270 matches
-
începând cu cele profilactice (detartraj ultrasonic, tratament profesional de albire a dinților, fluorizări etc.), tratamente conservative: obturații (plombări) fizionomice, inclusiv restaurări cu materiale compozite fotopolimerizabile, bijuterii dentare, pulpectomie (scoaterea nervului), lucrări protetice: fixe, scheletate și mobile. Accesul la cabinetul MALL DENTAL se face prin partea dreaptă a intrării principale la Complexul Iulius MALL, vizavi de B.C.R. Programul de lucru al cabinetului este următorul: luni-vineri între orele 10-22, sâmbăta 8-14. Informații suplimentare și programări la tel. 280 089. O. N. Sănătatea familiei
Agenda2005-49-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284455_a_285784]
-
Cu toate că smalțul este una dintre cele mai dure substanțe, nimic nu poate rezista perierii continue pe o perioadă Îndelungată. Așa cum spune proverbul chinez: „O picătură de apă căzând continuu poate străpunge piatra”. După părerea lui Michele Darby, care a scris Dental Hygiene Theory and Practice, periatul incorect, incluzând frecarea laterală și apăsarea prea mare, poate produce traumatisme dentare, ce, la rândul lor, pot avea ca rezultat zgârierea dinților, uzura suprafeței dentare (1995, p. 445). Pe baza observațiilor făcute de dr. Darby
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
1997, Environmentally Induced Disorders Sourcebook, Omnigraphics, Inc., Detroit, MI. Cook, Allen R., 1998, Men’s Health Concerns Sourcebook, Omnigraphics, Inc., Detroit, MI. Daifeng Gu, 1962, Keep-fit Massage, People’s Physical Education Publications, Beijing. Darby, Michele L., Walsh, Margaret, M., 1995, Dental Hygiene: Theory and Practice, W.B. Saunders Company, Philadelphia. Drake, Cynthia, 1999, „Looking for heart-friendly food? Go fish”, Investor’s Business Daily, 26 martie. Eberhard, O.K., Pötschick, H., Neumann, K.H., Kliem, V., Brunkhorst, R., 1999, „Shortand Long-term Effects of
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
dentare. Endocardita bacteriană este o boală infecțioasă gravă în care grefe septice localizate pe endoteliul valvular sau pe alte structuri cardiace normale sau patologice, produc leziuni vegetante sau ulcero-vegetante care determină deteriorări structurale și funcționale locale și embolii sistemice . (American Dental Association 1989) În pofida progreselor obținute în cardiologie și a unui tratament antibiotic în doze impresionante (50-100 milioane Penicilină UI. /zi), endocardita bacteriană subacută prezintă o evoluție gravă, cu un procent mare de mortalitate până la 29% din cazuri după MYALL și
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
care se expun în urma tratamentelor stomatologice. Sănătatea orală a pacienților cu risc de a produce bacteriemie după manopere dentare trebuie menținută prin îngrijiri profesionale regulate, folosirea unor produse stomatologice optime și de calitate, periaj conștiincios normal și rotativ al dinților, dental floss și alte dispozitive de îndepărtare a plăcii bacteriene. Clătirile orale cu soluții antiseptice (dar fără jet puternic) imediat înaintea procedurilor dentare pot scădea incidența bacteriemiei. 4.6.1.3. ANTIBIOPROFILAXIA EBS - ACT ALEATORIU SAU NECESITATE? Profilaxia cu antibiotice a
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
articulare în zona bolții palatului; este vorba de acel sunet caracteristic și basarabenilor vorbitori de limbă rusă, care se deosebește de sunetul l din română, care urmat de vocala o sau chiar de a se articulează mai aproape, în zona dentală anterioară, ceea ce are ca rezultat pronunțarea consoanei l mai deschis decât cel format în zona palatală, din limba rusă. Așadar, urmărind forma voloh și mușchii antrenați în pronunție, vom observa că e vorba de o singură mișcare prin rotunjire a
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
