193 matches
-
abolită o dată cu trecerea adolescentului spre altă vârstă) prelungită transformă pe eros în phylia, dorința devine afecțiune. Urmează că „în pederastia greacă, oricât de străină ar fi ea de erotica noastră, nu se află nimic morbid”. Un repede rezumat, acum, al demistificării progresive a iluziilor iubirii poate arăta astfel: - numai iubirea produce virtutea (Phaidros, Pausanias); - comuniunea îndrăgostiților e cosmică (Eryximachos); - îndrăgostiților li se relevă natura lor primară (Aristofan); - iubirea nu e un vis de fericire (Agathon); - îndrăgostitul filosof are acces, prin iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
unei relații deschise între opera de artă și diferitele sisteme de referință care ar articula structura lucrării, de la pedagogie și politică, la umor și filosofie. Principalele obiective ale "artei contextuale" ar fi facilitarea formării unui public iluminat și activ politic, demistificarea artei și susținerea privitorului de a deveni creator, eliberarea privitorului de imperativul proprietății și orientarea societății către acel punct în care nu va mai fi nevoie de artiști pentru a media realitatea, astfel încât să fie în stare să practice și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
cu care publicul a protejat ceea ce știa deja, împotriva a ceea ce i s-a cerut să afle sau să uite, răspunde, fără îndoială, unor resorturi identitare mult mai complexe decât și-au închipuit atât susținătorii, cât și acuzatorii demitizării sau demistificării istoriei românești. La câțiva ani după această polemică, ofensiva asupra istoriei românilor a atins și clasa terminală de liceu. S-au auzit, din nou, proteste 145, dar "scandalul manualelor" nu s-a repetat. Noua programă 146 a propus o viziune
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
mai avut de-a lungul vremii câteva polemici, dar nu i-am negat niciodată talentul ieșit din comun. Începând de prin 1994-1995, când a venit și o nouă echipă, alcătuită exclusiv din tineri, ziarul Adevărul joacă un rol important În demistificarea minciunii iliesciene: dispar populismele și atacurile În care se specializase mai ales Împotriva ungurilor, În care continua să vadă un mare pericol. Am putea spune că, dacă Adevărul nu a fost un ziar de opoziție, a fost totuși foarte echilibrat
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
temele majore ale miturilor de origine (geneza, edenul), ale miturilor escatologie (sfârșitul lumii, apocalipsa, diluviul), nemurirea, infernul, problema răului etc. Preluând clasificarea tematică a Christinei Renard-Cheinisse, care identifica șase teme majore prin care aspectul religios este abordat în genul SF (demistificarea, descrierea religiilor prin prisma ceremoniilor cultice, aculturația religioasă, valorizarea gândirii magice și a practicilor vrăjitorești, experiența mistică și speculațiile teologice și metafizice), autorul francez întocmește o listă mai detaliată a temelor religioase din producțiile SF: religii ale extratereștrilor, religii viitoare
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mai cu seamă politice.375 Îngrădirea libertății de imaginație a individului, fie în mod explicit, fie implicit, prin perfid automatism camuflat în libertatea de conștiință, însemnă anchilozarea societății. După cum spunea și Gilbert Durand, "civilizația noastră raționalistă și cultul ei pentru demistificarea obiectivă se vede înecată în fapt de resacul subiectivității vexate și al iraționalului. În mod anarhic drepturile la o imaginație plenară sunt revendicate atât de multiplicitatea psihozelor, de apelul la alcoolism și stupefiante, de jazz, de ciudatele hobby-uri, cât
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
timp tiranic, cel al „epocii socialiste”, se instituie aici printr-o lucidă și ironică prospectare a derizoriului vieții colective, din care se evadează prin ironie și badinaj, prin apel la spectacolul cu măști, la ipostaza de saltimbanc și arlechin, la demistificarea stereotipiilor și anomaliilor vieții (Poem pentru ultima reprezentație, Poem pentru gardienii de suflet). Între cerebralitate și senzualism, trăirea este la P. perpetuă alternanță. SCRIERI: Castelul din siclame albe, pref. Victor Eftimiu, București, 1972; Pasul corbilor, București, 1980; Coridă, București, 1983
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
care le pune în legătură cu unele dintre mecanismele de apărare cunoscute în psihopatologie. Astfel, el stabilește corespondențe între: - scotomizarea și negarea atitudinii ostile față de negri / refuzul și anularea; - iertarea, fraternizarea și metisajul / formația de compromis și negarea realității; - denunțarea, denigrarea și demistificarea / proiecția; - idealizarea metropolei / identificarea cu agresorul; - procesul / reparația. Originalitatea acestui demers constă tocmai în punerea în relație a mecanismelor specifice situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele iertării, fraternizării și metisajului se leagă de unificarea și integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele iertării, fraternizării și metisajului se leagă de unificarea și integrarea celor doi termeni ai clivajului identității aculturale prin intermediul formației de compromis și al negării realității. Alte trei mecanisme - denunțarea, denigrarea, demistificarea - ajung la același rezultat, dar prin intermediul proiecției, „aruncând în afara individului acele aspecte ale identității care sunt incompatibile cu existența celeilalte părți”. 3. Principalele metode și instrumente de evaluaretc "3. Principalele metode și instrumente de evaluare" Este dificil să precizăm care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
