2,580 matches
-
Über die Zukunft unserer Bildungsanstalten), referindu-se la acel cuvânt al vechilor elini, pe care l-am amintit și eu în preambulul alocuțiunii mele, gânditorul afirmă cu tărie: "Filosofia noastră trebuie să înceapă nu cu mirarea, ci cu înspăimântarea" ("mit dem Erschrecken"). Începea pentru noi, odată cu instaurarea terorii comuniste, ceea ce aș putea numi o pedagogie a spaimei. Părăsisem pentru foarte multă vreme spațiul universitar. Aș fi putut chiar crede că-l părăsisem pentru totdeauna, dacă n-aș fi păstrat " în pofida tuturor
Universitățile mele by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Imaginative/14087_a_15412]
-
Dragoș Bucurenci Dem Rădulescu își întreba uneori studenții: De ce credeti voi că toate personajele lui Cehov sunt așa de, cum să vă spun, “metafizice”? De ce-și pun atâtea întrebări, de ce se frământa neîncetat? După o clipă de gândire, răspunsurile curgeau, unele mai
Despre context by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82521_a_83846]
-
G. Pienescu Într-o zi, nu mai știu care, din septembrie 1981, un domn prezentându-se Dem. Urmă - nu avusesem prilejul de a-l întâlni până atunci și nu l-am mai întâlnit nici de-atunci încoace niciodată -, știindu-mă, probabil, un ,fan" al lui Tudor Arghezi (căruia, însă, nu i-am fost nicicând ceea ce vrea să
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
am dat, pe neașteptate, de plic și de fotografii. Le public acum, înainte de a le dărui, la rându-mi, Muzeului Literaturii Române, cu speranța că, procedând astfel, nu le voi mai ,pune bine" încă o dată. Pe fiecare fotografie, d-l Dem. Urmă a scris câte o ,legendă", legende pe care le reproduc în ordinea numerotată a fotografiilor: 1. ,Iulie 1931, București. Paraschiva și Tudor Arghezi, nași ai mirilor ing. Vasilescu și...? Cred că mireasa era rudă cu Paraschiva.)" 2. ,Iulie, 1937
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
2. ,Iulie, 1937, București. Tudor Arghezi în calitate de naș!" Nu se distinge ,calitatea de naș", dar se vede că tocmai atunci când a fost fotografiat se servea cu mâncare. în spatele lui Tudor Arghezi, cu ochelari și cu farfuria în mână, ,fotograful amator" Dem. Urmă. 3. ,Iulie 1937. Tudor și Paraschiva Arghezi, nași ai mirilor ing. Vasile Rădulescu și...? (soția era bucovineancă, cred că rudă cu Paraschiva). V. Rădulescu, decedat acum vreun deceniu, avea două fete. în spatele miresei, Mițura șsicț. Mirele stă între soții
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
Iulie 1937. Tudor și Paraschiva Arghezi, nași ai mirilor ing. Vasile Rădulescu și...? (soția era bucovineancă, cred că rudă cu Paraschiva). V. Rădulescu, decedat acum vreun deceniu, avea două fete. în spatele miresei, Mițura șsicț. Mirele stă între soții Ecat. și Dem. Urmă." în fotografie, în dreapta lui Tudor Arghezi, Paraschiva Arghezi; între Tudor Arghezi și mireasă - Baruțu T. Arghezi, iar în latura din dreapta a fotografiei - Ana (Tătana, cum i se spunea în familie, nume derivat, probabil, din ,tanti Ana"), sora Paraschivei Arghezi
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
cum i se spunea în familie, nume derivat, probabil, din ,tanti Ana"), sora Paraschivei Arghezi, care, în vara anului 1948, locuia în Mărțișor. 4. ,Iulie 1937, București. T. Arghezi, naș, mireasa, mirele (ing. Vasile Rădulescu), Baruțiu șsicț și fotograful amator Dem. Urmă.