cuvinte în cele trei poziții: joacă, lejer, montaj, și în final în propoziții cu voce normală, șoptită și tare. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei Ț - Corectarea africatei Ț (TS) Fonemul ț este o consoană africată surdă articulată printr-o semiocluzie dentală, realizată printr-o foarte scurtă ocluzie urmată de o constricție ce determină contopirea sunetelor t, s într-un singur fonem: ț. Poziția sistemului articulator Maxilarele ocupă o poziție relativ fixă la 2-3 mm distanță, iar limba este poziționată ca pentru
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
recuperare logopedică, ci trebuie să fie apanajul unor ședințe multipe, conduse sistematic, în care observarea tendințelor articulatorii și alegerea mijloacelor cele mai adecvate să ocupe locul central. (22, 184, 228) Demutizarea consoanei L - LambdacismulParalambdacismul Fonemul l este o consoană lichidă, dentală, laterală și face parte din grupa consoanelor sonore și rezonante. Dezocluzia articulatorie se face fin prin desprinderea marginilor laterale ale limbii de pe arcada dentară superioară, încât suflul de aer la emitere să se scurgă liber asemenea unui râu. Vibrațiile fonatorii
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
73 Blindern N-0314 Oslo NIEDERSACHSISCHES LANDESVERWALTUNGSAMT - EICHWESEN Goethestrabe 44 D-30169 Hannover NMi CERTIN BV Postbus 394 NL-3300 AJ Dordrecht NORCONTROL Ș.A. C/Francisco Gervas, 14 - 1 B E-28020 Madrid NORDISK INSTITUTE FOR ODONTOLOGISK MATERIALPROVNING (SCANDINAVIAN INSTITUTE OF DENTAL MATERIALS) NIOM Kirkeveien, 71 B-P.O. Box 70 N-1344 Haslum NORFOLK COUNTY COUNCIL County Hall - Martineau Lane - Norwich GB-NR1 2DH Norfolk NORTH LINCOLNSHIRE COUNCIL TRADING STANDARDS DEPARTMENT 1/3 Cliff Gardens GB-DN15 7PH Scunthorpe - South Humberside NORTH YORKSHIRE COUNTY
HOTĂRÎRE Nr. 1144 din 11 noiembrie 1996 privind aprobarea Normelor metodologice referitoare la aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 629/1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116255_a_117584]
-
Abbottabad, Mansehra, Pakistan; ● Biroul Dha'rbi-M'unin ZR Brothers, strada Katcherry, Chowk Yadgaar, Peshawar, Pakistan. ● Biroul Dha'rbi-M'unin, Rm No. 3, Moți Plaza, lângă Liaquat Bagh, strada Muree, Rawalpindi, Pakistan; ● Biroul Dha'rbi-M'unin, ultimul nivel, Dr. Dawa Khan Dental Clinic Surgeon, Main Baxae, Mingora, Swat, Pakistan. Operațiuni în Afghanistan: Herat Jalalabad, Kabul, Kandahar, Mazar Sherif. De asemenea, operațiuni în Kosovo și Cecenia; ● Mamoun Darkazanli Import-Export Company (cunoscută și sub numele de Darkazanli Company, Darkazanli Export-Import Sonderposten) Uhlenhorsterweg 3411, Hamburg
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 159 din 27 noiembrie 2001 pentru prevenirea şi combaterea utilizării sistemului financiar-bancar în scopul finanţării de acte de terorism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138790_a_140119]
-
creștină își are originea în primele secole creștine, ea fiind influențată de arta greacă și cea romană. Istoricii de artă vorbesc de o artă elenistică pen‑ tru spațiul oriental al Imperiului Roman, și de o artă romană a spațiului occi‑ dental al acestuia, dar per ansamblu, domină însă aceeași viziune: idealul de frumusețe fizică, preocuparea pentru proporție și armonie, grație, preocupare care s‑a accentuat tot mai mult începând cu secolul al II‑lea d.Cr. 1.2. Ce își propune arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
creștină își are originea în primele secole creștine, ea fiind influențată de arta greacă și cea romană. Istoricii de artă vorbesc de o artă elenistică pen‑ tru spațiul oriental al Imperiului Roman, și de o artă romană a spațiului occi‑ dental al acestuia, dar per ansamblu, domină însă aceeași viziune: idealul de frumusețe fizică, preocuparea pentru proporție și armonie, grație, preocupare care s‑a accentuat tot mai mult începând cu secolul al II‑lea d.Cr. 1.2. Ce își propune arta