de ce practicienilor li se insuflă iluzia primejdioasă că teoria curriculumului deja „știe totul” și „poate totul”. Pentru aceasta sunt necesare: clarificări și decriptări de sensuri ascunse, lămuriri de probleme ce par să fi fost rezolvate, deși au fost prost formulate, demistificări și deziluzionări, delimitări între posibilități și promisiuni. Vom aborda aceste aspecte dintr-o perspectivă genetică, neocolind nici una dintre zonele criptate încă ale rostului educației în lume și în destinul fiecărui membru al speciei Homo sapiens. Mai pe scurt, vom proceda
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Medie 48% 32% Cărui fapt i se datorează această ameliorare? Probabil că nu datorită evoluției studiilor, de vreme ce procentul clasei de vârstă cu bacalaureat nu a evoluat între 1995 (63%) și 2000 (62%)3. Poate datorită influenței mass-media (vezi emisiunile de demistificare, cărțile și revistele științifice etc.) și poate, într-o mai mare măsură, exploziei tehnologiilor și a mijloacelor de comunicare în masă. Odată cu războiul din Golf, am aflat că OZN-urile erau, fără îndoială, testări ultrasecrete ale unor rachete de croazieră
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mecanismele sunt psihologice, dar țin de normalitate: anumite farse magice fac apel la iluzii perceptive (o ladă pare rectangulară, când de fapt este trapezoidală și are fund dublu). Fizicianul Henri Broch de la Universitatea din Nisa, care s-a specializat în demistificarea fenomenelor paranormale, este de părere că doi frați așa-ziși telepați comunicau prin sunete foarte ascuțite, pe care cei mai mulți oameni nu le percepeau (Broch, 2005). Dar, de cele mai multe ori, parapsihologia ține de domeniul magiei sau al escrocheriei. Atunci când este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
a apăsa asupra prezentului nostru, aducând cu sine ecourile unui trecut și mai îndepărtat. Se țese un fel de memorie a suferinței care se detașează de istorie pentru a se impune ca prezent și uneori ca viitor, dând astfel sens demistificării pe care o proclamăm cu tot atâta hotărâre ca și fericirea, aceasta din urmă mai degrabă ca ideal decât ca realitate plauzibilă. Dar scăpăm oare de istorie? Avem nevoie de istorie, dar ne mulțumim cu memoria, acea memorie triată și
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
rituale. Pentru lezechiel, "păcatele", și în primul rând idolatria, îl făcuseră pe Israel "impur". Iahve va îndeplini izbăvirea poporului său "curățindu-1" cu o "apă curată" (36: 25)34. La început, lezechiel își considera sarcina ca o muncă ingrată, dar indispensabilă demistificării: el trebuia să nimicească speranțele primilor deportați iudaici în invulnerabilitatea Ierusalimului și, prin urmare, să-i întărească, după zdrobirea orașului sfânt 35. În această primă perioadă a predicării sale, lezechiel anunța apropiatul sfârșit al Ierusalimului, urmare ineluctabilă a necredinței lui
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
al expansiunii sale. Această reflexie a medium-ului în mesajul însuși face din creștinism poarta de intrare obligatorie a disciplinei noastre. Raționalismul modern, care ridică probleme acolo unde nu există decît evidențe, are tot interesul să chestioneze "soluțiile" spiritualiste. Dar demistificarea Întrupării ca expresie mistică a unui invariant logic nu înseamnă să distrugi totul dintr-o trăsătură de condei, ci să deconstruiești cu grijă, metodic. Misterul este o rațiune grăbită. Lenea raționalistă va putea compensa întîrzierea prin recuperarea timpul pierdut și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
inedite, senzaționale, oferite de Octav Minar, și pe care mulți dintre criticii vremii l-au crezut, în ciuda faptului că falsurile oferite de acesta fuseseră, nu o dată, amendate. Din anii '70 datează interesul universitarului Dumitru Copilu-Copilin în a elucida această chestiune (Demistificări eminesciene. Eminescu și Pușkin, în revista Limbă și literatură, 1970), în contextul preocupărilor sale privind prezența lui Eminescu în literatura rusă (Romanoslavica, 1967) și continuând cu cercetarea relațiilor acestuia cu literaturile slave (130 de ani de prezență activă în literaturile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Copilu-Copilin și-a făcut studiile în Uniunea Sovietică și este astfel un bun cunoscător al literaturii ruse din toate timpurile). Pseudo-influențele literare sunt demontate pe rând într-o serie de articole bine argumentate, într-o polemică pertinentă, convingătoare. În studiul Demistificări eminesciene. Eminescu Pușkin (din 1970), vorbește cu îndreptățire de unele posibile "analogii", de "alianțe ideologice" existente între creațiile lui Eminescu și Lermontov, Gogol, Pușkin ș.a., dar influențele concrete "care să reziste unor verificări științifice" nu se probează. Ele pot fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
