203 matches
-
trecutului țării, în toată vitejia și durerea ce cuprinde, cu blesteme de profet fanatic împotriva ticăloșilor timpului de față și cu perspective limpezi deschise asupra viitorului“, adică spre Marea Recuperare, prin 22 Eradicarea Corupției și Combaterea Incompetenței cu pasionalitate verbală demolatoare măcar până în 2112 sau 2222. (Va urma) Camelian PROPINAȚIU http://www.scribd.com/propinatiu/shelf http://archive.org/search.php?query=Propinatiu http://propinatiu.ro/carti București 23 august 2012 Referință Bibliografică: Camelian PROPINAȚIU - POSTROMÂNISMUL (2) - NECHEZOLII DE AMBE SPEȚE
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
de rezistență prin cultură ai neamului, începând chiar cu „zeul lucrător” al acestuia. De ce iubindu-l pe Eminescu îl urmăm pe Caragiale? - se întreba cândva, cu amărăciune, Eugen Simion. Pentru că totul este luat astăzi în derâdere, singurii care scapă cursului demolator fiind doar autorii acestui curent antinațional, care neagă pe toți cei ce nu se raliază ,,găștii”lor, care nu mai contenesc a se lăuda ei între ei, a se premia ei între ei, dezgolind o latură de un mercantilism abominabil
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
timpul mersul gândirii sale. Acesta prin lucrările lui din anul 1888 a pregătit preschimbarea „teologiei negative” în „teologia pozitivă“, ce ne aduce în plin plan contradicția nietzscheniană, ce trece de la „asfințitul zeilor” la pregătirea spațiului pentru „apoteoza” lor. Perceput că demolator de idoli, ca oponent față de tradiția culturală, ca iconoclast față de orice autoritate spirituală în afară de aceea a spiritului propriu, Nietzsche ridică statui în opera să altor idoli noi. Karl Jaspers în lucrarea să „Nietzsche. Einfuhrung în des Verstandnis seines Philosophierens” (Berlin
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
care media nu le poate nicicum ocoli?!? După cum însă, numai într-o Țară a tuturor imposibilităților se poate petrece, inflația acuzelor de plagiat la doctorat, acuzații lăsate, multe, în suspans, dovedite sau, cele mai multe, nu, planând amenințător însă,ca o pecete demolatoare pentru persoane de notorietate publică, dar, până la urmă, demersuri solicitante, trebuind a fi atestate la o adică prin necesare detalii tehniciste, pentru jurnaliștii presați de alte subiecte cotidiene ardente, actualmente de campania pentru referendumul din 29 iulie, sau pentru publicul
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
privitoare ca la circ din spațiul sufocant al nevoilor zilnice - dar ce mai contează aceste detalii! - un joc cu deliciu asumat, în cercul vicios al nesătulei grandori și trufii de dominare, până când? Până la compromiterea inducerii compromisului, ca țintă și utilitate demolatoare, cu folos partizan de putere fără graniță și privilegii fără număr, până la, implicit, compromiterea compromițătorilor, care nu au căderea de a arunca primii cu piatra acuzelor virulente, un joc de amețitor turbion al urii, care în final, poate, se va
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
revista „a devenit un adevărat tezaur de gândire și simțire românească” (Gabriela Căluțiu Sonnenberg), a devenit „un izvor de cultură universală” (Simona M. Botezan) și a asigurat „continuitate în acțiunea de educație națională, sub aspectul rezistenței spiritului românesc în fața tăvălugului demolator al vremurilor moderne” (Maria Diana Popescu)! Iar aceste puține gânduri extrase din peste zece pagini (de la 45 la 59) sunt, cu voia dumneavoastră, o exprimare a rodului bogat asigurat prin ceea ce exprimă domnul Cristian Petru Bălan: „Ai adunat în juru-ți
LA UN AN DE LA NAŞTERE... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359394_a_360723]
-
