160 matches
-
puțin concupiscente, mai puțin idilice, o sensibilitate în care ironia și absurdul par a-și da mîna, dar în spatele cărora există, de fapt, o nesfîrșită tristețe, un acut sentiment al realității fragile, o imensă responsabilitate în fața unei lumi care-și demitizează pînă și liniștea (sau mai ales liniștea). Poeții noului val impun prin gustul artistic inconfundabil, se poate spune că sînt o generație erudită, poezia lor nu este livrescă (cum s-a spus), ci inteligentă, ei nu pot scrie "frumos" pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
universal valabil: cu alte cuvinte, depășind o anumită politizare infantilă, depășind evenimentele istorice sau dramele dintre indivizi, el ajunge să Înalțe toate acestea la altitudinea mitului, transformându-le În sacru și legendă. De la o vreme aflăm din dicționare că a demitiza Înseamnă a aduce un mit la realitate. Chestiunea este de a ști despre ce realitate este vorba. Conferind unui eveniment o semnificație exemplară, făcând din el o ceremonie, sacralizându-l, aceasta este calea de a reda unui eveniment realitatea sa veritabilă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
că nu-și au rostul. Adică un fel de paraziți cu licență, care urmăresc admirativ paginile cu pixul roșu și la sfârșit constată că n-au consumat deloc pasta. Din reflex sau din invidie, fiecare generație simte nevoia să-și demitizeze predecesorii și să umble cu târnăcopul pe lângă statuile în viață sau din ceruri. Nu cred că facem excepție și sunt convins că, dincolo de ritualul în sine, efortul ca atare înlătură o anume doză de impostură. Însă în cazul Antoanetei Ralian
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Costian și, dând peste capitolul ce trata personalitatea Sfântului Petru, părea că a descoperit... oul lui Columb! Bulversat, mi-a solicitat lămuriri suplimentare și a fost șocat să constate că și eu, și doamna Maria, asemenea domnului Costian, îl cam... demitizam pe Sfântul Petru. Într-adevăr, pentru un creștin ce căra după el balastul unei doctrine rigidizate de fanatismul acumulat de-a lungul celor aproximativ două mii de ani, era șocant să-l... citească și altfel pe Sfântul Petru. Cred că, din
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Aprecieri pozitive aflăm în legătură cu studiul lui Iosif Cheie Pantea, intitulat Literatură și existență (1998) în care se face un paralelism între Blaga și Eminescu, autorul beneficiind de "o solidă orientare istorico-literară, care îl ajută să nu "mitizeze", nici să nu "demitizeze" [...] pentru că are un respect aparte față de text, neîngăduindu-și nici să-i supraliciteze valoarea, nici să o subestimeze". Interes dovedește și pentru studiul comparatist al lui Ștefan Melancu, Eminescu și Novalis (1999), cel care își fundamentează comparația pe "filosofia romantică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
scandalul mass-mediilor, un fel de federalizare a României, „pur financiară”, ne asigură ei! Ceea ce nu știu ei - și ceea ce au ignorat și acei redactori ai revistei Dilema când au aruncat pe piață numărul În care Eminescu a fost așa-zis „demitizat”, de fapt coborât În vulgaritatea unor caracteristici rupte de substanța sa genială! -, este faptul că această unitate a noastră este cu mult prea recentă, Încă precară oarecum din punctul de vedere citat mai sus, al reflexelor morale și uneori chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
istorie. Taina Întrupării ca revelare proleptică a sfârșitului lumii la Wolfhart Pannenberg Ofensiva criticismului istoric, la sfârșitul secolului al XIX-lea, asupra textelor biblice și tentativele mai mult sau mai puțin reușite de a-l descoperi pe omul Iisus au demitizat imaginea creștină tradițională a Mântuitorului și dogma creștină în ansamblu. Atacată din toate părțile, teologia riscă să devină ea însăși o ancilla historiae, cu atât mai mult cu cât nu ripostează. Acest arianism modern, care făcea din Iisus un personaj
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
al secolului XX? O societate schizoidă se recunoaște în ideologia dedublării absolute»;” Raymond Aron a promis mereu scrierea unei cărți consacrate în exclusivitate marxismului, acea doctrină «echivocă și inepuizabilă», pe care nu a contenit să o studieze și să o demitizeze. Nu a scris însă acest imposibil tratat, întrucât marxismul este evanescent și multiform, coerent și incoerent în același timp, o teorie narcisistă incapabilă să se explice pe sine. [...] Aron a fost probabil unul dintre cei mai rafinați exegeți ai marxismului
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
care credea că micro trombușii se transformă în celule canceroase, examenele histopatologice i-au revelat lui Virchow că sursa celulelor canceroase nu o constituie în nici un caz micro trombușii, ci alte componente ale respectivului țesut. Cu această ocazie, Virchow a demitizat și o altă „naivitate histologică“ semnată de Th. Schwann și C. von Rokitansky. Găsind leucocite în structura unor trombuși, cei doi, adepți ai nașterii spontane a celulelor din masa nediferențiată a blastemei, considerau că elementele albe au fost generate prin