o concentrare a eforturilor către aspectele metodologice ale investigației pornind de la respectarea unei reguli elementare în etica cercetării științifice, și anume, folosirea exclusivă a surselor numai din prima mână: Ad fontes! întoarcerea la prima sursă!" Într-o altă intervenție, Noi demistificări privind opera eminesciană (Revista de lingvistică și știință literară a Academiei de Științe a Republicii Moldova, 1992), vine cu detalieri și alte precizări utile dezbaterii anunțate mai înainte. Are în vedere, de data aceasta, tot așa, într-o analiză a textului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
hai să zicem, „mesaj”. Abundă și aici, ca în celelalte piese ale autorului, replicile scânteietoare, paradoxale, brizante ; ne ̀ ntâmpină și aici acea luciditate cinică, acea inteligență acidă, destrămătoare de iluzii sau, cum se zice, „demistificatoare”. Dar în celelalte piese „demistificarea” aceasta se manifestă virulent, având în subtext și chiar în text o mânie justițiară, demascatoare. Ipocrizia, impostura, ticăloșia, abjecția morală apar în piesele lui Mazilu (ca și în proza lui) în forme pure, aproape experimentale, in vitro am putea spune
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
eșafodajul“ literar i s-a părut întotdeauna un fake dezgus tător (cum și este în bună parte) iese limpede în evidență cînd ne gîndim că faimosul - sau, cum spun americanii, in-famous - număr despre Eminescu al Dilemei e creația lui. La demistificarea mitului eminescian au contribuit atunci, cu texte fioroase, și T.O. Bobe sau Răzvan Rădulescu, din același fost cenaclu contracultural. Mai tîrziu, Cezar a editat o carte în care a adunat toate reacțiile - furibunde sau aprobatoare - la intervențiile din acel
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
Mircea Eliade numea avenit „teroarea istoriei” incarnată temporar, dar catastrofal de dictatura proletariatului. De la Liviu Ciulei, regizorul de teatru, Lucian Pintilie, regizorul de film, la Mircea Iorgulescu, criticul literar, avem o întrebuințare a operei lui Caragiale ca instrument antitotalitar, ca demistificare și decon- strucție a mecanismelor și strategiilor de aservire și coerciție ideologică ale regimului comunist. Dramaturgia shakespeariană și tragedia greacă și latină au fost nu odată utilizate în același mod pe scenele românești, însă opera lui Caragiale ni se adresează
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
Grozav, coane. Parol, rezon, coane. Ce ură ! ! !” sau o probă de intertextualitate postmodernă cu Caragiale în poemul „Cinci” : „În beții, lupanare. Sînt Mațe- Fripte./ Privesc la comèdie, plîng./ Curat murdar. Căldură mare.” Mircea A. Diaconu relevă chiar un exces în demistificarea ludică a retoricii, reflex provenit, pe de o parte, din teama de a nu cădea la rândul său în clișeu, dar pe de altă, dintr-o fascinație față de acesta. „Or, înspăimântat că ar putea deveni prizonierul retoricii, al clișeelor, al
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
cumul larg de fenomene economice, politice și culturale: noile valori ale economiei de piață, manifestări ale capitalismului sălbatic practicat de antreprenori autohtoni, lipsa bunelor practici instituționale, migrația tinerilor, disfuncționalitățile făcute publice din interiorul instituțiilor-simbol (ex. biserica, poliția, sindicatul), urbanizarea accelerată, demistificarea falselor credințe ("ajutorul" îndelung așteptat din partea Americii și a Europei) și multe altele. Astfel că aderarea și angajarea în proiecte comunitare nu reprezintă o prioritate pentru indivizii preocupați de nevoi și urgențe personale și nici factor motivator pentru cei care
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
istorie? Istoria națională va fi atomizată, coborâtă la nivelul localităților și al comunităților, al grupurilor etnice. Până vom dobândi o conștiință europeană (va apărea funcția de formator de opinie europeană), va trebui să stăm sub zodia celor 3 „D”: demitizare, demistificare, demonizare, care înseamnă alte renunțări și culpabilizări. Va trebui să ne cerem scuze pentru că existăm și să cerem permisiunea de a exista lângă ei, de acolo. O pavăză în calea pierderii identității ar putea-o constitui istoria locală, o istorie
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
-și moderniza mijloacele de abordare a fenomenului literar în alte câteva apariții: Însemne ale modernității (I-II, 1977-1979) și Întâlnire cu opera (1982). Istoria literară - cu referință specială la Ionel Teodoreanu - C. o concepe mai mult ca un demers de „demistificare și demitizare”. Totuși, monografia despre autorul Uliței copilăriei și La Medeleni este de factură clasică, investigând, adică, metodic viața și opera prozatorului. Încercând să explice unicitatea stilului lui Ionel Teodoreanu, de factură lirică, încărcat de metafore prețioase, cu un imens
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]