mai sus! Să nu uităm un lucru! Foarte important! Realizările s-au obținut, permanent, cu sabia lui Damocles deasupra: acu se rupe USL-ul, acu nu se rupe! Greu cu Miticii, politicieni de Dâmbovița! Și cu o mass media incitatoare! Demolatoare. Incapabilă să susțină un proiect național. Ca noi, toți, de altfel. Praf să se facă țara asta și nu ne pasă. Ce interes național ? Am asistat, săptămâna asta, la scenariul apropiatelor sărbători pascale. Luni a fost prohodul, marți răstignirea, miercuri
TABLETA DE WEEKEND (58): DIN NOU. NE-AM ÎNFRÂNT! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341308_a_342637]
-
concursului a fost “Foamea”. Mai sugestiv nici nu se putea pentru acele vremuri din țara noastră. Temă actuală și în prezent, de altfel. După adevăratele minciuni ale evenimentelor din decembrie '89, Barbu Lică s-a mai liniștit rătăcind prin traziția demolatoare ... scuzați !... democratică, furat instantaneu de cotidian. Cu sprijinul regretatului jurnalist Cezar Hârjescu, “am ținut” o vreme pagina de umor a ziarului brăilean “Vocea Brăilei” la rubrica “Să râdem cu Lică Barbu”, ziar înființat de bunul meu prieten Cezar Hârjescu. Rătăcind
PROFIL DE AUTOR de LICĂ BARBU în ediţia nr. 423 din 27 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342125_a_343454]
-
concursului a fost “Foamea”. Mai sugestiv nici nu se putea pentru acele vremuri din țara noastră. Temă actuală și în prezent, de altfel. După adevăratele minciuni ale evenimentelor din decembrie '89, Barbu Lică s-a mai liniștit rătăcind prin traziția demolatoare ... scuzați !... democratică, furat instantaneu de cotidian. Cu sprijinul regretatului jurnalist Cezar Hârjescu, “am ținut” o vreme pagina de umor a ziarului brăilean “Vocea Brăilei” la rubrica “Să râdem cu Lică Barbu”, ziar înființat de bunul meu prieten Cezar Hârjescu. Rătăcind
LICĂ BARBU de LICĂ BARBU în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342130_a_343459]
-
cu desăvârșire privat de dreptul lui firesc la replică în fața noii orânduiri impuse brutal prin varii mijloace azi omenirii), de fapt, un număr cu identitate virtuală obligat a-și vinde “voluntar” de această dată trupul (pe ritmuri de excitantă și demolatoare, totdeodată, manea anti-Eminescu, anti-Bach) exact ca pe o însângerată ofrandă păgână adusă noului zeu planetar androgin ... De aici și până la dictatura totală asupra umanității în ansamblu nu mai rămâne decât un unic pas de o irelevanță de-a dreptul înfiorătoare
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
Acasa > Stihuri > Semne > NEBUNII INTERESANȚI Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1366 din 27 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Scribii au dispărut. Gol imens. Demolator trece elefantul inteligent. Sub pământ trăiesc animale fabuloase. Așa o fi și în sufletul omului? Confesiuni în mijlocul pădurii, Copacii scriu singuri. Nebunii interesanți se plimbă printre copaci. Au idei. Uneori sunt bătuți cu nuiaua sau li se taie capul. Nu
NEBUNII INTERESANŢI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373823_a_375152]
-
venise mai timpuriu și pădurea de pe dealul Șomaneștilor înverzise. Corcodușii și merii de pe la porți și de prin curțile sătenilor erau îmbrăcați în mantia florilor albe/rozarii, parfumând cu polenul lor aerul satelor care scăpaseră de năpasta iernii și a excavatoarelor demolatoare, le dădeau aspectul unor imense păpădii. Gospodarii rămași acasă trebăluiau prin grădini adunând gunoaiele netrebuincioase pentru a le arde, a săpa terenul și netezind pământul reavăn. Din lighene învechite, cu emailul sărit, dar păstrate prin cotloane, umplute cu arpagic și
MAI POFTIM PE LA NOI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/371094_a_372423]
-
2012: “Dacă nu ne vom înălța spiritele, degeaba ne mai îngropăm trupurile”. Autorul vorbește (și) de “parazitarea bisericii cu personaje străine de duhul lui Dumnezeu, care vin doar pentru a profesa o meserie”.”Fabrica de preoți cu diplomă este picamerul demolator al bisericii neamului nostru”. ”Biserica pare nu numai pasivă și șovăitoare, dar chiar dă împresia unei contaminări - la nivelul multor prelați și oficianți - de morbul avantajelor materiale și de ispite trupești inadmisibile, ce corodează imoral noosul credincios”.Totul în “teza
