336 matches
-
sa sintetică, Eugen Negrici: „Aveai ocazia să-i vezi dezbrăcați, binedispuși, chefuind aiuritor, copilărindu-se, dedându-se unui soi de haimanalâc fermecător pe nu puțini dintre cei ale căror chipuri figurau în manuale. Era, într-un fel, un prilej de demitizare și reumanizare a zeilor Olimpului. Nu aș putea spune că am păstrat mult timp postura de observator uimit. M-am adaptat neobișnuit de repede obiceiurilor tribului, căci forfota din jur semăna izbitor cu forfota dintre colibele unui trib african: mulțimea
Marea nostalgiilor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4430_a_5755]
-
expoziții, spectacole sau campanii internaționale în Chile, Spania și în alte țări. Originalitatea operei laureatului Cervantes de anul acesta o constituie antipoemele, ilustrare a propriului proiect artistic novator, împotriva retorismului, ermetismului, sentimentalismului și a artificiilor sterile în poezie. Esențiale sunt demitizarea și desacralizarea Poetului și Poeziei cu majuscule, abandonarea statutului de privilegiat al creatorului, simplificarea și transparenț a textului poetic. Prioritatea comunică rii cu cititorul-om-de-rând este ideea centrală a esteticii lui Nicanor Parra, care refuză solemnitatea și exaltarea, limbajul alegorizant și
Premiul Cervantes pentru un antipoet by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4636_a_5961]
-
și nu contează decât victoria, deoarece istoria este scrisă de învingători („De la bătălia de la Maraton încoace, depinde cine povestește primul.” „În istorie va fi scris ceea ce spunem noi.“). Însă una dintre mizele cărții, cu siguranță cea mai importantă, o reprezintă demitizarea figurii mareșalului Antonescu (cred că așa se justifică și inserarea în Addenda a documentelor despre deportarea țiganilor în Transnistria: pentru a întări adevărul ficțiunii istorice). Călătoria lui Georgian pentru a-și scoate mama și surorile din lagărul transnistrean oferă prilejul
O istorie fără eroi by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3004_a_4329]
-
l-ar avea drept lider în sectorul proză-roman pe Tică Popescu. Furia și revolta lui sunt mai elaborate, mai bazate parcă, mai în cunoștință de cauză decât ale celor din grupul format în jurul revistei Fracturi, fără a exclude însă anarhismul, demitizarea și desființarea perpetuă, până în pânzele albe. Citind manuscrisul romanului său, Mesteci și respiri mai ușor (parafrazare ironică a popularului text de reclamă pentru gumă de mestecat, prin care este puricată și luată la bani mărunți oferta contextului socio-politic-cultural-economic către generația
Debut în proză: Tică Popescu by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/15375_a_16700]
-
împotriva armenilor, ucrainienilor, evreilor, cambodgienilor), în cartea din 2011 (2013 în ediția românească) autorul argumentează că genocidul din 1793-1794 continua până în zilele noastre sub forma memoricidului. Pentru multi francezi acest diptic reprezintă un scandal nu atât pentru că pune umărul la demitizarea Revoluției Franceze în sensul discutării critice a acesteia (lucru care a început, strict cronologic, încă de la începutul secolului XX atunci când o mică broșură a pus pentru prima dată problemă asemănării de mijloace între Revoluția Franceză și Revoluția bolșevica), cât mai
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
tip de poziționare pe eșichierul literar un Eugen Ionescu, tânăr și sclipitor sofist, ori un I. Negoițescu, trouble-fęte consecvent și spectacular. Mai puțin cunoscutul George Geacăr se înscrie, cu volumul Marin Preda și mitul omului nou, în această linie a demitizării și ,acrelii" critice. Ambele mi se par acceptabile și chiar profitabile intelectual, în măsura în care obiectul studiului nu este deformat conștient, pentru a intra în schema exegetului. Aceasta poate fi, desigur, diferită de a noastră, mai ales că o operă cu majusculă
