370 matches
-
despre conceptul denotativ pe care îl conține. Expresiile formate dintr-un predicat și cuvinte precum "oricare", "câțiva", "toți", "fiecare", "un" sunt expresii denotative. Iar prezența unei astfel de expresii într-o propoziție arată de fapt că propoziția conține un concept denotativ. Atunci când folosim cuvinte de genul "toți"sau "fiecare", lucrurile sunt mai complicate.Pentru fiecare predicat dat, unul din conceptele denotative denotă o combinație diferită de entități ce posedă acel predicat 184. Regăsim în filosofia lui Russell idei despre denotare și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sunt expresii denotative. Iar prezența unei astfel de expresii într-o propoziție arată de fapt că propoziția conține un concept denotativ. Atunci când folosim cuvinte de genul "toți"sau "fiecare", lucrurile sunt mai complicate.Pentru fiecare predicat dat, unul din conceptele denotative denotă o combinație diferită de entități ce posedă acel predicat 184. Regăsim în filosofia lui Russell idei despre denotare și în lucrarea "Principiile matematicii". Teoria sa prezintă anumite "concepte denotative", care au următoarele proprietăți: dacă o propoziție conține un concept
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sunt mai complicate.Pentru fiecare predicat dat, unul din conceptele denotative denotă o combinație diferită de entități ce posedă acel predicat 184. Regăsim în filosofia lui Russell idei despre denotare și în lucrarea "Principiile matematicii". Teoria sa prezintă anumite "concepte denotative", care au următoarele proprietăți: dacă o propoziție conține un concept denotativ, atunci nu este vorba despre un concept, ci despre un obiect cu care conceptul se află într-o relație specială, numită denotare. În acest caz, obiectul la care se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
denotă o combinație diferită de entități ce posedă acel predicat 184. Regăsim în filosofia lui Russell idei despre denotare și în lucrarea "Principiile matematicii". Teoria sa prezintă anumite "concepte denotative", care au următoarele proprietăți: dacă o propoziție conține un concept denotativ, atunci nu este vorba despre un concept, ci despre un obiect cu care conceptul se află într-o relație specială, numită denotare. În acest caz, obiectul la care se referă propoziția (obiectul denotat) poate fi un singur termen (primul președinte
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o relație specială, numită denotare. În acest caz, obiectul la care se referă propoziția (obiectul denotat) poate fi un singur termen (primul președinte al Statelor Unite) sau o colecție complicată de termeni (orice republican); dar putem avea de asemenea și concepte denotative care nu denotă nimic. Pasul important în explicarea generalității este postularea funcțiilor propoziționale ca entități nedefinibile care se află într-o relație particulară cu propozițiile. Teoria denotării nu mai este suficientă în acest punct, iar Russell caută să o depășească
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
diferitelor obiecte. Între "Principiile matematicii" și "On Denoting" apare o schimbare importantă în concepțiile ontologice ale lui Russell. Această schimbare în concepțiile sale este asociată cu schimbarea de teorie care a avut loc odată cu respingerea de către Russell a teoriei conceptelor denotative și aplicarea teoriei descripțiilor. Putem vedea această importantă schimbare de doctrină dacă privim modul în care se schimbă distincția dintre "a avea ființă"și "a avea existență". Devine o distincție între statutele ontologice a două obiecte diferite. Primul tip de
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ființă și existență ca două moduri ontologice diferite pe care un obiect s-ar putea să le aibă. Putem în schimb să ne gândim la o singură noțiune a existenței care se aplică obiectelor de două feluri 186. Prin sintagmă denotativă (denotative phrase) Russell înțelege ceva de genul un om, vreun om, fiecare om, toți oamenii, președintele actual al României, regele actual al Franței, rotația Soarele în jurul Pământului etc.187. După cum observăm din exemplele de mai sus se disting trei cazuri
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și existență ca două moduri ontologice diferite pe care un obiect s-ar putea să le aibă. Putem în schimb să ne gândim la o singură noțiune a existenței care se aplică obiectelor de două feluri 186. Prin sintagmă denotativă (denotative phrase) Russell înțelege ceva de genul un om, vreun om, fiecare om, toți oamenii, președintele actual al României, regele actual al Franței, rotația Soarele în jurul Pământului etc.187. După cum observăm din exemplele de mai sus se disting trei cazuri: în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
un om, vreun om, fiecare om, toți oamenii, președintele actual al României, regele actual al Franței, rotația Soarele în jurul Pământului etc.187. După cum observăm din exemplele de mai sus se disting trei cazuri: în primul rând, o sintagmă poate fi denotativă și totuși să nu denote nimic, așa cum se întâmplă în cazul sintagmei "regele actual al Franței", apoi o sintagmă poate denota un anumit obiect cum este: "președintele actual al României" și, în final, o sintagmă poate denota ambiguu, cum este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sintagmei "un om" care nu denotă o mulțime de persoane, ci un om neprecizat. Întreaga teorie a descripțiilor se bazează pe nevoia de a elimina dificultățile presupuse de asemenea sintagme, în special de cele care, deși au forma unei sintagme denotative, nu denotă nimic, așa cum este descripția hotărâtă "regele actual al Franței". O soluție ar fi să tratăm sintagmele denotative de genul acesta asemănător numelor. Soluția lui Russell diferă însă în articolul "On Denoting față de "Principia Mathematica" în ceea ce privește numele proprii. În
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
