182 matches
-
de suferință ale unei lumi în care toți au fost egalizați întru boală. Epidemia intră în extazul plenitudinii sale și devine pandemie. Termenul de pandemie este, deasemenea, rezultanta a fuziunii dintre doi termeni grecești pan care înseamnă tot și același demos care semnifică ideea de popor. Astfel, cuvântul pandemie indică cucerirea fără rezerve, fără opreliști, a unei mari părți a omenirii de către tentacolele bolii devastatoare. În faza de epidemie, acest flagel își avea hotare, mai exact, îi erau încă trasate hotare
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
dolari) % din PIB Guvernul central (miliarde dolari) 2004 24,6 1,23 8,7 2010 45,0 2,00 18,0 2020 113,0 2,50 nedisponibil Sursa: James Wilsdon, James Keely, China: The Next Science Superpower?, Good News Press, Demos, London, 2007, p. 7. Cifrele nu par spectaculoase. Valoarea absolută pe care o exprimă este însă impresionantă. Diferența de la 1,2% la 2% pare insignifiantă. În fapt, dată fiind dublarea PIB-ului în această perioadă, diferența înseamnă dublarea sumei absolute
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Eight Ideas Behind China's Success", New York Times, September 30, 2009. Wessel, David, In Fed We Trust: Ben Bernanke's War on the Great Panic, Crown Business, 2009. Wilsdon, James, James Keely, China: The Next Science Superpower?, Good News Press, Demos, London, 2007. Yergin, Daniel, "Petrolul nu moare", Foreign Policy România, septembrie/octombrie 2009. Zakaria, Fareed, The Post-American World and the Rise of the Rest, Penguin Books, London, 2009. Zhou, Yu, The Inside Story of China's High-Tech Industry: Making Silicon
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
241 John G. Ikenberry, "The Rise of China and the Future of the West", Foreign Affairs, January/February 2008. 242 D. D. Hale, L. H. Hale, op. cit. 243 James Wilsdon, James Keely, China: The Next Science Superpower?, Good News Press, Demos, London, 2007, p. 6. 244 Ibidem, p. 7. 245 Ibidem, p. 8. 246 "Statistical Communiqué of the People's Republic of China on the 2009 National Economic and Social Development", National Bureau of Statistics of China, February 25, 2010, http
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Octavian Goga, CRE, 1943, 26 ianuarie; Petru Comarnescu, Scriitori români de azi văzuți din perspectiva folclorului, TIL, 1943, 1 mai; Melania Livadă, O viziune entuziastă a folclorului nostru, UVR, 1943, 30 august; Valeriu Ciobanu, Anton Pann und die Weltlichen Lieder, „Demos. Volkskundliche Informationen” (Berlin), 1962, 90-95; I. Oprișan, „Anton Pann, «Cântecele de lume» și folclorul Bucureștilor”, RITL, 1963, 3-4; Dumitru Pop, O valoroasă antologie, ST, 1963, 12; Al. Săndulescu, „Cu cât cânt, atâta sînt”, LCF, 1964, 3; Teodor Vârgolici, „Anton Pann
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288668_a_289997]
-
că emerge un imaginar filosofic despre ceea ce am definit a fi politicul, dar și interpretarea relației cu divinul, ca principiu al Binelui (însă în formațiuni discursive contrastante la Platon și la Aristotel), formează o primă structură închegată teoretic cu privire la guvernarea demos-ului (trebuie discutată însă punctual și în context). Mai târziu, în imperiul bazileic, acest "plan" va fi integrat parțial, prin reformulare și adaptare la gândirea creștină, atât de "marii fondatori" - Constantin I, Theodosiu I, Iustinian I −, cât și de textele
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
rând, binele colectiv este înterpretat ca fiind datoria supușilor din afara cetății/ republicii de a realiza tot ce este util celui puternic, pentru a-l bucura. În al doilea rând, democrația ateniană apare în forma unui imaginar al puterii absolute a demos-ului cetății. Autonomizarea umanului față de divin a mers atât de departe în filosofia lor, încât au ajuns la concluzia că nu divinul a creat omul, ci că omul înțelept a gândit divinul, așa cum a gândit singur adevărul. Modernitatea îi va
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Socrate-Platon ilustra astfel o opțiune morală profundă și, de ce nu, un nou tip de atitudine civică. Cum democrația ateniană a sofiștilor era construită pe privilegiul puterii autoritare, deținut de aristocrația cetății lor, Platon atacă în primul rând tema fracturii dintre demos și aristoi. Ideea sa de construcție politică este condiționată de unitatea pólis-ului, implicit de ideea de concordie − temă reluată peste timp în unele teorii politice, târzii medievale și renascentiste (v. descrierea societății feudale tripartite, Duby 108-09). Specializarea profesională
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
și de raportare rămâne ideea unică de divinitate. Modelul său de societate pornește de la observarea a ceea ce există în practică și de la elementele cele mai reprezentative (cu toate că o consideră o formă arhetipală, Platon nu integrează însă adunarea, puterea politică a demos-ului negăsindu-și locul în cetatea sa ideală; imperiul creștin va suspenda și el, prin Iustinian I, această instituție, căreia lumea greco-romană îi va dedica de altfel un for public). Tratarea critică a realității, ca metodă de gândire politică, va