Tudor Arghezi, naș - patru fotografii necunoscute by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11482_a_12807]
-
excepție, ca vechime, semnificație mitică și ca valoare poetică a baladei Soarele și Luna. Lucian Blaga atrăsese atenția că plăsmuiri de asemenea anvergură conțin virtualități ale unor creații majore: "Recitiți, de exemplu, legenda poetizată Soarele și Luna din colecția șG. Dem.ț Teodorescu și veți găsi viziuni prin nimic inferioare celor mai admirate din marile poeme ale omenirei, de la Divina Comedie până la Faust". G. Călinescu a considerat că balada amintită face parte din "temele cele mai vaste, mai adânci în sens
Motivul incestului în folclorul românesc by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/11814_a_13139]
-
e România moftului. Bunăoară, insul nostru, scriitor, poftește să se urce-ntr-un avion, cu Mnir și Kuic, doi prieteni aviatori. Și-ajunge, în derivă, pe o insulă swiftiană, recent transformată în municipiu, unde primarul general aduce de aproape cu Dem. I. Dobrescu, micșorat de răutățile lui Arghezi. De care nu scapă nimeni din specia care se cheamă, în Kuty, "bărbat de Stat, un termen intraductibil". Descriptibil, în schimb, cu toată risipa de absurdități cu țintă de care e capabil un
Un regat nițel absurd by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10595_a_11920]
-
făcu apariția imediat după sosirea mea. Am cântat cu degetele înghețate, însă totuși bine, falnica legendă a Sf. Francisc pe valurile mării de Liszt și încă un număr. Impresia a fost de nedescris: „Das ist ein neuer glänzender Stern auf dem Kunsthimmel” - au fost cuvintele mareșaluluila adresa mea, foarte surprins și emoționat de a auzi artă înaltă în România. Tot atunci cunosc pe profesorul Dr. Hammer, medicul șef al spitalului, care a rămas zguduit de interpretarea legendei. Mai târziu, când primele
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
aceeași perioadă în care Sfântul Grigorie de Nyssa scria De vita Moysis, a compus și omiliile asupra Cântării Cântărilor (In Canticum canticorum)<footnote Pentru datarea acestei opere, a se vedea F. Dünzl, „Gregor von Nyssa’s Homilien zum Canticum auf dem Hintergrund seiner Vita Moysis”, în Vigiliae Christianae, 1990, p. 371-381, și Idem, Braut und Bräutigam. Die Auslegung des Canticum durch Gregor von Nyssa, Tübingen, 1993, p. 30-33. footnote>, care au aceeași temă ca și De vita Moysis, anume înălțarea nesfârșită
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Muncă Arad (la sediul central, în str. Episcopiei nr. 11-13, sau la sediul din strada Gh. Lazăr nr. 20, et. II). Dacă acestea nu rezolvă problemele legate de relațiile de muncă, vă puteți adresa Ministerului Muncii și Solidarității Sociale (str. Dem. I. Dobrescu nr. 2 - Sectorul 1 - București, tel. 021-222 3850, 021-2223860, 021-315 0200) - căruia îi este subordonată Inspecția Muncii - sau Corpului de control al primului-ministru (Palatul Victoria - Sectorul 1 - București; tel. 021-230 1941). Horvath Ibolya, Timișoara. Nu cunoaștem detalii privind
Agenda2003-22-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/281074_a_282403]
-
sale preferate în 50 de ani de viață la TNT? „Cel mai mult și mai mult mi-au plăcut «Câinele grădinarului», apoi «Sfânta Ioana» cu Geta Angheluță și «Hamlet» al lui Nasta“. Un top al actorilor? „Pentru mine, începe cu Dem Moruzan“... Dintre cei de astăzi? „Păi, tot Titi Buzoianu și, la tineret, Cristian Szekeres. Dar nu-s singurii, și oricâți aș zice, mi-e că uit pe cineva“. Ce-i trebuie teatrului să-i meargă bine? „Eeeeeee, or să zică
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