Un Preda pentru fiecare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11160_a_12485]
-
de formare. Orgolioasă și suficientă sieși, generația ieșită din mantaua lui Marius Ianuș și-a făcut un titlu de glorie din aruncarea peste bord a tot ceea ce iese din tiparele propriului program și din sfărîmarea (prin ignoranță) idolilor generațiilor anterioare. Demitizarea este cuvîntul de ordine, iar vechii maeștri contează doar în măsura în care scrisul lor mai are puncte de interferență cu noua estetică. Pe acest fond de emancipare a tinerei generații, de revoltă împotriva valorilor canonizate, o carte precum Luciditate și nostalgie de
Întîlniri esențiale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10716_a_12041]
-
sau Făt-Frumos sunt doar câteva din ipostazele poetului, sau ale existenței umane, și oricât de pământene ar apărea nu-și pierd nimic din strălucirea nimbului lor precedent. De aci izvorăște o oarecare senzație a unei memorii neobosite, terapeutice, care înfăptuiește demitizarea eliberatoare a mitului și călăuzește cititorul în sferele sublimului. Ioana Bantaș - poetă a tonurilor discrete, joase (sotto voce) dar de o rară profunzime de idei și, în același timp, de o bogăție de sentimente bine stăpânite. Printre altele, eul ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
din lectura cărora credința noastră poate ieși verificată și întărită? Cenzura nu-mi arată forța morală, ci, dimpotrivă, slăbiciunea, nesiguranța habotnicului. Trecând acum în ograda demitizatorilor de profesie, nici comportamentul lor nu mi se pare ireproșabil. Mai întâi că această demitizare este operată într-un singur sens, înspre reperele și valorile tradiționale. Or, în măsura în care e consecvent, relativismul istoric și filozofic ar trebui să se includă pe listă (ca altădată dadaismul), să se deconstruiască, să-și submineze postura. Relativizarea dogmei creștine merge
Fictiuni by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10134_a_11459]
-
vieții culturale interbelice, acuzată de un antisemitism feroce, vinovatul principal fiind găsit, nimeni altul decât Nae Ionescu și influență negativă a acestuia asupra tineretului. Marta Petreu, scriitor și cadru universitar la Universitatea din Cluj - Napoca, trece mult mai subtil la demitizarea lui Nae Ionescu. Domnia-sa descoperă o scriitoare irlandeză din anii ' 20, Evelyn Underhill, și îl acuză pe Nae Ionescu de plagiat după Tratatul de Metafizica al acesteia. Cum nu am avut la dispoziție această lucrare, nu ne putem pronunța
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de prigonitorii și exterminatorii etniei iudaice. Ce rămâne atunci din Sebastian - omul fară convingeri ideologice? Oportunismul? Oricum, cartea de debut a lui Mihai Iovănel, remarcabilă și prin acribia documentar-bibliografică, și prin echilibrul judecăților situative (transgresarea, deopotrivă, a mitizărilor și a demitizărilor pasionale), este plină de provocări și merită dezbateri mai ample. Chiar dacă nu satisface și apetitul expresiv al cititorului, problematizând aseptic și încercând să convingă la nivelul rece al gândirii, studiul criticului literar de la Cultura oferă, în schimb, șansa unei abordări
Monograf în armură de gheață by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4186_a_5511]
-
cînd spiritul critic s-a putut afirma, în sfîrșit, fără niciun fel de cenzură, cînd căile de acces hermeneutic spre Operă sînt toate deschise. E la fel de limpede, însă, că, pe fundalul tuturor contestărilor, s-a creat și o modă a demitizării, cu inevitabile excese și dezechilibrări de perspectivă, de la domeniul istoriei naționale la cel al literaturii române, descoperindu-se, unde era sau nu era cazul, fie «mituri», fie «iluzii»”. Pentru a urma indicarea cîtorva cauze ale „exceselor”: resentimentele față de falsurile efectuate
Un iubitor al cumpănirii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2834_a_4159]
