KorAP: Find »[drukola/base=denominativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...7 >

174 matches

Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749

sensul că locutorul urmărește prelucrarea într-o anumită măsură a colocutorului său, angajarea lui într-un anumit fel în receptarea mesajului" (I. Iordan, V. Robu, 1978: 67). Funcția conativă derivă din funcția de comunicare și este strâns legată de funcția denominativă. Comunicarea nu înseamnă doar transmiterea unei informații despre planul referențial. În conversația curentă, funcția conativă eliberează gândirea de limitele închise ale contactului direct cu realitatea înconjurătoare. Trăirile personale se actualizează prin formule de adresare directă (la colocutor cu alocutive în

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
VIIIl-lea și începutul secolului al IXI-lea, continuând să se intensifice pe parcursul secolului XX. Este perioada când accelerarea progresului cunoașterii, evoluția rapidă a domeniilor științifice, mai ales a tehnicii, impunea o implicare aparte a lingvisticii, în sens general, prin funcția denominativă a acesteia. Numărul mare de concepte /imagini abstracte apărute în domeniul științelor revendica nu numai instrumente lingvistice corespunzătoare, ci și procedee specifice de armonizare a terminologiei. Așa cum s-a mai spus (M.T. Cabré, 1998; L. Depecker, 2002; 2005; G. Ciobanu

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
și a termenilor în contextul plurilingv al Uniunii Sovietice, dar manifestă o deosebită prudență, comparabilă cu aceea existentă în mediile de cercetare din Franța și Quebec. Terminologia este considerată o disciplină aplicată a cărei preocupare este acoperirea conceptelor, la nivelul denominativ /al expresiei terminologice. Reprezentanții Școlii de la Moscova acreditează ideea că obiectul de studiu al disciplinei ține de limbaj, înainte de toate, concepție prin care se detașează de Școala de la Viena. De aici derivă și diferența de metodă în cercetare: E. Wüster

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
terminologia românească actuală În sens larg, trei sunt direcțiile de doctrină consemnate în literatura de specialitate (I. Druță, 2013: 31): 1) direcția lingvistică (orientarea "descriptiv-lingvistică") privind termenii și sensul lor, analizați din perspectivă paradigmatică și sincronică. Urmărește "standardizarea conceptuală și denominativă"; 2) direcția traducerii specializate, a cărei prioritate este stabilirea echivalențelor terminologice în două sau mai multe limbi. Este relevantă pentru optimizarea /calitatea traducerii textelor specializate; 3) direcția planificării și a normalizării terminologiei, a cărei relevanță se dovedește în procesul comunicării

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
referentul, adică entitatea extralingvistică pe care cuvântul o denumește. Relația referențială nu este prezentă în conținutul tuturor cuvintelor. Termenii abstracți nu au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a avea un referent este condiția sine qua non a comunicării specializate

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui de a desemna obiectele lumii exterioare. Nu putem accesa funcția denominativă a limbii înafara referentului. Capacitatea termenului de a avea un referent este condiția sine qua non a comunicării specializate. Concepția privind statutul referentului nu este unitară în literatura de specialitate. Referentul este entitatea extralingvistică pe care termenul o denumește. J.

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
segmentări enunțiative"). Analiza limbajelor specializate evidențiază rolul metaforei ca sursă de conceptualizare și/ sau denominare (L. Depecker, 2002; M. Soskice, J. & Harris 1995; M.T. Cabré, 2000 etc.) a cărei funcție este aceea de instrument de cunoaștere. Metaforele specializate compensează carențele denominative și/ sau noționale existente la nivelul diferitelor terminologii. Procesul de metaforizare din planul reprezentării urmează un tipar logic și obiectiv, respectând un algoritm de selectare a unei denumiri conform identității de obiect, de caracteristică, de funcție, între două obiecte eterogene

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
fie numit, "obiectul" care transferă propriul nume și trăsătura comună celor două "obiecte". Se produce astfel, separarea a două planuri semantice, adică, decuparea semnificației științifice de semnificația uzuală/ specifică limbii comune. Reconceptualizarea modelului metaforic coincide cu etapa fixării ca unitate denominativă selectată și normată, pentru o altă noțiune. Noua unitate menține trăsăturile conceptuale, denotative, stabile, asigurând univocitatea a numeroase metafore specializate. III.2. Statutul și "planurile de relevanță" ale metaforei specializate (terminologice /conceptuale) Înțelegem prin "metaforă specializată" o variantă funcțională a

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
două nivele: 1) la nivelul imaginii abstracte (a conceptului), nivel pentru care literatura de specialitate utilizează noțiunea de metaforă conceptuală (G. Lakoff & M. Johnson, 1980, I. Oliveira, 2002) - teoretizată ca structură cognitivă compusă din două concepte eterogene; 2) la nivel denominativ, al realizării lingvistice, nivel pentru care este utilizat conceptul de metaforă terminologică - teoretizată ca tip de actualizare lingvistică a metaforei conceptuale. Lexemul canal era utilizat în limba latină comună cu sensul de șanț, jgheab și aparține paternului preconceptual "habitatul". A

