192 matches
-
și percutant oprimarea ființei în universul totalitar, ale cărui mecanisme s-au infiltrat malefic în conștiințe. Aici tonul devine parodic, demistificator, poetul dând în vileag absurdul totalitarismului prin mimarea logicii strâmbe și a limbajului plin de clișee al acestuia. Uneori demistificarea, mai puțin apăsată, e cu bătaie mai lungă, așa cum se întâmplă în parabolele ironic-meditative prezente mai cu seamă în ultima parte a cărții și care, precum poemul Zeul din mașinărie, dovedesc nu numai ingeniozitate, ci și profunzime. O parte din
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
timp tiranic, cel al „epocii socialiste”, se instituie aici printr-o lucidă și ironică prospectare a derizoriului vieții colective, din care se evadează prin ironie și badinaj, prin apel la spectacolul cu măști, la ipostaza de saltimbanc și arlechin, la demistificarea stereotipiilor și anomaliilor vieții (Poem pentru ultima reprezentație, Poem pentru gardienii de suflet). Între cerebralitate și senzualism, trăirea este la P. perpetuă alternanță. SCRIERI: Castelul din siclame albe, pref. Victor Eftimiu, București, 1972; Pasul corbilor, București, 1980; Coridă, București, 1983
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
cealaltă - prin invazia personajelor cu apetențe dictatoriale (Piticu din Apa sau tiranul din Racul), prin imaginarea conflictelor între principii antitetice etc. Uneori acest remarcabil studiu păcătuiește prin redundanță, autorul lui reluând aceleași observații în alți termeni, obsesia fiind, probabil, nevoia „demistificării” integrale a operei supuse analizei. În Poetica reflectării (1990) M. întreprinde, sprijinit de concluziile noii noi critici, o cercetare a „arheologiei mimezei”, adică a textelor unor filosofi și scriitori antici ca Platon, Aristotel, Ovidiu ș.a., pentru a reface sensul inițial
MORARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288245_a_289574]
-
III, 372-373, IV, 445-447; Regman, Ultime explorări, 72-77; Manolescu, Lista, I, 359-364; Petraș, Panorama, 511-515; Cristea-Enache, Concert, 398-414; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, III, 54-56; Pop, Viață, 218-233; Mircea Iorgulescu, Ionescologie cu profesor, „22”, 2002, 15; Mircea A. Diaconu, Ceremoniile demistificării, CL, 2002, 4; Ștefan Borbély, Tragicul lucidității: „Apocalipsa după Marta”, LAI, 2003, 39; Marie-France Ionesco, Portretul scriitorului în secol. Eugène Ionesco. 1909-1994, București, 2003, passim. A.Tr.
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
În comunitate la nunți, evenimente colective, acceptarea temporară este fără probleme. În schimb, acceptarea străinului În interacțiunile cotidiene se face mult mai greu, după luni de interacțiune. În reconstituirile pe care le Întreprinde, autorul aduce o contribuție importantă și la demistificarea sau la demitologizarea satului tradițional bazat pe Întrajutorare. În legătură cu Întrajutorarea, aflăm că aceasta nu era pe deplin simetrică nici În satul tradițional. Cei care beneficiau cel mai ușor de zile de clacă erau cei „mai gazde”, mai Înstăriți. Oamenii veneau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și de teatru, propuse la diverse edituri. Trăiește „pe și la marginea literaturii”, cum spune un critic. Mai mult, chiar și la marginile textului, proza lui fiind de fapt un comentariu fin și inteligent al ideii de literatură, o permanentă demistificare a convențiilor narative. Profund cunoscător al literaturii franceze, el se situează, în generația optzecistă, cel mai aproape de literalitate, textele lui fiind pline de rapeluri culturale, de la Gustave Flaubert și Marcel Prévost până la Samuel Beckett. Se află aici dicționare, indexuri, aforisme
PARASCHIVOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288692_a_290021]
-
știința și nici să credem cu obstinație și fără nici o distincție în forța transformatoare și creativă a științei. Mult mai productiv mi se pare să ne referim la produsele științei însăși, pentru a produce ceea ce Max Weber numea „dezvrăjire”, adică demistificarea științei, în vederea explorării, evitării sau corectării riscurilor pe care ea însăși le generează. Astfel procedând, ne-am afla în acea modernitate reflexivă care nu respinge tale quale progresul sau evoluția, ci le temperează prin cunoașterea beneficiilor, dar și a riscurilor
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
analiza și revizuirea permanentă a oricărei activități sociale în funcție de noua cunoaștere elaborată, întrucât cunoașterea a devenit principala „forță de producție”; b) implicarea cunoașterii sociale în construcția vieții personale, a instituțiilor și organizațiilor care populează lumea socială, politică sau culturală; c) demistificarea certitudinilor științifice, a rațiunii sau a „științei providențiale” și practicarea sistematică a principiului metodologic al îndoielii. Pentru a înțelege mai bine mesajele lui Giddens și Beck, care de fapt vizează o ruptură între modernitatea consacrării și cea reflexivă, să privim
