124 matches
-
eșec adeziv la o obturație mai veche, aparent etanșa clinic, ridică probleme asupra eficienței adeziunii la smalt pe termen lung și poate constitui un argument în sprijinul implicării factorului bacterian în etiologia inflamațiilor pulpare post obturație compozita. În ceea ce privește adeziounea la dentina, în cazul celei de-a patra generații de compozite, mecanismul de adeziune implică trei etape:condiționarea, aplicarea primerului, aplicarea adezivului propriu-zis. Condiționarea îndepărtează smear-layer-ul, deschide canaliculele dentinare, crește permeabilitatea dentinei și decalcifica dentina intertubularăși peritubulară. Îndepărtarea cristalelor de hidroxiapatită lasă
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
în etiologia inflamațiilor pulpare post obturație compozita. În ceea ce privește adeziounea la dentina, în cazul celei de-a patra generații de compozite, mecanismul de adeziune implică trei etape:condiționarea, aplicarea primerului, aplicarea adezivului propriu-zis. Condiționarea îndepărtează smear-layer-ul, deschide canaliculele dentinare, crește permeabilitatea dentinei și decalcifica dentina intertubularăși peritubulară. Îndepărtarea cristalelor de hidroxiapatită lasă o rețea de colagen care se poate rupe și contracta datorită pierderii suportului mineral. După ce agentul de condiționare este îndepărtat prin spălare, se aplică primer-ul care consta dintr-un solvent
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pulpare post obturație compozita. În ceea ce privește adeziounea la dentina, în cazul celei de-a patra generații de compozite, mecanismul de adeziune implică trei etape:condiționarea, aplicarea primerului, aplicarea adezivului propriu-zis. Condiționarea îndepărtează smear-layer-ul, deschide canaliculele dentinare, crește permeabilitatea dentinei și decalcifica dentina intertubularăși peritubulară. Îndepărtarea cristalelor de hidroxiapatită lasă o rețea de colagen care se poate rupe și contracta datorită pierderii suportului mineral. După ce agentul de condiționare este îndepărtat prin spălare, se aplică primer-ul care consta dintr-un solvent cu unul sau
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
colagen care se poate rupe și contracta datorită pierderii suportului mineral. După ce agentul de condiționare este îndepărtat prin spălare, se aplică primer-ul care consta dintr-un solvent cu unul sau mai mulți monomeri hidrofilici. Grupul hidrofilic are afinitate pentru suprafață dentinei iar gruparea hidrofoba (metacrilatul) are afinitate pentru rășina. Primer-ul umecteazăși penetrează rețeaua de colagen, și crește tensiunea de suprafață a dentinei și deci umectabilitatea acesteia. Rășina neșarjată este apoi aplicată pe dentina astfel tratatăși penetrează, copolimerizând cu primer-ul pentru a
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
primer-ul care consta dintr-un solvent cu unul sau mai mulți monomeri hidrofilici. Grupul hidrofilic are afinitate pentru suprafață dentinei iar gruparea hidrofoba (metacrilatul) are afinitate pentru rășina. Primer-ul umecteazăși penetrează rețeaua de colagen, și crește tensiunea de suprafață a dentinei și deci umectabilitatea acesteia. Rășina neșarjată este apoi aplicată pe dentina astfel tratatăși penetrează, copolimerizând cu primer-ul pentru a forma un strat de colagen șirășină numit în mod obișnuit “strat hibrid”. Pentru simplificarea tehnicii de aplicare, s-a combinat primer-ului
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
monomeri hidrofilici. Grupul hidrofilic are afinitate pentru suprafață dentinei iar gruparea hidrofoba (metacrilatul) are afinitate pentru rășina. Primer-ul umecteazăși penetrează rețeaua de colagen, și crește tensiunea de suprafață a dentinei și deci umectabilitatea acesteia. Rășina neșarjată este apoi aplicată pe dentina astfel tratatăși penetrează, copolimerizând cu primer-ul pentru a forma un strat de colagen șirășină numit în mod obișnuit “strat hibrid”. Pentru simplificarea tehnicii de aplicare, s-a combinat primer-ului și agentul de cuplare, ceea ce a determinat apariția celei de-a