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
f v; ș j; s z; ĉ ĝ; k' g'; * consoana laringală h vs. consoanele velare: c g vs. consoanele palatale: k' g' vs. consoanele alveo-palatale: ș j, ĉ ĝ vs. consoanele alveolare: s z, l, r, t vs. consoane dentale: t d, n vs. consoane labiodentale: f v vs. consoane bilabiale: p b, m (după locul articulării); * consoane oclusive (explozive pronunțate prin închiderea bruscă a canalului fonator, urmată de redeschiderea lui bruscă): p b, m, t d, n, l, r
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unele limbi negro-africane sînt tonale, tonurile diferențiind uneori valori morfologice. Unele limbi, în special din familia khoisan (boșimana, hotentota, sandawe, hadza, dar și limbi precum zulu și xhosa, datorită contactului lingvistic) folosesc clicurile cu valoare fonologica. Acestea sînt sunete consonantice (dentale, laterale, bilaterale, alveolare și palatale) produse cu ajutorul limbii sau al buzelor, fără ajutorul plămînilor. Aceste sunete paralingvistice, utilizate pretutindeni pe glob, pot servi, de pildă, la îndemnarea căilor, pentru a semnala o greșeală, pentru a indica o stare de iritație
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
alții o considera un izolat lingvistic sau chiar o limbă hamitica cu influențe boșimane; folosește clicurile cu valoare fonologica în vorbire, de aici numele dat de olandezi: hottentut "bîlbîiala"; clicurile apar numai la inițială și sînt de patru tipuri: labial, dental, cerebral, lateral; limba tonala, silaba are structura vocală + consoana + vocală; cuvîntul nu poate începe cu o consoana lichidă; trei numere și trei genuri cu sufixe speciale: -b (masculin), -s (feminin), -n (nedefinit: koi-b "bărbat", koi-s "femeie"); forme verbale numeroase și
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
59, 63, 76, 86, 99, 101, 237, ~ a universaliilor 99, ~a zecimala universală (CZU) 345 clasificator 189, 195, ~ specificativ 187 clic 209, 214, 215, 217, 247, 275, 306, 314, ~ alveolar 315, ~ apical 299, ~ bilateral 215, ~ cerebral 275, ~ consonantic 267, 314, ~ dental 275, 299, 314, 315, ~ egresiv 247, ~ ingresiv 247, ~ labial 215, 275, ~ lateral 275, 299, 314, ~ palatal 314, consoana-~ 247, 267 clitic 91, 118, 238, ~e pronominale 91 coda 86, 87 coerentă 12, 13, 14, 35, 36, 54, 64, 66, 78
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
bebida [bi΄bidə] "băutură", dan. farbror [΄fa:rbro:r] "unchi" β = consoană fricativă sonoră: sp. viejo [βi΄exo] "vechi; bătrîn" ç = consoană fricativă prepalatală surdă: germ. ich [΄iç] "eu", norv. kirke [΄çirkə] "biserică", sued. tjugo [΄çugu] "douăzeci" d = consoană oclusivă dentală sonoră: it. distanza [dis΄tantsa] "distanță", fr. dimanche [di΄mă(] "dumini-că", engl. degree [di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri", norv. dag [da:g] "zi", sued. månad [΄mo:nad] "lună" (calendaristică) d( = consoană africată prepalatală sonoră: engl. jam
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
di΄gri] "grad; rang", dan. fredag [΄fre:da] "vineri", norv. dag [da:g] "zi", sued. månad [΄mo:nad] "lună" (calendaristică) d( = consoană africată prepalatală sonoră: engl. jam [(äm] "dulceață; gem", it. giro [΄(iro] "călătorie", rom. deget [΄de(et] ( = consoană africată dentală sonoră: it. stazione [sta(i΄one] "stație", engl. hands [hän(] "mîini" (pl. de la mînă) ð = consoană fricativă interdentală sonoră: engl. this [ðis] "acesta, aceasta", sp. dulce [΄dulðe] "dulce", dan. stød [stöð] "ocluziune, închidere" e = vocală anterioară nonlabială medie: sued. sent
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