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
existența. Cu inflexiuni din Bacovia și din Urmuz (acestea sunt umbrele tutelare, dar deloc tiranice), Cristian Popescu se arată gata să-și joace nu numai prezentul, dar și trecutul, nu numai biografia, ci și genealogia, să se despartă, adică să demitizeze figura mamei, amintirea tatălui etc., cu o detașare de-a dreptul terifiantă pe alocuri. Dedramatizarea existenței, bagatelizarea solemnității, a tragicului chiar, ating în scurte texte culmi încă necercetate până acum de poeții români. Dar toată această licitație a marilor sentimente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288926_a_290255]
-
deveni obiective ale analizei numai după ce opera lui Eminescu va fi plasată în contextul filosofic adecvat; critica de tip antropologic primează și în acest studiu, ducând într-o oarecare măsură la o aparentă dezinteresare de text. De fapt, demersul critic demitizează, dar și reconstruiește, având ca punct de reper tot timpul lectura proaspătă a textului. SCRIERI: Introducere în opera lui Ion Pillat, București, 1980; Scene din viața imaginară, București, 1982; Voluptatea labirintului, Iași, 1995; Întâiul Eminescu, Piatra Neamț, 1998; Copiii lui Saturn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287843_a_289172]
-
Browning. Dar înfruntarea va fi gândită de Behemoth (cel mai șugubăț dintre diavoli) doar ca un joc amuzant. Satana nu are cu cine să se măsoare, iar vajnicii comisari comuniști (enkavediști) nu sunt decât niște ageamii. Prin această scenă, Bulgakov demitizează de fapt renumitul aparat de represiune din URSS, dar morala este cât se poate de clară: răul există nu fiindcă ar veni de la diavol, ci fiindcă tocmai făptura omenească pervertită de regimul totalitar conține germenele răului, care poate spori prin
Diavolii și cetățenii sovietici by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/11082_a_12407]
-
în fața unui mormânt ciudat, pentru a-l examina. El descoperă mormântul unui faraon în deșertul Paran, la mii de kilometri depărtare de Nil. Valerio Massimo Manfredi: Faraonul nisipurilor. Editura Allfa, București, 2004. Preț: 249 000 lei. Gura lumii Istoria este demitizată, viețile unor personaje precum Prometeu, Alexandru Macedon, Arhimede, Don Juan, Julieta, Napoleon sunt rescrise în cheie ironică, pe ideea că nimeni nu e profet în țara lui. Poveștile fiecăruia sunt legate între ele printr-un personaj colectiv etern, inconfundabil: gura
Agenda2004-38-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282902_a_284231]
-
folosit o asemenea soluție? Sigur, pe de o parte, ea ar fi fost mai comodă pentru juriu, protejându-l de unele "păcate", și, pe de alta, ar fi în-dulcit întrucâtva sentimentele de frustrare. Prea puțin însă față de primejdia de a demitiza spiritul de competitivitate, împingându-l în logica lui "hai să împăcăm și capra și varza". Trebuie să mărturisec, totuși, că prezența într-un juriu, deși totul s-a isprăvit fără să se taie capul cuiva, nu e ceva de invidiat
CÂTEVA CONOTAȚII SUBIECTIVE by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8540_a_9865]
-
viața-mi pare o vechitură de film rusesc/ cu cadre largi/ monotone/ prin care mai trece cîte-un personaj/ ce vorbește-n dodii/ se mișcă nefiresc/ și trăsnește a moarte” (Minunatele replici de după). Ferindu-se de seriozitate, poetul cultivă o metaforă „demitizată”, seacă, precum un pariu cu deriziunea. Apa e „călîie și mămoasă”, iahturile se leagănă aidoma unor debili, bărcile și vaporașele taie luciul apei precum „ai tăia primul etaj al unui tort de nuntă” etc. Din aceeași aprehensiune în raport cu abstractul și
Un nou mal du siècle by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4099_a_5424]
-
târzii ale rampei sau în conul unor umbre cu variate nuanțe. În casa timișoreană a ospitalierei aristocrate, mai plutește atmosfera pe care cândva a imprimat-o unul dintre probabil cei din urmă politicieni devotați valorilor morale ale românismului... Încercăm să demitizăm și să reașezăm în lumina potrivită personalitatea omului politic, personalitatea incontestabil marcantă, trecută adesea prin aspre considerente. Au rămas posterității prețioase documente, care vor urma cândva să ajungă la cei care vor sfinți poate alte locuri, vor rândui și dărui
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
interese și talente, care revoluționează tot ce atinge. De formație biolog, Fernando Vallejo este și autorul a trei eseuri științifice foarte diferite: La tautología darwinista y otros ensayos de biología, (Tautologia darwinistă și alte eseuri de biologie), 1998 (în care demitizează pilonul central al biologiei, teoria lui Darwin), Manualito de imposturología física, (Mic manual de imposturologie fizică), 2005 (în care demontează teoriile lui Newton, Einstein, Maxwell etc., și-i numește pe toți acești clasici, printre care și un laureat al Premiului