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în acest nou proiect. Fie și considerând aceste câteva ilustrări, sper că a rezultat cum modernitatea noastră contemporană este reflexivă, în sensul că implică: a) revizuirea continuă și critică a activităților sociale pe baza noilor informații și a cunoașterii; b) demistificarea cunoașterii științifice și a performanțelor tehnologice și punerea lor sub incidența principiului metodologic al îndoielii pentru continuarea dezvoltării și creșterii cunoașterii; c) modernizarea modernității însăși, mai ales prin prospectarea riscurilor și incertitudinilor care se multiplică până la instituirea unei „societăți a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Valori culturale Critica valorilor religioase Dominarea valorilor seculare materialiste Valorile postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare, inegalitate) și a dezvoltării O politică a conviețuirii (derivată din multiplicarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
postmaterialiste Organizare Apariția organizațiilor ce corespund începuturilor de dezvoltare a unei noi diviziuni ale muncii Birocrația (raționalizare) instrumentală Organizarea flexibilă („adhocrație”) și în variante multiple (ieșirea deplină din „fordism”) Cunoaștere Demistificarea tradițiilor Știința ca transformare rațională și stăpânire a naturii Demistificarea certitudinilor științei și a puterii transformatoare nelimitate a științei Politică Ieșirea din absolutismul puterii Politica emancipării (față de exploatare, oprimare, inegalitate) și a dezvoltării O politică a conviețuirii (derivată din multiplicarea opțiunilor) și a puterii ca transformare Modernizare Opoziția dintre rațiune
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
asigurarea „progresului” nelimitat și mai ales în generarea „efectelor colaterale” ce multiplică pericolele și riscurile tehnologice de genul poluării, al afectării sănătății, al morții plantelor, animalelor și chiar a oamenilor. Raționalitatea reflexivă este menită să corecteze astfel de neajunsuri prin demistificarea științei, prin introducerea criteriilor etice ale evaluării produselor ei și prin stimularea reflexivității individuale bazate pe mecanismele culturale și cognitive ale raționalității comune. Societatea și natura, structura și individul nu mai sunt puse în antiteză, așa cum se întâmpla în prima
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care le pune în legătură cu unele dintre mecanismele de apărare cunoscute în psihopatologie. Astfel, el stabilește corespondențe între: - scotomizarea și negarea atitudinii ostile față de negri / refuzul și anularea; - iertarea, fraternizarea și metisajul / formația de compromis și negarea realității; - denunțarea, denigrarea și demistificarea / proiecția; - idealizarea metropolei / identificarea cu agresorul; - procesul / reparația. Originalitatea acestui demers constă tocmai în punerea în relație a mecanismelor specifice situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele iertării, fraternizării și metisajului se leagă de unificarea și integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
situației de aculturație cu mecanismele psihice de apărare. Astfel, mecanismele iertării, fraternizării și metisajului se leagă de unificarea și integrarea celor doi termeni ai clivajului identității aculturale prin intermediul formației de compromis și al negării realității. Alte trei mecanisme - denunțarea, denigrarea, demistificarea - ajung la același rezultat, dar prin intermediul proiecției, „aruncând în afara individului acele aspecte ale identității care sunt incompatibile cu existența celeilalte părți”. 3. Principalele metode și instrumente de evaluaretc "3. Principalele metode și instrumente de evaluare" Este dificil să precizăm care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
asasinul „monden”), a „candriilor” brutali și pitorești. Conform principiului că mizeria își are „subdiviziunile” ei, anchetele lui sociale au ca teme: Cum trăiesc oamenii, Meserii umile, Bursa hainelor vechi, Un azil de bătrâni (stație terminus pentru „vechituri umane”), Trustul cerșetorilor (demistificare ratată a antreprenorilor milei). În serialul Unde voi naște?, pericolul melodramei este contracarat de interogația vitriolantă la adresa societății. Reporter, prin excelență, al Bucureștiului, B.-F. a străbătut, în egală măsură, România Mare, din Maramureș în Basarabia, de la Porțile de Fier
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
mai avut de-a lungul vremii câteva polemici, dar nu i-am negat niciodată talentul ieșit din comun. Începând de prin 1994-1995, când a venit și o nouă echipă, alcătuită exclusiv din tineri, ziarul Adevărul joacă un rol important În demistificarea minciunii iliesciene: dispar populismele și atacurile În care se specializase mai ales Împotriva ungurilor, În care continua să vadă un mare pericol. Am putea spune că, dacă Adevărul nu a fost un ziar de opoziție, a fost totuși foarte echilibrat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
mai puțin de o jumătate de secol. Doream să arătăm ceva mai mult: logica și măreția concepțiilor lor despre Lume, a comportamentelor, simbolurilor și sistemelor lor religioase. Când trebuie să înțelegi un comportament straniu sau un sistem de valori exotice, demistificarea nu este de nici un folos. Este o copilărie să afirmi, în legătură cu credința atâtor "primitivi", că satul și casa lor nu se află în Centrul Lumii. Numai în măsura în care accepți această credință, în măsura în care înțelegi simbolismul Centrului Lumii și rolul acestuia în viața