-
existente își au obârșia în himere, iar realitatea ia ființă din metaforă. (...) Altă «descoperire» poetică: întreg mitul temporal al omenirii poate fi ranversat. Iată, deci, cum se poate recupera mitul într-o epocă în care toată lumea postmodernă a visat la demitizare și deziluzionare pentru a se apropia de realul ca atare.” (Ștefania Mincu) „Lirica Aurei Christi s-a format și s-a modelat iute, ferm, cu o îndrăzneală și o gravitate rară a tonului, mai ales în jurul poeziei de meditație postromantică
OPERA LITERARĂ A SCRIITOAREI AURA CHRISTI ACCESIBILĂ ÎN FORMAT DIGITAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363796_a_365125]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de Ștefan Lucian MUREȘANU Moto: Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om să o poată purta
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
Acasa > Literatura > Comentarii > STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI Autor: Ștefan Lucian Mureșanu Publicat în: Ediția nr. 219 din 07 august 2011 Toate Articolele Autorului STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de Ștefan Lucian MUREȘANU Moto: Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om să o poată purta, iar suferința Universului prea crudă pentru o singură inimă... - Oscar Wilde Cuvinte cheie: ego, demitizare, imaterial, creație, gândire, spiritualizat, stafiizare, Univers
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
Toate Articolele Autorului STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de Ștefan Lucian MUREȘANU Moto: Povara acestei lumi este prea grea pentru ca vreun om să o poată purta, iar suferința Universului prea crudă pentru o singură inimă... - Oscar Wilde Cuvinte cheie: ego, demitizare, imaterial, creație, gândire, spiritualizat, stafiizare, Univers, literat, profan. Într-un timp al încrederii fiindă, al lucidității depline a existenței noastre, eul își clădește imaterial lumea dorită accesând inelele imitatoare ale imaginarului. Este o vagă impresie a profanului că această ființare
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
amețește făcându-te să râzi de faptul că te poți considera o greșeală genetică, demnă de compătimit. Unde ești umbră a existenței, care mă urmărești, dar nu faci nimic ca să mă aperi de fulgerele nimicniciei. Referință Bibliografică: STAFIIZAREA EGOULUI ȘI DEMITIZAREA NEFIINDULUI / Ștefan Lucian Mureșanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 219, Anul I, 07 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ștefan Lucian Mureșanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
STAFIIZAREA EGOULUI ŞI DEMITIZAREA NEFIINDULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360824_a_362153]
-
se regenerează versul / ciugulit de vultur “ ( Aș vrea ). Pe de altă parte, cuvantul și-a pierdut din puterea sa inițială, aceea de a institui realul, însă nu în sensul unor necuvinte, ci în sensul unei pierderi a transcendentalului, a unei demitizări. Cuvintele se umilesc prin tăcere : „ ca si cand / s-ar fi umilit cuvintele / într-un copac tăcut / fără ramuri “ ( Portret ), sângerează : „ întorc ziua noaptea cu silabe / și-mi curge sânge din cuvânt “ ( Lanțurile ), cuvintelor le este sete : „ în lacrima / .... / silabe-nsetate “ ( Exercițiu
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
altă parte și o reconstruire a lor modernă, o retransmitere fortificată a valorilor universale pe care eroul le reconfirmă și le dăruiește umanității, potențate pentru viitor”. Și încă ceva, deosebit de interesant și subtil observat: „Iar atitudinea sa de reanalizare, chiar demitizare și desacralizare ironică, parodică, umoristică a atâtor teme celebre mai produce încă o consecință, aceea de a construi o modalitate precursoare a unei întregi epoci care va cultiva sau va studia cu precădere ironia, desacralizarea, demitizarea ca modus vivendi”. La
