213 matches
-
stm Ștefania 1072 2001 d stm Unirea 1031 1985 2001 d stm Yasmin 2052 1999 H, d stm PENTRU INDUSTRIALIZARE Buzău 47 1033 1980 1999 d stm Caspar 2016 1999 H, d std Dacia 1029 1988 1999 b, d std Denar 2071 1999 d std Diablo 2038 1998 d tm Dicing Master 2040 1998 H,d,jl stm Early Nemapride 2040 1998 H, d tm Fermă 1029 1994 d tm Kecskemeti 549 2073 2003 d std Lima R.S. 2016 1999 d
ANEXĂ din 1 iulie 2003 al soiurilor de plante de cultura din România pentru anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151487_a_152816]
-
născut la data de 9 septembrie 1964 în localitatea Kavurgali, Turcia, cetățean turc, cu domiciliul actual în București, aleea Barajul Bistrița nr. 11, bl. M-23, sc. 5, ap. 98, sectorul 3. (1.158/2008) 18. Esmaeel Muhammed, fiul lui Denar și Radea, născut la data de 15 martie 1964 în localitatea Kerbala, Irak, cetățean irakian, cu domiciliul actual în localitatea Buzău, str. Dorobanți bl. 10-E, et. 3, ap. 15. (863/2008) Copii minori: Esmaeel Fatimah, născută la data de 11
ORDIN nr. 45/C din 15 ianuarie 2009 privind acordarea cetăţeniei române unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206938_a_208267]
-
de a dobândi și deține, restaura și transfera, la data de 8 mai 2013, prin vânzarea la prețul de 1.000 euro, împreună cu inculpatul G. G., lui D. A., pentru plasarea pe piața antichităților din Viena, a două loturi conținând 40 denari români, cu urme de sol, sustrase din siturile arheologice Sarmizegetusa Regia și Sarmizegetusa Ulpia Traiana, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau disimulării originii ilicite a acestor bunuri, precum și faptele aceluiași inculpat de a intermedia
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
D. A.(3 stateri Lysimach și o didrahmă dacică, cu urme de sol, la prețul de 2.050 euro) și fapta aceluiași inculpat de a intermedia la data de 8 mai 2013 tranzacția de transfer prin vânzare a două loturi de denari români, cu urme de sol, sustrase din siturile arheologice Sarmisegetusa Regia și Sarmisegetusa Ulpia Traiana, tranzacție care a avut loc între inculpatul D. F. și numitul D. A. (40 denari români și un inel digilar la prețul de 1.000 euro
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
mai 2013 tranzacția de transfer prin vânzare a două loturi de denari români, cu urme de sol, sustrase din siturile arheologice Sarmisegetusa Regia și Sarmisegetusa Ulpia Traiana, tranzacție care a avut loc între inculpatul D. F. și numitul D. A. (40 denari români și un inel digilar la prețul de 1.000 euro), cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare a banilor prevăzute
DECIZIE nr. 16 din 8 iunie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la cuprinsul acţiunilor enumerate în art. 29 alin. (1) lit. a), b) şi c) din Legea nr. 656/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274568_a_275897]
-
de la naivi. Iscodeau templele, Scaunele de conclav ale celor zece Salmosiși, senatorii-zeuși, îndeosebi cercetau locurile cămării cu odoare și numisme, Tezaurele celor cinzeci și cinci de Bazileeate din Federația Burebistană. Republica Ducilor bătuse monede proprii necum cňpii după tetradrahme și denari, Statuile străbunilor reduse la capete și măști de aur și de argint, Potirele de legământ, căucele de botez cu apă din Botiza, Scăldătorile de rit cu lapte de căprioară ale Prințesei Sofine, albiile zeului prunc, Pe toate puneau ochii, din
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
al II-lea, în anul 1230. Pentru Satu Mare s-a emis un privilegiu similar în anul 1264. În ceea ce privesc obligațiile, orașele erau erau datoare să trimită cinci oameni înarmați în oastea regelui, să plătească decima în valoare de 12 denari și să asigure două mese regelui și însoțitorilor săi dacă aceștia ar poposi vreodată în Sătmar. Drepturile acordate în schimb celor două orașe erau relativ extinse, acestea fiind extrase din punct de vedere administrativ și juridic de sub autoritatea comitelui de
Satu Mare () [Corola-website/Science/296953_a_298282]
-
făcând sătenii robota la centrul din Alba Iulia. În anul 1678 fiind recolta slabă în Giomal, principele Apaffi dă de pe moșia sa din Blaj, 20 cable de grâu românilor din Giomal. Prețul unei cable de grâu îl fixează la 55 denari deci cu totul 44 florini, sătenii îndată plătesc acest grâu, dând bani gata 25 fl. Și 48 fierii de must în preț de 18 fl. Se dă numele tuturor sătenilor și băieților lor de vărsta acestora din urmă. Erau 14
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
familie”. Acestă zonă figurează în Repertoriul Arheologic al României (http://www.archweb.cimec.ro/scripts/ARH/RAR-Index/Lista.asp?nr=44&Lang=EN) Din locuri neprecizate de pe teritoriul satului provin: un fragment de cărămidă romană cu urme imprimate și un denar de la Septimius Severus, iar din altă parte, trei monede romane (M. Macrea, D. Protase, SCȘ, Cluj, 5, 1954, 3-4, p. 502, notele 10, 11; RepAb, p. 97-98, pct. 78/2). În anul 1951, pe versantul de est al dealului numit
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
502, notele 10, 11; RepAb, p. 97-98, pct. 78/2). În anul 1951, pe versantul de est al dealului numit "Măgura Geomalului“, aflat la aproximativ 2 km spre nord-vest de sat, s-a descoperit un tezaur monetar format din 215 denari și un antoninian emiși în intervalul de la Commodus la Gordian III ( M. Macrea, D. Protase, SCȘ, Cluj, 5, 1954, 3-4, p. 495-566; D. Protase, SCN, 1, 1957, p. 157, nota 215, Idem, SCN, 2, 1958, p. 257, nr. 3, p.