εr] "femeie" m = consoană nazală bilabială sonoră: dan. metallisc [me΄ta-lisk] "metalic", neer. minuut [mi΄nü:t] "minut", norv. urmaker [΄u:rma:kər] "ceasornicar", pg. mapa [΄mapə] "hartă", engl. lamb [läm] "miel", sued. varm [var:m] "cald" n = consoană nazală dentală sonoră: norv. nei [näj] "nu", germ. Nacht [naxt] "noapte", engl. normal [΄n(:məl] "normal; obișnuit", sued. snö [snö] "zăpadă", dan kun [kon] "numai" ń = consoană nazală palatală: it. signora [si΄ńora] "doamnă", sp. mañana [ma΄ńana] "mîine; dimineață", fr. bagnol
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
călătorie; plimbare", norv. tyren [tü:rən ] "taur", sued. söder [΄sö:dεr] "sud", dan. kort [k(rt] "scurt" ( = consoană vibrantă uvulară: pg. correcto [ku΄(εtu] "corect", fr. rue [(ü] "stradă" ( = consoană fricativă uvulară: dan. hjerte [΄jä(t(]"inimă", s = consoană fricativă dentală surdă: it. strada [΄strada] "drum", sp. casa [΄kasa] "casă", norv. sko [sko] "pantof", neer. kaas [ka:s] "brînză", engl. silk [silk] "măta-se", dan. stor [sto:r] "mare", rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
rom. supă [su:pə] ( = consoană fricativă prepalatală surdă: sued. presentation [presenta:΄(u:n] "prezentare", it. scéndere [΄(endere] "a coborî", rom. șatră [΄(atrə], norv. norsk [n((k] "norvegian", pg. escuro [i(΄kuru] "întuneric", engl. session [΄se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu] "proiect", norv. første [΄fö(tə] "primul", dan. muligt [΄mu:lit] "posibil", sued. vit [vi:t] "alb", fr. trois [trwa] "trei", engl. tenebrous [΄tenibrəs] "întunecat; sumbru" ts = consoană africată dentală surdă: rom. țară [΄tsar(], it. pranzo
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
se(ən] "sesiune" t = consoană oclusivă dentală surdă: pg. projecto [pru΄(εtu] "proiect", norv. første [΄fö(tə] "primul", dan. muligt [΄mu:lit] "posibil", sued. vit [vi:t] "alb", fr. trois [trwa] "trei", engl. tenebrous [΄tenibrəs] "întunecat; sumbru" ts = consoană africată dentală surdă: rom. țară [΄tsar(], it. pranzo [΄prantso] "prînz", germ. Zeit [tsajt] "timp" t( = consoană africată prepalatală surdă: rom. cer [t(er], it. città [t(it΄ta] "oraș", engl. change [t(ein(] "schimbare", germ. deitsch [doet(] "german, nemțesc", norv. utslitt [u
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
trwa] "trei", it. quando [΄kwando] "cînd", pg. água [΄agwə] "apă" x = consoană fricativă laringală surdă: norv. hus [xu:] "casă", neer. goed [xut] "bun", sued. höra [΄xöra] "a auzi", germ. hungrig [΄xu(riç] "flămînd", engl. house [΄xaus] "casă" z = consoană fricativă dentală sonoră: it. casa [΄kaza] "casă", pg. fazer [fə΄zer] " a face", germ. sieben [΄zi:bən] "șap-te", engl. zeal [zi:l] "zel, străduință" ΄ = indică pronunția accentuată a silabei următoare: rom. licitație [lit(i΄tatsie] ~ = indică pronunția nazală a unei vocale: pg
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ce dăduseră lovitura de stat la Moscova și era prieten și cu atâția dictatori din Africa, au trebuit totuși să ia atitudine față de Iliescu. Presa occidentală fusese tot timpul de partea opoziției românești. Cum e cu Ucraina acum. Liderii occi dentali țin seama enorm de presa din țara lor. De aceea, Mitterrand, practic, și-a luat sarcina să-i discipli‑ neze pe Roman și pe Iliescu. Și el este cel care l-a scos din pușcărie pe Marian Munteanu, liderul studenților
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
bazează pe dominație, nu un regim democratic, pentru că există o rentă mare pe care cineva vrea să și-o asume. Deci sunt mai mulți factori ce au făcut din țările arabe un loc în care modernizarea societății de tip occi‑ dental este un reject total. Rusia este celălalt exemplu periculos de modernizare ratată. Dar, dacă cu Islamul radical nu cred că putem găsi pace, că asta înseamnă tolerarea unei lumi paralele în care femeia e inferioară, cu Rusia cred că am
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]