o lună tot un consătean, Anton Haiduc, care era mașinist la teatru: așa a ajuns Nica Lazăr la soarta lui. Viața bate tragediile? Primul spectacol important la care a contribuit ca mașinist a fost „Titanic vals“ de Tudor Mușatescu: „cu Dem Moruzan, Victor Popescu, Delia Moruzan... Ce să vă spun? Mari-mari actori. I-am văzut jucând aici pe toți cei mari, cei vechi, am fost în turnee cu ei, în vagoane de dormit, am văzut și cum erau ca oameni, când
Agenda2004-18-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282357_a_283686]
-
normelor metodologice pentru aplicarea ei ( H.G.R. nr. 127/14 februarie 2002); pentru a afla de ce a trecut atâta timp, trebuie să vă adresați Guvernului (Palatul Victoria - Piața Victoriei nr. 1 - Sectorul 1 - București), Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei (Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4 - Sectorul 1 - București) sau Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale (Str. Latină nr. 8 - Sectoturl 2 - București), nu Casei Județene de Pensii Timiș, care doar a aplicat reglementările în vigoare. Drepturile bănești
Agenda2003-50-03-dialog () [Corola-journal/Journalistic/281819_a_283148]
-
pentru limită de vârstă; angajatorii care încadrează persoane aflate aproape de pensionare beneficiază de subvenționarea salariului acestora un anumit timp. Altfel de lămuriri puteți primi numai din partea Guvernului. Dunca Vasile, Timișoara. Iată adresa solicitată: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂȚII SOCIALE ȘI FAMILIEI - Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4 - Sectorul 1 - București (tel. 021-3136267, 021-315 8556 - centrala). Martalagu Toma, Nicolinți. Dacă nu reușiți să rezolvați problema la nivelul Casei Județene de Pensii Caraș-Severin, nu vă rămâne decât să vă adresați Biroului Relații cu Publicul al
Agenda2004-9-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282118_a_283447]
-
putem oferi sunt următoarele: ASOCIAȚIA PENTRU APĂRAREA DREPTURILOR OMULUI ÎN ROMÂNIA - COMITETUL HELSINKI - Str. Nicolae Tonitza nr. 8 - Sectorul 3 - București (tel./fax 021- 312 4528, 021-312 3711; www. apador. org; președinte: Monica Macovei), LIGA APĂRĂRII DREPTURILOR OMULUI (LADO) - Str. Dem. I. Dobrescu nr. 11 - Sectorul 1 - București (tel. 021-313 7190, tel./fax 021- 315 68 97; adresă de e-mail: lado@pcnet. ro; președinte: Nicolae Ștefănescu Drăgănești), UNIUNEA EUROPEANĂ - DELEGAȚIA COMISIEI EUROPENE - Cancelaria - Str. Dr. Grigore Mora nr. 11 - Sectorul 1
Agenda2003-46-03-cititorii () [Corola-journal/Journalistic/281704_a_283033]
-
Rosetti între Calea Victoriei și bulevardul Nicolae Bălcescu, pe strada Franklin între Calea Victoriei și bulevardul Magheru și pe strada Nicolae Golescu între strada George Enescu și strada C.A. Rosetti. Șoferii bucureșteni sunt nevoiți să aleagă următoarele rute ocolitoare: Calea Victoriei - strada Dem I. Dobrescu - bulevardul N. Bălcescu sau bulevardul N. Bălcescu - bulevardul Gheorghe Magheru - Piața Romană. 'Fan Zone-ul' din Piața Constituției va funcționa de la ora 8,00 până a doua zi, la ora 2,00. Traficul va fi restricționat pe bulevardul
Trafic restricţionat în Capitală cu ocazia finalei Europa League () [Corola-journal/Journalistic/22920_a_24245]
-
Publicul - 021-314 4400 - interior 2259 sau 1469, fax 021-315 5389); Dna MONA MUSCĂ - Camera Deputaților - Grupul Parlamentar al Partidului Național-Liberal - Str. Izvor nr. 2-4 - Sectorul 5 - București (tel. 021-402 1070, tel./fax 021-315 5243); LIGA APĂRĂRII DREPTURILOR OMULUI (LADO) - Str. Dem. I Dobrescu nr. 11 - Sectorul 1 - București (tel. 021-313 7190, fax 021-312 1728). Cristeț Anisia, Timișoara. Iată adresele pe care vi le putem oferi: TELEVIZIUNEA ANTENA 1 - Șoseaua București-Ploiești nr. 25-27 - Sectorul 1 - București (tel. 021-230 1844, 021-2303202); PRO TV - Bd.