Geomal, Alba () [Corola-website/Science/300244_a_301573]
-
întăriturile de la Sântana, Berindia, Dezna, Cicir (3). În bordeiele aparținând secolelor II - III d.Hr. apare deja, clar, influența cuceritorilor romani și aproape în fiecare bordei s-au găsit, pe lângă lucruri de factură autohtonă și forme romane, terra sigillata, un denar roman de argint de la Vespasian folosit ca pandantiv și un altul de la Domițian (4). Această așezare dacică respectă amplasarea majorității așezărilor dacice, care preferau locurile mai ridicate de pe malul râurilor (5). La sfârșitul secolului I d.Hr., împăratul Traian a pornit
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
nord de Mureș au suferit o puternică romanizare (după cum se observă în descoperirile de la Cicir și Sântana) (9). Alte descoperiri arheologice la Cicir care demonstrează influența romană s-au făcut pe o insulă de pe Mureș unde a fost găsit un denar roman de la Traian, iar la aproximativ 800 m S-E de sat, la “Sălciile lui Muchi”, pe vechiul mal al Mureșului, a fost descoperită ceramică daco-romană (sec. III - IV d.Hr.). În capătul de est al satului Cicir, în dreptul intersecției
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
situat între clădirea școlii și Canalul Streiului, s-au identificat resturile unor construcții române care atestă prezența unei așezări rurale, tot de aici provine și o "stela funerară". Pe teritoriul localității s-a descoperit un tezaur monetar format din 14 denari români republicani.
Băcia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300536_a_301865]
-
drumul județean Târgu Mureș - Miercurea Nirajului - Sovata. Potrivit săpăturilor arheologice orașul a fost locuit încă din epoca neolitică. Pe teritoriul localității Miercurea Nirajului au fost găsite topoare de piatră (2000 - 1700 î.Ch), monezi bizantine din epoca împăratului Iustinian, un denar din domnia lui Iulius Cezar, iar hotarul satelor Beu și Moșuni este traversat de drumul roman spre castrul din Călugăreni. Localitatea a fost atestată documentar în anul 1493 cu numele de Oppidum Zereda (Târg de Miercurea) în hrisovul voievodului Losonczi
Miercurea Nirajului () [Corola-website/Science/300566_a_301895]
-
Florești). În Lucăcești - Moinești s-a descoperit, în zona numită La Cetățuia, o cetățuie dacică, situată la 698 m altitudine, din civilizația Lathène, perioada târzie (150 î.Hr. - 106 d.Hr.). Mai aproape de Enăchești, la Ardeoani s-au descoperit 1 (un) denar din vremea împăratului Marcus Antonius și 95 denari imperiali de la Vespasian la Septimius Severus; la Cetățuia, Strugari, mai mulți denari imperiali cu emisiuni ce se termină la împăratul Commodus (sec. 1-2 d.Hr.) iar la Nadișa monede romane republicane și
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
zona numită La Cetățuia, o cetățuie dacică, situată la 698 m altitudine, din civilizația Lathène, perioada târzie (150 î.Hr. - 106 d.Hr.). Mai aproape de Enăchești, la Ardeoani s-au descoperit 1 (un) denar din vremea împăratului Marcus Antonius și 95 denari imperiali de la Vespasian la Septimius Severus; la Cetățuia, Strugari, mai mulți denari imperiali cu emisiuni ce se termină la împăratul Commodus (sec. 1-2 d.Hr.) iar la Nadișa monede romane republicane și un tezaur de denari imperiali cu emisiuni de la
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
din civilizația Lathène, perioada târzie (150 î.Hr. - 106 d.Hr.). Mai aproape de Enăchești, la Ardeoani s-au descoperit 1 (un) denar din vremea împăratului Marcus Antonius și 95 denari imperiali de la Vespasian la Septimius Severus; la Cetățuia, Strugari, mai mulți denari imperiali cu emisiuni ce se termină la împăratul Commodus (sec. 1-2 d.Hr.) iar la Nadișa monede romane republicane și un tezaur de denari imperiali cu emisiuni de la împărații Vespasian și Traian din anii 79 și 98 d. Hr. În
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