Fernando Vallejo: "Romanul e marele gen literar" by Diana Nicoleta DIACONU () [Corola-journal/Journalistic/8658_a_9983]
-
față de vechile așezări ori prin glorificarea trecutului, nici prin ortodoxism, ci pe o cale a primitivității, a instinctualității cu tentă naturalistă. Adică prin adîncirea cutezătoare în nebulozitățile inclusiv morale ale unui trecut foarte îndepărtat. Departe de-a idiliza satul, îl "demitizează", cum s-a spus mai recent, îl așează sub semnul tensiunilor pasionale, al dezlănțuirilor comportamentale, al precipitărilor unui dramatism arhaic ce colcăia sub zorzoanele romantic sămănătoriste. O magmă din zorii istoriei se prelinge în paginile sale cele mai bune. Totuși
Rebreanu în oglindă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6927_a_8252]
-
nu numai ca o suprafață pe care se oglindesc fenomenele lăuntrice care inspiră unicitate. În celălalt volum vom regăsi permanent trimiterile necesare spre direcțiile în care știința a plonjat către identificarea resorturilor ce par, într-un anumit fel, să-l demitizeze pe acest partener „maleabil și neproblematic”, care este corpul uman, „în căutarea adâncului dificil și tulburător al Eu-lui”. Și, pentru că Erwin Kessler tot l-a amintit în eseul său pe Rembrandt, am putea să zăbovim câteva secunde asupra uneia din
Lecția de anatomie pe Corpul supravegheat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5641_a_6966]
-
sau G. Călinescu), acestea sunt exclusiv prejudecăți de natură literară, absolut scuzabile pentru un istoric. Nu morale, nu ideologice. Și totuși, nu s-ar putea spune că sensul cărții lui Boia nu e unul implicit polemic. Capcanele istoriei demistifică (și demitizează parțial) o perioadă care în imaginarul colectiv românesc ocupă, ca nivel de încredere, prima poziție. O explicație pentru acest tip de atitudine decurge dintr-una din mărcile stilistice ale scrisului lui Lucian Boia. Spre deosebire de Eugen Negrici (ale cărui teze, tot atât de
Istoria ieroglifică (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4947_a_6272]
-
filiala chinuita, acel tip de luciditate nemiloasa cu care un copil își poate privi părinții; un copil, paradoxal, total dependent, sentimental, de fantasmele părinților. Fără să ia în piept scară din dos a vietii de mit, fiica nu ezită să demitizeze tandru-sarcastic. Afli, de pildă, ca splendida Ingrid Bergman avea un teribil simt practic și era o maniaca a ordinii: regulă ei educațională de bază era "să nu ieși niciodată dintr-o cameră cu mîna goală" (în sensul că e oricînd
Socanta Isabella Rossellini by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17788_a_19113]
-
duplicatele mici ale lui Mitică exact aceeași atitudine ca față de personajele lui mari: nu le iubește. În lumea lui Caragiale nu există copii în sensul tradițional, în sensul clișeului literar, adică ființe pure, inocente, angelice. Caragiale este astfel primul care demitizează copilăria idilică, impusă de Creangă ( " Hai mai bine despre copilărie să vorbim, că numai ea..."). Copiii lui Mitică au deja griji, doar că grijile și preocupările lor sînt, la fel ca ale taților lor, derizorii. Eugen Ionescu aduce cu totul
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
intervențiile nu-și au rostul. Adică un fel de paraziți cu licență, care urmăresc admirativ paginile cu pixul roșu și la sfîrșit constată că n-au consumat deloc pasta. Din reflex sau din invidie, fiecare generație simte nevoia să-și demitizeze predecesorii și să umble cu tîrnăcopul pe lîngă statuile în viață sau în ceruri. Nu cred că facem excepție și sînt convins că, dincolo de ritualul în sine, efortul ca atare înlătură o doză bună de impostură. Însa în cazul Antoanetei
LAUDATIO - Antoaneta Darian by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Imaginative/12861_a_14186]
-
Nimeni nu a fost obligat să fie prezent la câte 3-4 spectacole pe zi, cum de-plângea cu „lacrimi de crocodil′′ una din cronicare... sau altcineva care se lega de motto-ul festivalului „Magia există′′, numai din dorința de a demitiza ceva... sau totul,după cum este „recomandat”! Adevărații organizatori, care sunt agențiile de impresariat au avut toată bunăvoința să aducă pe scena românească tot ce a fost posibil și tot ce a fost mai bun pentru acest eveniment, pentru noi unic
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
nu este, ce vorbe ar exprima mai bine tema dvs. esențială, obsesia majoră? Obsesia mea majoră este pentru iubirea trecutului față de prezent și a prezentului față de trecut. Mi se pare că, atunci când construiți variante prezente ale epocilor apuse, de fapt demitizați istoria. Construiți șiruri de personaje similare ca structură, care se topesc unul în altul în final. Situațiile narative sunt similare și ele. De pildă Chatterton e construit pe ideea de fals, de impostură. Un poet se preface că moare, un
Peter ACKROYD - Mintea este suflet by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15460_a_16785]