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
materialelor autopolimerizabile. Viteza procesului va influența formarea tensiunilor în cadrul restaurării. Flow-ul care survine în timpul prizei chimice relativ lente, se pare că reduce efectul contracției de polimerizare și formarea hiatusului marginal. Forță coezivă mare a materialului precum și adeziunea relativ redusă la dentina induc de obicei eșecul adeziv și respectiv percolarea marginala a obturației Materialele duale cu priză auto-fotoindusă prezenta adaptare mai bună dacă priză chimică are loc inițial. Reacția chimică va permite materialului neîntărit un flow mai favorabil decât în cazul reacției
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
de vâscozitate. Semnificația clinică a unei dilatări termice a materialului, foarte diferită față de structurile dentare, este formarea fisurilor și pierderea etanșeității obturației cu consecințele cunoscute. Mecanisme implicate în adeziune - materialele compozite moderne, alături de sistemele adjuvante (agenți de condiționare ai smalt, dentina, primeri șirășini adezive) realizează o dublă adeziune mecanicăși chimică. În cazul compozitelor moderne, adeziunea se face la smalt, dentinăși chiar la cementul radicular și are un rol esențial în sigilarea hiatusului produs prin contracția de priză.. Adeziunea mecanică se realizează
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
suprafață” al lui Bowen, care putea teoretic să medieze legături chimice între calciul dentinar și rășina. Produsele comerciale bazate pe această formulă au demonstrat clinic o eficiență scăzută, si 178 mult timp după aceea s-a considerat că adeziunea la dentina va rămâne o problemă fără răspuns. La începutul anilor optzeci s-a dezvoltat o a doua generație de adezivi dentinari, majoritatea pe baza de esteri halofosforici ai rășinilor că Bis-GMA sau HEMA. Adeziunea se făcea între grupările fosfat și calciul
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Kerră. Câțiva ani mai târziu a treia generație de adezivi a fost introdusă în practică. Aceste materiale marcau o schimbare esențială a modului de abordare al plăgii dentinare în ansamblu, deoarece modificau sau îndepărtau smear-layer-ul, permițând rășinii să penetreze în dentina subjacentă. Sistemele cele mai folosite din această generație sunt: Scotchbond 2 (3MĂ, Glumă (Heraeusă, Tenure (Den-Mat Corporation); Prisma Universal Bond 3 (Dentsply Caulk); Syntac (Ivoclar Vivadent); XR-Bond (Kerr) Deși adeziunea era evident îmbunătățită comparativ cu sistemele anterioare, nu se elimină
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
folosite din această generație sunt: Scotchbond 2 (3MĂ, Glumă (Heraeusă, Tenure (Den-Mat Corporation); Prisma Universal Bond 3 (Dentsply Caulk); Syntac (Ivoclar Vivadent); XR-Bond (Kerr) Deși adeziunea era evident îmbunătățită comparativ cu sistemele anterioare, nu se elimină percolarea marginala la nivelul dentinei și cementului. Următoarea generație de sisteme adezive a apărut la începutul anilor 90 și este încă mult utilizată. Cele mai multe dintre aceste sisteme se bazează pe conceptul de mordansare totală, care presupune tratarea acidă simultană a smaltului și dentinei, de obicei
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
la nivelul dentinei și cementului. Următoarea generație de sisteme adezive a apărut la începutul anilor 90 și este încă mult utilizată. Cele mai multe dintre aceste sisteme se bazează pe conceptul de mordansare totală, care presupune tratarea acidă simultană a smaltului și dentinei, de obicei cu acid fosforic. Exemple de sisteme din a patra generație care utilizează mordansarea acidă a dentinei cu acid fosforic sau alți acizi sunt All Bond 2 (Bisco), Amalgambond (Parkell), OptiBond FL (Kerr), Scotchbond Multi-Purpose Plus (3M), EBS (ESPE
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