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
facem referire la coerența pe care modelul o dă unei terminologii/ unui domeniu/ unei ramuri etc: modelul habitatului, al casei romane și grecești utilizat în NA, modelul virusului utilizat în informatică și numit, în continuare, virus etc. III.4. Funcția denominativă a metaforei specializate Nu toate funcțiile limbii stabilite de R. Jakobson sunt operaționale în terminologie, dar nici nu pot fi considerate suficiente pentru domeniul științei. Paul Ricoeur menționa faptul că metafora "poartă informație pentru că ea "redescrie" realitatea" [P. Ricoeur, 1984

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
funcțiile limbii. Cu toate acestea, există elemente de structură care diferențiază subtil, metafora specializată (conceptuală/ terminologică) de termen: • termenul denumește în mod convențional o noțiune (prin terminologizare, derivare lexicală etc.); • metafora denumește o noțiune prin analogie, transfer etc. Prin valoarea denominativă, funcțională și informativă metafora specializată reconfirmă statutul de termen. Atribuie un nume unui referent, într-un proces de denominație științifică. În limba francilor stabiliți în Galia se utiliza cuvântul "binda", în limba franceză, bande (germ. binden, en. to bind) cu

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
panglică sau cordon care leagă sau unește două organe; grup de frecvențe alăturate sau apropiate, de obicei în spectrul electromagnetic; zonă dintr-un spectru de absorbție sau de emisie" (DM, 2007: 243). În exemplul luat în considerare, metafora are funcție denominativă, chiar dacă procesul logic de formare ține de analogie și transfer. Devine element fundamental în creația altor constructe metaforice: med. bandaj, med. bandeletă reactivă etc. III.5. Funcția euristică a metaforei specializate Cercetările privind funcțiile metaforei în limbajele de specialitate reprezintă

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
mai presus de toate, euristică. În cercetarea realizată pe domeniul Cardiologie, Nature et fonctions de la métaphore dans la terminologie médicale. Étude comparée du français et du portugais, Isabelle Oliveira (2005) făcea observația că metafora terminologică are cinci funcții: cognitivă, euristică, denominativă, metalingvistică, didactică. Metafora are valoare designativă, dobândind - datorită caracterului interdisciplinar - un rol euristic, susținut de forță argumentativă. În același context, autoarea reafirmă rolul denominativ și funcțional al metaforei în perceperea și comunicarea unor concepte aparținând limbajului specializat. Este perspectiva teoretică

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
et du portugais, Isabelle Oliveira (2005) făcea observația că metafora terminologică are cinci funcții: cognitivă, euristică, denominativă, metalingvistică, didactică. Metafora are valoare designativă, dobândind - datorită caracterului interdisciplinar - un rol euristic, susținut de forță argumentativă. În același context, autoarea reafirmă rolul denominativ și funcțional al metaforei în perceperea și comunicarea unor concepte aparținând limbajului specializat. Este perspectiva teoretică din care Isabelle Oliveira, M. Rossi etc. au aprofundat funcțiile, traducerea și tipologia metaforei din domeniul științei (cardiologie, energie, astrofizică, domeniul juridic). Diseminarea cunoașterii

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
și metafora specializată Vasile Bahnaru (V. Bahnaru, 1988: 72) realizează o clasificare a metasemiei, propunând în acest scop termenul de "metasemie implicativă" care se manifestă sub două aspecte definite - ca "metasemie implicativă de natură estetică" și "metasemie implicativă de natură denominativă". Dacă prima tipologie se manifestă printr-o imagine poetică ce se suprapune ideii mesajului creației artistice, metasemia implicativă de natură denominativă are funcția de a desemna relația dintre un semn și realitatea extralingvistică sau referentul, în accepțiunea lui de obiect

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
implicativă" care se manifestă sub două aspecte definite - ca "metasemie implicativă de natură estetică" și "metasemie implicativă de natură denominativă". Dacă prima tipologie se manifestă printr-o imagine poetică ce se suprapune ideii mesajului creației artistice, metasemia implicativă de natură denominativă are funcția de a desemna relația dintre un semn și realitatea extralingvistică sau referentul, în accepțiunea lui de obiect particular, aparținând unei clase date (colegul din fața ta), poate fi referentul înțeles ca referință la acțiune (a citi, nu a cânta

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
și transtemporal de completare a inventarului terminologic. III.10. Metafora specializată și problema transparenței în comunicare Caracterul motivat al metaforei specializate se află în raport de determinare cu transparența de conceptualizare: locutorul face recurs la metaforă nu numai în scopuri denominative și/ sau de conceptualizare, ci și din rațiunea de a conferi transparență limbajului și în mod special, comunicării specializate. Abordarea cognitivă pune în evidență această trăsătură fundamentală a metaforizării: raportul dintre transparența de conceptualizare și eficiența la nivelul cunoașterii științifice

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
extrinseci de evoluție a științei. Ce elemente sunt în măsură să mențină nealterată transparența în diferitele terminologii? În medicina tradițională europeană, fundamentele greco-latine au devenit unul dintre vectorii de stabilitate și transparență. Trăsăturile ce definesc conceptele se regăsesc în elementele denominative, așa încât încărcătura conceptuală asigură accesibilitatea utilizatorilor. Din cele expuse aici nu trebuie să înțelegem că fondul greco-latin este autosuficient în ilustrarea transparenței, în măsura în care terminologia se caracterizează prin ocurența - la nivel lingvistic - a elementelor de adstrat și superstrat. O serie de