Marcus Antonius și 95 denari imperiali de la Vespasian la Septimius Severus; la Cetățuia, Strugari, mai mulți denari imperiali cu emisiuni ce se termină la împăratul Commodus (sec. 1-2 d.Hr.) iar la Nadișa monede romane republicane și un tezaur de denari imperiali cu emisiuni de la împărații Vespasian și Traian din anii 79 și 98 d. Hr. În zona Târgu Ocna s-a descoperit o monedă de bronz din timpul împăratului bizantin Justinian I, emisă la Cyzic, ceea ce demonstrează legăturile cu sudul
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
orașul Dyrrachium (secolele II - I d.H) iar pe teritoriul comunei apropriate, Vadul Crișului s-au găsit monede emise de împăratul roman Gordianus. De asemeni, în peștera Igrița, din hotarul comunei Aștileu s-a descoperit un tezaur compus din 26 de denari romani imperiali. A fost datat între anii 147-191 d. H. dovedind schimburile comerciale intense dintre dacii liberi și provincia imperială precum și existența unui drum comercial în antichitate pe valea Crișului Repede. Unii istoriografi situează granița de vest a Daciei Romane
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
trapezoidală, în secțiune rectangulară, șlefuite total sau parțial (în rest cu urme de ciopliri), descoperite în punctele „În Văiugi“, „Corneț“, „Țarna Mare“ și altele (fig. 30). Pe teritoriul comunei s-au descoperit întâmplător patru monede, din care trei imperiale: un denar de la Hadrian (117-138) și două de bronz (una de la Liciniu și alta de la Constantin cel Mare (306-337). Cea de-a patra este bizantină, de bronz-follis de la Justin II de tip Bellinger, 151 b (anii 570-571). Aceste monede, care au o
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
traseul Islaz -- Turnu Măgurele circulă taxiuri colective cu traseu fix, cu orele de plecare în funcție de clienți. Prima atestare documentară este din 9 iulie 1569. În Dacia romană, pe locul Islazului de azi exista o așezare rurală și un tezaur de denari republicani romani. Așezarea era punctul cel mai sudic al liniei de apărare de pe malul Oltului -- "limes Alutanus" -- pe care erau amplasate castre si alte elemente defensive. La Islaz s-a descoperit un castru de piatră și unul de pământ, amplasate
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
dintre cele mai mari tezaure de monede turcești timpurii, format din 211 piese, bătute în a doua jumătate a sec. XV și primele două decenii ale sec. XVI. În anul 1993 s-a descoperit un tezaur de c. 200 de denari romani republicani din argint, datând din sec. III-II î.H. S-au recuperat doar 15 exemplare, nouă dintre acestea aflându-se în prezent la Cabinetul de Numismatică al Academiei Române. În anul 2005 a fost descoperită, pe un deal din partea de
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
o cruce inata de beton de cca 3m inaltime. Zona a fost locuită continuu încă din eneolitic, dovadă fiind numeroasele dovezi arheologice de prim rang, precum unelte de piatră, ceramică de tip Sărata Monteoru, ceramică grosieră butoni sau tezaurul de denari republicani romani, descoperit la Vărsătura în 1964. Prima atestare documentară directă datează din 1638, existând într-un document mai târziu și o referire la un eveniment petrecut la Bordești în 1620. Hrisoul menționat confirmă vânzarea de către Dumitru Gonțoiu din Bordești
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
la biserica din satul Cheia o coloană înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de "Mészkő
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
înaltă de 1,5 m și cu diametrul de 0,34 m. În carieră și în împrejurimile sale s-au descoperit țigle, chei, opaițe, fragmente ceramice și mai multe monede (o tetradrahmă, un denar din timpul împăratului roman Domițian, un denar din vremea lui Macrinus și alte două monede). Descoperirile indică existența unei așezări și în preajma carierei romane de calcar. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 109) apare sub numele de "Mészkő". La sud-est de sat pe hartă este
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]