bazează pe nevoia de a elimina dificultățile presupuse de asemenea sintagme, în special de cele care, deși au forma unei sintagme denotative, nu denotă nimic, așa cum este descripția hotărâtă "regele actual al Franței". O soluție ar fi să tratăm sintagmele denotative de genul acesta asemănător numelor. Soluția lui Russell diferă însă în articolul "On Denoting față de "Principia Mathematica" în ceea ce privește numele proprii. În "Principia Mathematica", Russell analizează termenii singulari descriptivi în calitate de simboluri incomplete. Pentru el, un simbol este incomplet dacă atunci când este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că primele au întotdeauna un denotat iar descripțiile pot să nu aibă un denotat (regele actual al Franței) .Această dificultate poate fi depășită printr-o examinare atentă a acestor descripții. Ideea de la care pleacă Russell este aceea că deși sintagmele denotative nu au un sens prin ele însele, propozițiile în care ele apar ca și componente, au un înțeles. În felul acesta dificultățile legate de denotare sunt rezultatul unei analize greșite a propozițiilor care conțin asemenea sintagme denotative 191. Pentru a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că deși sintagmele denotative nu au un sens prin ele însele, propozițiile în care ele apar ca și componente, au un înțeles. În felul acesta dificultățile legate de denotare sunt rezultatul unei analize greșite a propozițiilor care conțin asemenea sintagme denotative 191. Pentru a elimina dificultățile determinate de descripția hotărâtă "regele actual al Franței" trebuie analizată structura logică a unei propoziții în care această expresie intervine. Pentru a analiza propoziția "Regele actual al Franței este chel", în limbajul logicii predicatelor este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
București fantastic, datorită comprimării spectaculoase a timpului, în maniera nuvelei La țigănci de Mircea Eliade. Placheta Poeme (1989) este un experiment exercitat asupra ideii de text: autorul conservă specificul narativ al discursului în paralel cu încercarea de dizolvare a caracterului denotativ al comunicării. Imaginile converg în conturarea personajului Mozart (compozitorul), lăsând impresia unui film mental, în care sunt incluse fragmente de pastel. Performanța prozatorului o constituie romanul În căutarea miresei pierdute, comparabil în parte cu Maestrul și Margareta de Mihail Bulgakov
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290481_a_291810]
-
o operație de determinare exactă într-un limbaj științific, precis și arid, lipsit de prolixitate și echivoc. De multe ori, redefinirea argheziană se întemeiează pe o comparație metalogică 173, însă aceasta nu ambiguizează mesajul, ci plasticizându-l, îi întărește sensul denotativ. Desigur că decodarea corectă depinde, esențialmente, de orizontul cognitiv al cititorului și de disponibilitatea sa de a traduce imaginea în argument. Pentru Arghezi, teoretizarea în sensul de critică (de)valorizantă dublează, în subsidiar, practica poetică și, prin urmare, dobândește valențele
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
1943, oferise principiile de bază, prin delimitarea funcției tranzitive de cea reflexivă, a stilului scriptic de cel "vorbit", a celui nominal de cel verbal, prin analiza "zonei" unui cuvînt, în nucleul intelectual, semnificațiile conexe și reprezentările afective (numite azi valori denotative si conotative), prin cercetarea funcțiilor metaforei. Arta prozatorilor români (București, 1941, reeditată 1967), în prefață, delimitează de asemenea cîmpul cercetării, diferențiind stilul individual de cel al curentelor, selectarea în cercetare a faptelor frecvente (azi, cercetate probabilistic), subliniind necesitatea evaluării faptelor
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
în parte, prin "condensare lexico-semantică" (v., spre exemplu, Suciu, 1983). (Corolar 2) Acest fenomen este, de facto, posibil, prin faptul că perpetratorii semio-semantici fluizi marchează simbioza dintre semn și semnificație și, la limită, consubstanțialitatea semnelor și/sau semnificanților cu semnificațiile denotative și conotative purtate de acestea. (T7) Rostirea este absorbită de tiparnița virtuală. Conform teoriei lingvistice structuraliste de sorginte saussuriană, dacă am putea cuprinde suma imaginilor verbale înmagazinate în tiparele de gândire ale tuturor indivizilor, am decanta legătura socială care constituie
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Fânaru afirmă că, datorită caracterului motivat al numelui, personajul este plasat într-un univers originar, aflat "sub semnul semnificativului, inteligibilului și al adevărului". Numele de familie au funcție de identificare și de depășire a cotidianului, precum și de evocare, convertind înțelesul lingvistic denotativ în înțeles logic, argumentativ și sensul în semnificație de gradul al doilea. Astfel "desemnatul din planul real este absorbit de arhetip. Numele devine un argument al logicii povestirii și desemnează funcțiile personajelor, împlinind în text condițiile aristotelice ale verosimilului și
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
gradul de sacralitate a cuvântului scade pe măsura îndepărtării de momentul genezei. Dacă în planul limbajului-obiect, îndepărtarea "de utilizarea cuvintelor de "putere divină"" înseamnă trecerea de la sacru la profan, în planul metalimbajului înseamnă trecerea de la un limbaj conotativ, la unul denotativ, de la un discurs hermeneutic, intuitiv- poetic, la un discurs semiotic, rațional-științific33. Primele nume de persoană erau cuvinte comune ale limbii, aveau semnificație și erau adevărate, deoarece aduceau informații despre caracteristicile fizice sau morale ale celui pe care îl desemnau (Chioru
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
motivația și omonimia (chiar paronimia) pot afecta porțiunea aferentă sensului contextual. Semanticilor clasice interesate doar de sensul în limbă și care susțin că toate numele proprii sunt lipsite de sens, autorul adaugă opinia cercetătoarei Marie- Noëlle Gary-Prieur care opune conținutul denotativ al numelui în limbă, predicatul său de denumire, susceptibil de a fi singurul activat în context, altor conținuturi unic contextuale. Distingând sensul de conținut, definește sensul ca pe "o proprietate care caracterizează numele propriu în calitate de unitate a limbii" (tr. m.