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ar spori. În ceea ce privește opiniile mele, cf. Joseph Nye, Nuclear Ethics, New York: Free Press, 1986. 28. John Mueller, Retreat from Doomsday: The Obsolescence of Major War, New York: Basic Books, 1989. 29. Robert Cooper, The Postmodern State and the World Order, London: Demos, 2000, p. 22. 30. Robert Kagan, Of Paradise and Power, New York: Knopf, 2003. 31. Thomas Friedman, The Lexus and the Olive Tree: Understanding Globalization, New York: Farrar, Straus and Giroux, 1999, capitolul 6. 32. Richard N. Rosecrance, The Rise of the
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a culturii în care se manifestă. Arta de a comunica este, implicată fenomenilor sociale, politice și culturale, ținând seama de permanența și simultana oscilație dintre „fond” și „figură”, dintre funcția unificatoare și de diferențiere a comunicării umane. Născută în epoca demosului antic - arta oratorică apare mai întâi ca o sintagmatică a desfășurării pledoariei judiciare. Retorica este o armă ce trebuie utilizată după norme riguros însușite. O vreme îndelungată, cele cinci părți din oratio au constituit planul de desfășurare a discursului. Exordul
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
O'Donnell, Philippe Schmitter și Laurence Whitehead, Transitions from Authoritarian Rule (1986) că în multe țări, criza "vechiului regim", nedemocratic, ține de diferențe politice profunde în legătură cu ce ar trebui de fapt să conteze la nivel de comunitate politică și care demos sau demoi să fie membri ai acelei comunități politice. Atunci cînd există diferențe profunde, atît în ce privește granițele teritoriale ale statului acelei comunități politice, cît și în ce privește cine are dreptul de a fi inclus printre cetățenii acelui stat, atunci există ceea ce
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
exemple apariția Solidarității și înfrîngerea Legii Marțiale în Polonia, dramatica Revoluție de catifea și separările din Cehoslovacia, căderea Zidului Berlinului în sunetele de trompetă ale Wir sind ein Volk, destrămarea forțată a Iugoslaviei și lupta plină de succes a guvernului Demos și a suporterilor săi pentru a obține independența Sloveniei nimic din toate acestea nu poate fi înțeles fără referire la doctrina autodeterminării naționale. Aceeași dinamică puternică a dus la prăbușirea imperiului multinațional sovietic. Uniunea Sovietică a fost un imperiu ce
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Mușlea, George Pitiș, folclorist și etnograf, București, 1968. Repere bibliografice: Gh. Pavelescu, Etnografia românească din Ardeal în ultimii douăzeci de ani (1919-1939), GR, 1939, 10-12; Ovidiu Bârlea, Academia Română și cultura populară, REF, 1966, 5-6; Ovidiu Bârlea, Ion Mușlea. In memoriam, „Demos” (Berlin), 1966, 2; Ion Taloș, Ion Mușlea, organizator al culegerii și publicării folclorului românesc, AMET, 1969, 353-365; Ion Șeuleanu, „Cercetări etnografice și de folclor I”, SUB, Philologia, t. I, 1972; Ion Șeuleanu, „Cercetări etnografice și de folclor II”, TR, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288332_a_289661]
-
ale mușchilor Fără a reveni asupra problemelor legate de atrofii, contracturi și retracturi, observate frecvent în afecțiunile traumatismale, neurologice sau reumatismale, vom aborda doar cazul bolilor musculare în sine: miopatii, miozite, crampe. în miopatii. în tratamentul miopatiilor, așa cum a arătat Demos, masajul ocupă un loc de importanță medie, el fiind un mijloc de luptă contra retracțiilor musculare care apar în aceste afecțiuni. Masajul se va folosi, ̀ ntotdeauna, asociat cu căldura (balneoterapie caldă, căldură uscată, raze infraroșii, diatermie) și cu posturări
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
French, Italian, English and German) that contribute to the completion of the same unifying process, so that, for instance, in the case of the semantic field centred on the meaning "popor", several elements converge, starting from the Greek ethnos and demos, from the Latin populus and from the Germanic folk, while French and English have created derived forms from these bases that entered the general European stock. Naturally, the situation of the Romanians should not be ignored, as inhabitants of a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
et à l'allemand surtout) qui contribuent au même processus unifiant, si bien que dans le cas d'un champ sémantique centré sur la signification popor (peuple), par exemple, on rencontre des éléments à partir des mots grecs ethnos et demos, du latin populus et du germanique folk, la langue française, anglaise et allemande réalisant des dérivés de ces bases entrées dans le circuit général européen. Naturellement, la situation des Roumains sera prise en compte, en tant qu'habitants d'un
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