Agenda2004-34-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282783_a_284112]
-
persoanelor care au fost încadrate în grupa I de muncă. Delia Tănase, Timișoara; Voican Aurel, Lugoj. Vă mulțumim din suflet pentru felicitări și urări. Alina-Corina Chifor-Cernescu, Timișoara. Iată adresele de care aveți nevoie: MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂȚII SOCIALE ȘI FAMILIEI - Str. Dem. I. Dobrescu nr. 2-4 - Sectorul 1 - București (tel. 021-313 6267, 021-315 8556 - centrala); Biroul Relații cu Publicul al Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale - strada Latină nr. 8 - Sectorul 2 - București (telefon 021-250 9111, în orice
Agenda2004-18-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282363_a_283692]
-
istoria folcloristicii universale, ideea, care va face carieră, a relației dintre miraculos și oniric. Hașdeu are elevi străluciți, pe Lazăr Săineanu care, cu lucrarea Basmele române este, după maestrul sau, așa cum susține Iordan Datcu, cel mai important basmolog, pe G. Dem. Teodorescu, autorul unei culegeri fundamentale, Poezii populare române, pe Gr. Tocilescu, cel care cu volumul Materialuri folcloristice, realizează cea mai științifică cercetare în materie de folclor din epoca. Apropiat de Hașdeu este și Moses Gaster. Cartea lui, foarte importantă Literatura
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
noastră tradițională a propus ca denumiri pentru "probele de dicție" sintagmele frămîntare de limbă sau frîntura de limbă; ambele, cu un iz arhaic și popular, datorat substantivelor frămîntare și frîntura ("frîngere"). Sintagma frămîntări de limbă apare de exemplu la G. Dem. Teodorescu, la Tudor Pamfile (în Jocuri de copii), fiind păstrată și de alți folcloriști (de exemplu de Ovidiu Papadima, în Literatura populară română, EPL, 1968). E înregistrată și de dicționarul academic (DA, litera F, 1934), cu definiția: "fraze încîlcite, alcătuite
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
fost prilejuit de o reflecție de natură morală. Mai toți pamfletarii și scriitorii cu care Șeicaru s-a războit, fie în atac, fie în apărare, sînt departe de a avea calitatea morală necesară într-o astfel de înfruntare. Cocea, Stancu, Dem. Theodorescu, Arghezi și ceilalți sînt din aceeași plămadă morală. Prea multe scrupule nu și-a făcut nici unul. E oarecum ciudat să vezi cum se învinuiesc unii pe alții de imoralitate niște oameni care, dincolo de talentul lor, adesea indiscutabil, nu posedă
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
la unul dintre Părinții bisericii, Tertulian; la un Leon Battista Alberti etc. Am menționat deja criticile aduse, din acest punct de vedere, unor două capitale etape istorice; în studiul introductiv la această carte (precum și în unele cărți ale sale) Vasile Dem. Zamfirescu crede a descoperi un al treilea astfel de moment major - și anume comunismul. Ar fi poate interesant de observat mai îndeaproape, în completarea ideilor scheleriene, dinamica raportului invidie-resentiment. Dacă ultimul funcționează atât la scară unui singur individ, cât și
Profesionistii dispretului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17925_a_19250]
-
Timus Alexandrescu (post mortem), Victor Crăciun, Cristian Munteanu. Redacția de Teatru și Emisiuni Scenarizate a oferit premii pentru cîteva "voci de aur" ale radioului (Radu Beligan, Ion Lucian, Mihai Fotino, Constantin Codrescu, Tamara Buciuceanu, Valeria Seciu, Irina Petrescu, Mircea Albulescu, Dem. Rădulescu, Dana Dogaru) și două premii de excelență (Marcel Iureș, pentru rolul Petru din piesă cu același titlu de Vlad Zografi, regia Gavril Pinte; Oana Pellea, pentru rolul Jeni Acterian din spectacolul Jurnalul lui Jeni Acterian, realizator Doina Papp).
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]