încă mult utilizată. Cele mai multe dintre aceste sisteme se bazează pe conceptul de mordansare totală, care presupune tratarea acidă simultană a smaltului și dentinei, de obicei cu acid fosforic. Exemple de sisteme din a patra generație care utilizează mordansarea acidă a dentinei cu acid fosforic sau alți acizi sunt All Bond 2 (Bisco), Amalgambond (Parkell), OptiBond FL (Kerr), Scotchbond Multi-Purpose Plus (3M), EBS (ESPE), ProBond (Dentsply Caulk). O bună adeziune este esențială pentru realiazarea unei imobilizări de durată. Aceasta trebuie să se
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Shigeki Hontsu. Principalul inconvenient este faptul că durează aproape o zi pentru ca pelicula să adere peste dinte. Shigeki Hontsu este de părere că noul material va putea fi utilizat peste aproximativ cinci ani în tratamentele dentare, mai ales pentru protejarea dentinei sau pentru tratamentele contra sensibilității dentare acute. De asemenea, el consideră că în numai trei ani noul material va putea fi folosit în scopuri cosmetice. Această nouă tehnologie a fost brevetată în Japonia și În Coreea de Sud, urmând a fi omologată
Procedeul care ar putea preveni apariția cariilor dentare by Banica Oana () [Corola-journal/Journalistic/65815_a_67140]
-
se schimbă balanța homeostatica a florei saprofite și mediul bucal cum ar fi un PH care să favorizeze dezvoltarea bacteriilor patogene. Pentru smalt se considera critic un PH de 5-5,5 pentru că smaltul să poată fi dizolvat în schimb pentru dentina și cement un PH de 6,5-6 . FACTORII PROTECTIVI Factorii protectivi sunt reprezentați de: - salivă normală că și cantitate și calitate - substanțe antimicrobiene și antibacteriene - sigilările dentare - obiceiuri și un stil de viață sănătos
Cum arată aparatul care detectează riscul apariției cariilor dentare () [Corola-journal/Journalistic/47294_a_48619]
-
fructului afectează în mod considerabil dinții, explică, în acest context, profesorul David Bartlett de la King's College London Dental Institute. În cadrul studiului menționat, experții au fost interesați în special de relația dintre dieta persoanelor investigate și erodarea smalțului și a dentinei dinților. S-a dovedit că riscul ca dentina să fie afectată era de 3,7% în cazul persoanelor care consumau cu regularitate mere. Unele sortimente de mere, potrivit calculelor oamenilor de știință, conțin echivalentul a patru lingurițe de zahăr, ceea ce
Merele sunt mai nocive pentru dinţi decât băuturile carbogazoase - STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/68706_a_70031]
-
acest context, profesorul David Bartlett de la King's College London Dental Institute. În cadrul studiului menționat, experții au fost interesați în special de relația dintre dieta persoanelor investigate și erodarea smalțului și a dentinei dinților. S-a dovedit că riscul ca dentina să fie afectată era de 3,7% în cazul persoanelor care consumau cu regularitate mere. Unele sortimente de mere, potrivit calculelor oamenilor de știință, conțin echivalentul a patru lingurițe de zahăr, ceea ce provoacă un nivel crescut de aciditate în gură
Merele sunt mai nocive pentru dinţi decât băuturile carbogazoase - STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/68706_a_70031]
-
dr. Mircea Ionescu, după douăzeci de ani de preocupări privind estetica în medicina dentară. „Stratul de smalț, de exemplu, are anumite caracteristici legate de vârsta pacientului, fiind altfel la copil, adult și vârstnic. În același fel putem vorbi și despre dentină. Medicul poate lucra pe dinți dificili prin formă și culoare. Există o hartă cromatică a dintelui, hartă făcută chiar de Vanini și omologată la nivel internațional. Înainte de ea se lucra cu dimensiunile de Croma, Valoare și Tentă, culori care nu
Agenda2006-11-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284863_a_286192]
-
ea se lucra cu dimensiunile de Croma, Valoare și Tentă, culori care nu erau raportate corect la dinți. Vanini a mai introdus trei termeni, cei de Intensive, Opalescențe și Caracterizări, după ce a reușit să sintetizeze stratul intermediar dintre smalț și dentină. În funcție de acestea, el a făcut o clasificare a smalțurilor, în care Intensivele pot fi sub formă de pete, norișori, fulgi de zăpadă, benzi orizontale, Opalescențele pot avea forme de mamelon, mamelon divizat, dinți de pieptene, fereastră sau pete, iar Caracterizările