insbe-sondere aus Deutsch) übernommen wurden, die zur Vollen-dung desselben vereinigenden Prozesses beitragen, so dass im Falle eines semantischen Feldes, der sich zum Beispiel auf der Bedeutung des Begriffes "Volk richtet, Elemente sich treffen, die von den griechischen Begriffe ethnos und demos, vom lateinischen Wort populus und von dem germanischen Begriff folk stammen, indem die französische und englische Sprachen Derivate von diesen Grundlagen bilden, die im allgemeinen europäischen Kreislauf gekommen sind. Natürlicherweise soll man auch die Situation der Rumäner als Bewohner eines
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
y alemán, sobre todo) que contribuyen a la realización del mismo proceso unificador, tanto que, en el caso de un campo semántico centrado en la significación "pueblo", por ejemplo, se hallan elementos que van desde los vocablos griegos ethnos y demos, el latino populus hasta el germánico folk, de los cuales las lenguas francesa e inglesa serían las que, a partir de estas bases, realizaron derivados que entraron en el circuito general europeo. Como es natural, no puede perderse de vista
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
sau fără voie. Prin democrație confundați lumea politică, partidele, cu sistemul democratic de conducere a statului. Democrația nu este nici ideal, nici lume, este un sistem de conducere. Un cumul de principii, norme și legi care sunt invocate în numele poporului, demos, care se referă în special la sistemul electoral. Legea majorității voturilor dă dreptul partidului ce a fost ales să conducă societatea, statul, pentru o perioadă înscrisă în Constituție. După alegeri începe nenorocirea societății care a votat. Pentru a-și asigura
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o minoritate. Autodeterminarea internă, arăta A. Eide, impune existența unei guvernări democratice și reprezentative la care întreaga populație, inclusiv grupurile minoritare (etnice, lingvistice, religioase), să poată participa în mod efectiv. Titularul și beneficiarul acestui drept este populația în ansamblul său (demos), obiectivul urmărit fiind democrația și nu etnocrația, emanciparea și bunăstarea tuturor membrilor societății. Declarația de la Viena din 1993 (art. 22) consacră, așadar, și reafirmă dreptul popoarelor la autodeterminare, dar, potrivit principiului integrității teritoriale și a unității politice a statelor, dreptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
Facultatea de Filologie - secția limbi orientale - a Universității din București, este cercetător științific la Institutul de Lingvistică (1963-1969), apoi la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu”. Colaborează la „Academica”, „Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor”, „Arca”, „Creștinul azi”, „Cotidianul”, „Demos” (Berlin), „Dreptatea”, „Le Folklore macédonien” (Skopje), „Limba română”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Revue roumaine de linguistique”, „Rocznick Orientalisticzny” (Varșovia), „Studia et acta orientalia”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Tribuna României”, „Türk folklor araștârmalarî”, „Türk
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]
-
29 iulie 2012), unul pentru schimbarea sistemului de vot (pe 25 noiembrie 2007) și unul pentru trecerea la parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari (pe 22 noiembrie 2009). La o primă evaluare, s-ar părea că, dată fiind consultarea demos-ului pe chestiuni de maxim interes general, sistemul politic românesc poate fi înscris, cu succes, în seria democrațiilor funcționale, cu o autentică fibră participativă. O evaluare tehnică minimală ne arată însă că, din totalul manifestărilor referendare redate mai sus, două
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
constituție înclină înspre orice formă politică <aflată într-un ansamblu de două corelate>, atunci caracteristica proprie acelei constituții decade <și ea> înspre aceste <corelate negative>, întrucât fiecare din cele două forme corelate negative reprezintă o creștere; precum politeia înclină spre demos (democrație), iar aristocrația înclină spre oligarhie. Pe de altă parte, <o constituție se schimbă> urmând contrariile, precum aristocrația înspre demos <democrație>, (pentru că aceia, mai săraci, fiind nedreptățiți, o antrenează spre contrara ei), și precum tipurile de politeia înspre oligarhie”. Fragmentul
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ea> înspre aceste <corelate negative>, întrucât fiecare din cele două forme corelate negative reprezintă o creștere; precum politeia înclină spre demos (democrație), iar aristocrația înclină spre oligarhie. Pe de altă parte, <o constituție se schimbă> urmând contrariile, precum aristocrația înspre demos <democrație>, (pentru că aceia, mai săraci, fiind nedreptățiți, o antrenează spre contrara ei), și precum tipurile de politeia înspre oligarhie”. Fragmentul conține două puncte de vedere asupra logicii schimbării formelor politice. a. Mai întâi se amintește cazul în care o formă
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]