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
metaforic prin prezența ambilor termeni ai metaforei, fenomen pe care îl regăsim și în limbajul de internet al limbii maghiare: hu. net követés/ hálózati követés. Corpusul de metafore terminologice din lexicul de Internet reprezintă o categorie de termeni cu valoare denominativă, referențială, creați printr-un dublu transfer: 1) intern, de la scheme preconceptuale la domeniul-țintă; 2) extern, de la o limbă - sursă la limbile - țintă. Indiferent de domeniul-sursă, metafora informatică este fundamentată pe analogie. Procesul de decodare a metaforelor din domeniul HTML, a

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
proces ce atrage cu sine separarea a două planuri semantice, respectiv, decuparea semnificației științifice, de semnificația uzuală. Finalitatea metaforei jurnalistice este decuparea semnificației media de semnificația culturală. Reconceptualizarea modelului preconceptual coincide, în limbajele specializate cu etapa fixării termenului ca unitate denominativă selectată și normată, pentru un concept nou. În discursul jurnalistic, reconceptualizarea modelului coincide cu etapa fixării metaforei ca unitate informațională "înnobilată", stilizată. Noua unitate menține în funcție de natura "evenimentului", de context trăsăturile "explicativ", "descriptiv" "motivațional", "persuasiv", "cognitiv", "expresiv", menține "etichetarea subiectivă

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
marcată a derivatelor cu prefixe [...] cele mai productive (fiind) cele neologice, cu etimologie multiplă" (I. Coteanu, 2007: 47), fundamentale în limbajul medical. Prefixarea dezvoltă două direcții: alături de (1) prefixele cu circulație generală există (2) prefixe neologice, de circulație internațională. Diferențele denominative pentru actualizarea elementelor conceptuale sunt puternic estompate / anulate de la un idiom la altul, sub influența acestei clase de prefixe, care depășesc foarte rar sfera domeniului științific. Prefixul negativ ne - de origine slavă (I. Coteanu, 2007: 52) are o mare productivitate

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
idiom la altul, sub influența acestei clase de prefixe, care depășesc foarte rar sfera domeniului științific. Prefixul negativ ne - de origine slavă (I. Coteanu, 2007: 52) are o mare productivitate în toate registrele limbii. În limbajul medical: neagă valoarea semantică, denominativă a termenului-bază (nedezvoltat); conferă o valoare privativă derivatelor (necurabil). Ne - corespunde prefixului neologic in - cu variantele im - (înaintea labialelor) și i - (înaintea consoanelor l, m, r): necurabil-incurabil, imatur etc. Prefixele "delocutive" (I. Coteanu, 2007) sunt foarte puțin productive în actualizarea

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
anhidrosis) - incapacitatea de a transpira; ro. aniridie (cf. en. aniridia); ro. anoftalmie (cf. en. anophthalmia) - absența congenitală a tuturor țesuturilor care formează globul ocular. Ante- (cf. lat. ante; en. ante) are sensul "înainte", "dinainte" și funcționează ca invariantă semantică și denominativă în unități terminologice care exprimă trăsătura semantică de anterioritate: ro. antebraț (es. antebrazo), ro. antecubital (cf. en. antecubital), ro. anteflexiune (cf. en. anteflexion; lat. anteflexio) ro. antegrad, anterograd (cf. en. anterograde). Comparativ cu ante- (latin) grecescul anti- profund diferit sub

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
ro. anticoagulant (cf. en. anticoagulant); anticonvulsiv (cf. en. anticonvulsants); ro. antidepresiv (cf. en. antidepressant); ro. antipiretic (cf. en. antipyretic); ro. antihistaminic (cf. fr. antihistaminique). Între derivatele cu prefixe de circulație internațională se stabilesc numeroase legături de sens. Sunt echivalente semantic denominativele cu prefixul anti- datorită dublei influențe, neolatine și engleze, dar și productivității formațiunilor românești: antiflogistic (< en. antipholgistic; lat. antiphlogisticus) și antiinflamator (formațiune specifică numai limbii române). Și antimiotic / antifungic sunt sinonime - intrate în limba română prin filiere culturale/ sociolingvistice diferite

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
expansiune la nivelul anumitor subansambluri conceptuale: ro. antiinflastionist (cf. fr. anti- inflationniste; es. antiinflacionista), ante- (cf. lat. ante; en. ante) funcționează ca o invariantă semantică în unități care exprimă ideea de anterioritate: ro. Antedata (cf. en. antedate; cf. fr. antidate). Denominativele cu lat. circum "de jur împrejurul", foarte puține la număr, sunt împrumuturi savante provenite din limbile franceză și latină (unde circum- era deosebit de productiv): ro. circumferință (cf. lat. circumferentia;), ro. circumscizie (cf. lat. circumcisio), ro. circumvoluțiune (cerebrală). În trecerea de la latină la

[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]