Agenda2006-11-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284863_a_286192]
-
KILLS ALL KNOWN GERMS”, „PRONTO. Legno Pulito. ConSpane Detergent Nature. A Family Company” - și seria de detergenți continuă să curgă pe „ecran” fără să-l tulbure pe Noimann, până când reapăru „reclama” pentru Colgate și, odată cu ea, se aprinseră cuvintele: smalț, dentină, pulpa dintelui, gingii retrase, gingivită, parodontită etc. și indicațiile „Periați-vă corect dinții cel puțin de două ori pe zi”, „Acordați cel puțin 10 secunde, odată cu fiecare periaj, curățării limbii și feței interioare a obrajilor”, „Schimbarea periuței de dinți, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
Odontonul este format din două componente principale: dintele, denumit și odonțiul, și elementele de susținere ale dintelui - parodonțiul. 3.1. Dintele (odonțiu) - constituie o structură morfo-funcțională din țesuturi dure și moi (Fig. 5). Țesuturile dentare dure - reprezentate de smalț, cement, dentină, sunt de natură organo-minerală, structurează arhitectonica dintelui și protejează țesuturile moi cuprinse în interiorul dintelui. Țesuturile dentare moi sunt cunoscute sub numele de pulpă dentară și asigură vitalitatea dintelui. Smalțul dentar (Fig. 6) acoperă coroana dintelui și este constituit în proporție
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
mai accentuată față de restul coroanei. Semnificativ intervin calitățile optice de semitransparență transluciditate și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement, constituind pereții duri ai camerei pulpare. Volumetric reprezintă aproximativ 80% din volumul dentar. Este constituită din componenta anorganică - 70
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
în depunerea predentinei de către odontoblastele situate la periferia pulpei dentare. Predentina este o matrice organoproteică nemineralizată, dar cu o afinitate crescută pentru sărurile minerale fosfo-calcice. Faza de mineralizare constă în depunerea fazei anorganice în structura colagenică și transformarea predentinei în dentină. Prelungirile odontoblastelor (Tomes) din pulpa dentară rămân la nivelul dentinei în canaliculele dentinare principale. Canaliculele dentinare principale comunică între ele prin canaliculele secundare. În interiorul canaliculelor, fibrele odontoblastice sunt însoțite de terminații nervoase care asigură, reglajul metabolismului dentinar. Prin canaliculele dentinare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
Predentina este o matrice organoproteică nemineralizată, dar cu o afinitate crescută pentru sărurile minerale fosfo-calcice. Faza de mineralizare constă în depunerea fazei anorganice în structura colagenică și transformarea predentinei în dentină. Prelungirile odontoblastelor (Tomes) din pulpa dentară rămân la nivelul dentinei în canaliculele dentinare principale. Canaliculele dentinare principale comunică între ele prin canaliculele secundare. În interiorul canaliculelor, fibrele odontoblastice sunt însoțite de terminații nervoase care asigură, reglajul metabolismului dentinar. Prin canaliculele dentinare circulă limfa dentară. Canaliculele dentinare cu conținutul lor sunt bine
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dentinogenezei este concretizată la examenul microscopic de liniile lui Ebner. După cronologia dentinogenezei se descriu (Fig. 9): -dentina primară - 80% din masa dentinară, se formează în timpul odontogenezei, până când dintele ajunge în planul de ocluzie. În masa ei poate să apară dentină globulară, care reprezintă un defect de mineralizare, calcosferitele nefuzionând și menținând între ele spații nemineralizate, incorect numite spații interglobulare. Stratul de dentină, gros de aproximativ 150 microni, situat sub smalț, mai este definit și dentină de înveliș, mai puțin mineralizată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]