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
2012: “Dacă nu ne vom înălța spiritele, degeaba ne mai îngropăm trupurile”. Autorul vorbește (și) de “parazitarea bisericii cu personaje străine de duhul lui Dumnezeu, care vin doar pentru a profesa o meserie”.”Fabrica de preoți cu diplomă este picamerul demolator al bisericii neamului nostru”. ”Biserica pare nu numai pasivă și șovăitoare, dar chiar dă împresia unei contaminări - la nivelul multor prelați și oficianți - de morbul avantajelor materiale și de ispite trupești inadmisibile, ce corodează imoral noosul credincios”.Totul în “teza
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
prematur la Cele Veșnice. Alexandru Tănase, scriitorul-filosof, filosoful-scriitor și universitar de elevată cultură este, cred, singurul articol-evocare publicat în ultimele două decenii despre cel care s-a aplecat cu atât dăruire asupra operei lui Blaga (în afară, desigur, de tendințele demolatoare ale culturii române venite dinspre unii ce par să-și fi aruncat la coș propria istorie de familie), asupra istoriei culturii în capodopere. Este un gest reparatoriu față de memoria marelui umanist și teoretician al filozofiei culturii, de prestigiu european, prieten
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
ceea ce apare din exterior să fie Întâmpinat cu opoziție. În ochii elevului, profesorul este simbolul autorității, al forței ce apasă, prin coerciție, dinafară. În fapt, cine nu-și scurge „veninul interior” Înspre alteritatea Înstăpânitoare a dascălului, prin reflexe „dușmănoase” sau demolatoare, nu are bucuria de a descoperi cum trebuie ceea ce i se propune. Cine nu trece prin momente de cumpănă și retractări - În legătură cu ce este Învățat - nu poate ajunge la gândurile lui. Cine nu se luptă cu răul dependenței nu va
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
picioare, tinerii sunt mutilați din vreme de un sistem de învățământ care, din nou, pedepsește inițiativa și personalitatea, astfel încât funcționăm ca o nație de sluți și amputați, toți în același cadru, toți construiți după aceleași norme ale unui primitivism agresiv, demolator. Resimțim toate aceste lucruri dar nu avem puterea și educația de a fi sinceri, pentru a începe ceva, ci ne purtăm ca niște închipuiți, niște prefăcuți, care preferă să-și exteriorizeze problemele nu ca pe praguri proprii de trecut, ci
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
aluatul, până la proporțiile cărămizilor”; pe Dan Deșliu, având doar calitățile unui poet minor, „istoriile literare îl vor consemna, probabil, ca pe un Vlahuță al jumătății din urmă a acestui veac” etc. Tonul debutonat, dezinvolt, uneori chiar bătăios (ca în cronica demolatoare la cartea lui Dan Zamfirescu - Accente și profiluri) se regăsește și în volumul al treilea de Foiletoane. Nici o inhibiție în fața valorilor consacrate, nici un rabat abaterii de la criteriul estetic. Sunt comentați mai ales scriitori de maximă rezonanță ai momentului: Eugen Barbu
DOBRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286800_a_288129]
-
literară”, „Tomis”, „Vatra”, „Viața românească” ș.a. Prima carte, romanul Vântul sau țipătul altuia, îi apare în 1992. I se acordă Premiul Uniunii Scriitorilor în 1997. Pentru eseistul din Simbol sau vedenie (1995) literatura înseamnă „propunerea unei religii”, „șoc transformator sau demolator”. Între literatura „prilej de virtuozitate” și cea scrisă „prost”, dar animată de „o credință mistuitoare în fantasmele închipuite”, S. o preferă pe cea de-a doua. Ceea ce afirmă despre marea poezie se poate extinde și asupra prozei: mijloc de a
STANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289861_a_291190]
-
literară. În Moartea lui Mercutio (1993), ca și în Fragmente critice, S. răspunde diverșilor preopinenți, încercând să își expliciteze (consecvent ponderat) idei și opțiuni relativ la „autonomia esteticului”, „rezistența prin cultură”, apărarea figurilor de vârf din literatura anilor 1944-1989 de tendințe demolatoare, fără a nega nici o clipă nevoia unor „revizuiri”, înțelese în deplin spirit lovinescian. În tumultul politico-mediatic al anilor 1990-2000 se va fi putut contura impresia că S., unul dintre criticii literari de prim rang și de necontestată autoritate ai anilor
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
este cel care oferă certitudine, Încredere, fiind cel mai explicit sistem de comunicare. El comunică ideile rațiunii. Dă ordine sau protejează, susține. Apropie sau depărtează, Înlătură. Dar cuvântul nu este numai consolator. El poate avea și o acțiune psihomorală negativă, demolatoare, adesea chiar extrem de nocivă, devastatoare pentru interlocutor, sau poate fanatiza grupul de indivizi cărora li se adresează. Este cazul minciunii, fabulațiilor, intrigilor, calomniei. Toate se pot ascunde sub cuvinte frumoase, pline de bune intenții, dar adesea „Drumul către Infern este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ai ei din trei generații, față în față cu mizele timpului, în vreme ce Exactitatea admirației (1985) evidențiază mai pregnant militantismul pentru protocronism, ca și preocupările de istoric literar ale lui U., formula sa de revizuire a valorilor, reacția polemică față de tratamentul demolator aplicat de dogmatici, în epocă, lui Tudor Arghezi și G. Călinescu. Articolele privitoare la cele două cazuri (Mărțișorul ostracizat și Sensul histrionismului) sunt sinteze percutante asupra unei traume sociale și literare de lung ecou în conștiințele scriitoricești. În Fiii risipitori
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
doi poeți germani: Goethe și Schiller. În două volume consistente, Poesii (1908-1910), își adună numeroasele încercări poetice din periodice, întâmpinate de Tudor Arghezi, fostul său elev, cu un text de o bunăvoință ironică, în care portretul pitoresc nu atenuează accentele demolatoare ale criticii. Îndrăgostit de cultura Antichității, V. face din aceasta aproape unica sursă a inspirației sale poetice. Dotat cu o memorie prodigioasă, dascălul de elină și germană notează cu acribie până și sursa informațiilor, făcând din pagină un fel de
VANTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290427_a_291756]
-
accente, poziții și simptome curriculare postmoderne" 15.3.1. De la criticism la postmodernismtc "15.3.1. De la criticism la postmodernism" În anii ’60-’70 s-a conturat o pedagogie politică a cărei unică vocație s-a dovedit a fi critica demolatoare. Aceasta pare tipul cel mai păgubos de orientare ulterioară a curriculumului. Încă din anii ’70 s-a încercat „postmodernizarea” curriculumului prin ideologizarea sa. Promotorii curentelor și teoriilor curriculare politice au fost în general marxiști și neomarxiști. În SUA, influențele au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
rigorismul, obiectivismul, comportamentismul, eficientismul și univocitatea cronică a modelelor moderne de design instrucțional. Un aspect aparte îl constituie asimilarea computerului în tehnologia educațională, nașterea instruirii asistate de calculator. Declarați anacronici, moderniștii au reacționat doar sporadic și cu timiditate la acuzele demolatoare ale postmoderniștilor. Totuși, au existat și voci iritate în acest război ideatic ce părea definitiv încheiat. De pildă, Brent G. Wilson (1997)222, care a reușit, de pe poziția de specialist al designului instrucțional clasic și al curriculumului modern, nu numai
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]