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
sa de reanalizare, chiar demitizare și desacralizare ironică, parodică, umoristică a atâtor teme celebre mai produce încă o consecință, aceea de a construi o modalitate precursoare a unei întregi epoci care va cultiva sau va studia cu precădere ironia, desacralizarea, demitizarea ca modus vivendi”. La acest punct autoarea invocă o serie de nume de notorietate precum: Søren Kierkegaard, Vladimir Jankelevith, Henri Bergson, Wayne Booth, Rene Bourgeois, Emil Cioran, Robert Escarpit, Linda Hutcheon, I.A.K. Thompson, Gilles Deleuze etc., care au
O CONTRIBUŢIE ROMÂNEASCĂ LA EXEGEZA CERVANTINĂ de LEON ISTRATE în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365690_a_367019]
-
aveam toți în adolescență de a ne bucura de o carte. Acel mod liber de a ne lăsa fermecați de frumusețea literaturii. Vreau să explic de ce mi-am intitulat conferința „Profesia de critic literar”. Cuvântul „profesie” poate părea o brutală demitizare a condiției de critic literar. Problema aceasta se pune în general atunci când este vorba de condiția de scriitor. Multor scriitori nu le convine să spună că sunt de profesie „scriitori”. Pare prea banal. Cum adică, „de profesie”?! Sunt ca un
CARTEA CU PRIETENI (L)- ALEX STEFANESCU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365702_a_367031]
-
cadre, pocăitule, democratule, va fi mai greu să ți-l scoți din arhivele PCR decât pe ăla de urmărit, stocat la CNSAS! Și ce mai tura-vura viitura, în Epoca Mooye, cât România Regală Mare s-a smochinit sub vremi și demitizări, devenind nechezolicește Românica, totul s-a prescris după colțul de cotitură, rând pe rând și rând cu rând, pe motivul moral că, îndeosebi între 5 martie 1998 și 8 ianuarie 2003, s-au etalat abjecții ascensionale făcătoare de carieră infinit
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
-i frumoasă, la naiba! Unde? În colțul străzilor bate vântul puternic. Mereu îmi iese un om în față. Tresar. Frunzele se răsucesc a grabă. Pasul tău vorbește străzii mele rătăcite. Merg să mă uit. Rătăcesc egoism. Mă păzește imperiul, irealul, demitizarea, joaca...ce spun? O, fie din noapte un miez de vis, ori foșnet și-am să rămân. Aceeași zdreanță de noapte se plimbă prin fața mea. În fiecare noapte vine noaptea aceasta. Bântuie. Mă trage de păr, îmi spune printre dinți
ÎŞI PLÂNGE TÂRFA VIAŢA ÎN GRIJANII de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355535_a_356864]
-
Dinicu Golescu îndemna ca prin cultură și învățământ să se ridice Țara Românească ca să ajungă din urmă Occidentul. Cu „iluministul” Dinicu Golescu putem vorbi de începutul obsesiei sincronismului românesc, care până astăzi e o paradigmă națională. Din Petre contribuie la „demitizarea” portretului scrobit de militar în uniformă franceză a lui Al. Ioan Cuza. Într-un studiu scris, ca pentru o revistă mondenă, istoricul prezintă viața amoroasă a domnitorului moldovean frumos, afemeiat și cartofor, fapt pentru care nu i-a afecta strălucirea
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]
-
mai tânărul confrate Din Petre este un nume pe firmamentul Clio al noii generații specializate pe istoria mentalităților și imaginarul social. Din Petre face parte din noul val istoriografic „conservator” românesc care nu confundă istoria cu mitul sau trecutul cu demitizarea. Ionuț ȚENE Cluj-Napoca noiembrie 2015 Referință Bibliografică: Ionuț ȚENE - DIN PETRE - INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂȚI COLECTIVE ȘI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) / Ionuț Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1785, Anul V, 20 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
DIN PETRE – INCURSIUNE INEDITĂ ÎN ISTORIE, MENTALITĂŢI COLECTIVE ŞI IMAGINAR SOCIAL (EPOCA MODERNĂ) de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1785 din 20 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353261_a_354590]