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
rupturii eului este însoțit de neliniște sau nostalgie ironic-dezabuzată, în vreme ce textele lui Tzara sînt mult mai combinatorii, mai agresive, mai dinamice și mai extravertite, compasiunea tandră fiind depășită înspre un histrionism subversiv și iconoclast, dominat de voința rupturii și a demistificării („am scos visul vechi din cutie cum scoți o pălărie, „Îndoieli“), a dezertării și a fugii dintr-o „provincie” sufocantă. În poemele românești ale lui Tzara, „provincialismul” include atît recuzita sămănătoristă, ruralistă, cît și pe cea simbolistă sau intimistă: parcul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
filozofică a inteligenței livrești. Evanghelizează cel care binevestește alături de un angelos, ce și-a făcut din Cuvântul Scripturii „pâinea cea de toate zilele”. Nu o „demitologizare” a Noului Testament ar trebui să ne propună teologia protestantă în acest secol, ci demistificarea antropologiei care a forjat metoda exegezei istorico-critice. Din antropologia modernității definirea omului ca „ființă teologică”2 a fost abandonată. Lipsită de „un călăuzitor” (Fapte 8,31), practicată ad modus recipientis, exegeza Scripturii, a rătăcit prin labirintul kerygmei exigența mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
Medie 48% 32% Cărui fapt i se datorează această ameliorare? Probabil că nu datorită evoluției studiilor, de vreme ce procentul clasei de vârstă cu bacalaureat nu a evoluat între 1995 (63%) și 2000 (62%)3. Poate datorită influenței mass-media (vezi emisiunile de demistificare, cărțile și revistele științifice etc.) și poate, într-o mai mare măsură, exploziei tehnologiilor și a mijloacelor de comunicare în masă. Odată cu războiul din Golf, am aflat că OZN-urile erau, fără îndoială, testări ultrasecrete ale unor rachete de croazieră
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
mecanismele sunt psihologice, dar țin de normalitate: anumite farse magice fac apel la iluzii perceptive (o ladă pare rectangulară, când de fapt este trapezoidală și are fund dublu). Fizicianul Henri Broch de la Universitatea din Nisa, care s-a specializat în demistificarea fenomenelor paranormale, este de părere că doi frați așa-ziși telepați comunicau prin sunete foarte ascuțite, pe care cei mai mulți oameni nu le percepeau (Broch, 2005). Dar, de cele mai multe ori, parapsihologia ține de domeniul magiei sau al escrocheriei. Atunci când este vorba
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
aceste aspecte transpar în mod cât se poate de clar. S-a remarcat, nu fără îndreptățire, că, dincolo de „exercițiul de digitație”381 pe care îl presupune Singur printre poeți, se poate întrezări aici și „tentația (rămasă de altfel fundamentală) a demistificării literaturii înseși”382. Volumele următoare, anterioare ciclului La Lilieci (Poeme, Moartea ceasului, Tinerețea lui Don Quijote, Tușiți), vădesc aceeași înclinație demistificatoare, susținută, de astă dată, de suportul relatării anecdotice și de înlănțuirea ingenioasă a silogismelor care conduc mai totdeauna către o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
atinsă de "rutinizarea" celorlalte profesii culturale, din momentul în care se pune problema transmiterii sale, cât este vorba de instituționalizarea și permanența sa (Weber, 1992). Interpretată de Walter Benjamin (1991) ca o pierdere a "aurei", figura charismatică este afectată de "demistificarea" sa, de dispariția singularității și de depersonalizare. Aplicații ale conceptului de rutinizare Rutinizarea charismei religioase • Noțiunea de charismă Noțiunea de charismă provine din teologie. Ea semnifică posesia înnăscută a unei "grații", a unui "har", a unei "înclinații" specifice. Prin analogie
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
constituie toate teoriile care direcționează greșit alegerile posibile, adică teoriile care fie neagă, fie iau de bune elemente ale alegerii din managementul economiei politice globale, fie absolvă actorii de blestemul responsabilității (1985: 3, 7, 39). Acesta este un exercițiu de demistificare continuă. Dintre cele două teorii deterministe pe care ea le critică, marxismul și așa-numita școală a declinului hegemonic, cea din urmă este atacată cu precădere. De la prăbușirea sistemului Bret-ton-Woods, Strange a tot repetat că dezordinea economică globală nu a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dar nu complexe, vizează mai mult un scop didactic decât un ideal realist de portretizare a feminității, și, în plus, cunosc și slăbiciuni care le știrbesc din impecabilitatea dorită. De aceea ne-am permis să semnalăm și să evidențiem această demistificare, aproape generală, a donnei angelicata în scrierile lui Giovanni Boccaccio și ale lui Geoffrey Chaucer. În timpul șederii la Napoli, autorul italian a scris primele sale sonete, câteva scrisori, La Caccia di Diana, Il Filocolo, Il Filostrato și Teseida. Scrisorile și
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]