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
lui Brontë, prin numele alegorice din The Pilgrim's Progress a lui John Bunyan: my Lord Turn-about/ l'Homme qui fait se retourner, my Lord Time-server/ l'Esclave du temps etc. - precum și prin personaje tip, ale căror nume au valoare denotativă, cum sunt cele luate din teatrul lui Ben Jonson: Cutbeard/ Barberase, Msr. Otter/Mme Laloutre, porecle, cu exemple luate din The Devil is Loose! a lui Antonine Maillet: Jimmy-the-Flea/ Jimmy la Puce, Long-Tongue Médard/ Médard la Grand Langue etc.). O
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
doua subcategorie este aceea a numelor "realiste", cu sens încorporat, dar neconfirmat de purtători, adică nu e motivat, având doar rolul unui denotat "accidental" (Strâmbu, Nechifor). A treia subclasă cuprinde nume "care nu sunt porecle și care au un sens denotativ perceput în contextul operei drept motivat, întrucât desemnează fie o însușire a actantului, fie vreo semnificație a operei" (Apostol Bologa, Acvila Baldovin). În ceea ce privește intepretarea numelui propriu din textul literar din perspectiva etimologiei sale, pertinența demersului se justifică prin intenționalitatea operei
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
comunicării, pe cine/ce se pune accentul. * O, ce-mi place să mă plimb printre flori, vara! (funcția emotivă) ........................................ * -Ar trebui să fii și tu mai vesel! Prea ești posomorât! (funcția persuasivă) ........................................ * Vara este anotimpul preferat al copiilor. (funcția referențială/ denotativă) ...................................... * Cât de frumoasa te-ai gatit, / Naturo, tu! Ca o virgină/ Cu umblet drag, cu chip iubit!/ Aș vrea sa plâng de fericit, / Ca simt suflarea ta divină,/ Că pot să văd ce-ai plăsmuit! (G. Coșbuc) (funcția poetică) ........................................ * -Nu-i
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
aparține limbajului verbal, nonverbal și paraverbal, dar și altora: semnele de circulație, simbolurile matematice, etc. *Ex: Sare e un cuvânt din patru litere: s, a , r, e. / Pentru studenți „boabă” înseamnă restanță./ Cuvântul „copil” e un substantiv. 5. FUNCȚIA REFERENȚIALĂ / DENOTATIVĂ (axată pe CONTEXT) *Se referă la enunțuri neutre, informative (știiințifico-juridice, de exemplu) * Apelează la sensul denotativ al cuvintelor ; expresivitatea este zero *Scop : de a informa * Specifică textelor științifice, descrierilor de orice natură, e dominantă în comunicate oficiale, buletine, chestionare, referate
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]
-
Sare e un cuvânt din patru litere: s, a , r, e. / Pentru studenți „boabă” înseamnă restanță./ Cuvântul „copil” e un substantiv. 5. FUNCȚIA REFERENȚIALĂ / DENOTATIVĂ (axată pe CONTEXT) *Se referă la enunțuri neutre, informative (știiințifico-juridice, de exemplu) * Apelează la sensul denotativ al cuvintelor ; expresivitatea este zero *Scop : de a informa * Specifică textelor științifice, descrierilor de orice natură, e dominantă în comunicate oficiale, buletine, chestionare, referate, cronici ; *Ex: Triunghiul isoscel are două laturi egale. În reacția chimică dintre o bază și un
Comunicarea. Ghid practic by Elena-Laura Bolotă () [Corola-publishinghouse/Science/655_a_1298]