276 matches
-
ale oamenilor sau animalelor. Astfel, untura de porc negru este bună pentru dureri musculare și articulații, sângele porcului amestecat cu mei se dădea la copiii care se speriau sau aveau guturai, cu părul de porc se afumau copiii care erau deocheați. Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare, în timp ce, coada porcului este indicată pentru copiii care se scapă pe ei noaptea. Potrivit viziunii folclorice, gospodarii cred că pot cunoaște dacă în
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378421_a_379750]
-
unu la altul și Ionică răspunde, noi cunoscând deja procedura de consult a bunicii: - Da bunico, ne întâlnirăm cu Băzgoaica! S-a uitat la noi și se mira că am crescut însă a uitat să ne scuipe, să nu ne deochem. Ea se întoarse către mama zicându-i: - Ooof! Fir-ar a moarti! Asta a deocheat copiii! E strigoaică, s-a născut cu tichie pe ochi. Mama îi zise: - O fi asta, că nu au mâncat nimic copiii, care să le
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
bunico, ne întâlnirăm cu Băzgoaica! S-a uitat la noi și se mira că am crescut însă a uitat să ne scuipe, să nu ne deochem. Ea se întoarse către mama zicându-i: - Ooof! Fir-ar a moarti! Asta a deocheat copiii! E strigoaică, s-a născut cu tichie pe ochi. Mama îi zise: - O fi asta, că nu au mâncat nimic copiii, care să le facă rău. -Asta e! Nu vezi, că nici nu pot să le descânt? Casc într-
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
au dat lacrimile și cărbunii care-i stinsei în apă se duseră toți la fund sfârâind. Veta dăoache rău. Dacă se uită la cineva și se miră de el, fără să-și aducă aminte să-l scuipe, să nu-l deoache, poate să și moară, dacă acela adoarme cu deochiul. Mama zise minunându-se: - Am auzit și eu de ăștia care se nasc cu căiță, că au putere în priviri și că s-ar întoarce înapoi după ce mor, dar nu prea
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
înapoi. Tata a râs cu bunătate și ne-a alintat pe cap cu mâinile sale mari și bătătorite de muncă, însă atât de plăcute și ne-a întreabat: - De unde v-a venit ideea asta? Ionică îi răspunde: - Azi ne-a deocheat Băzgoaica, care e strigoaică. A venit bunica Gherghina și ne-a descântat de deochi iar noi, ne-am făcut bine imediat, după ce ea ne-a dat să bem apă descântată și ne-a mânjit cu cărbuni și cu descântec pe
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
nu e posibil, așa ceva. Acum ea e vie și nu știe nici o cale ca să ajungă pe tărâmul celălalt, care există doar în povești. Alea, ce ați auzit voi despre strigoi sunt niște superstiții băbești. Nu există strigoi și dacă ea deoache, nu însemnă deloc că e strigoaică. E o femeie normală, ca noi toți. Voi ați înțeles greșit. Lumea cealaltă poate fi văzută doar de sufletul oamenilor, după ce pleacă în cer pentru totdeauna, când ei mor și nu a văzut nici un
COPILĂRIE ÎNTRE REAL ȘI FANTASTIC de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373451_a_374780]
-
deznădejdilor... Și înainte ca osteneala s-o adoarmă, i-a șoptit femeii ce aștepta cu aceeași neasemuită răbdare: - Io nu știu cât mai trăiesc... Nu știu... Da' s-o închini cu numele meu! - Ce prunc fain... Prea fain... Numa' să nu se deoache... Se străduia copila să arate, în felul ei, sosirea din lumea albă, acolo unde fusese păzită de orice rău și-n plânsul ei, luată din brațele mamei, se deslușea prima izbândă spre viață: - Vedeți că n-am murit?! Eu trebuie
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
naturii, la rândunici ce se-ntorc într-o zarvă de nedescris, la fluturi ce se zbenguie-n al meu stomac și vis. Visez să fiu bolta albastră din ai tăi ochi, uitându-te la mine... te rog să nu mă deochi! Să văd ciocârlia cum se-nalță spre văzduh și copacii cu mușchi moale ca perna de puf. Visez să fiu parfumul tău ușor de lăcrămioare, pe marea cerului să zboare păsările călătoare ce sunt vâslași aducători de bucurie, voie bună
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
naturii,la rândunici ce se-ntorc într-o zarvă de nedescris,la fluturi ce se zbenguie-n al meu stomac și vis.Visez să fiu bolta albastră din ai tăi ochi,uitându-te la mine... te rog să nu mă deochi!Să văd ciocârlia cum se-nalță spre văzduhși copacii cu mușchi moale ca perna de puf.Visez să fiu parfumul tău ușor de lăcrămioare,pe marea cerului să zboare păsările călătoarece sunt vâslași aducători de bucurie, voie bună,a lor
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
Puica ademenitoare, Din ochi negri visătoare, Dragostea de puiculița Cu gușa de porumbița, Cu guriță mitutea, Cu gropite lângă ea, Cu zâmbirea ei cu haz, Cu gropite în obraz, Și cu dragostea în ochi De mă tem să n-o deochi. Noaptea când te-nchipuiesc Îmi vine sa-nnebunesc, Iară ziua aș lua Lumea-n cap de jelea ta. Norilor, o, norilor, Unde-i țară florilor? Unde ea acum trăiește, Iară câmpul înverzește Și codrul vazand-o crește; Și când trece prin
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348852_a_350181]
-
Puica ademenitoare, Din ochi negri visătoare, Dragostea de puiculița Cu gușa de porumbița, Cu guriță mitutea, Cu gropite lângă ea, Cu zâmbirea ei cu haz, Cu gropite în obraz, Și cu dragostea în ochi De mă tem să n-o deochi. Noaptea când te-nchipuiesc Îmi vine sa-nnebunesc, Iară ziua aș lua Lumea-n cap de jelea ta. Norilor, o, norilor, Unde-i țară florilor? Unde ea acum trăiește, Iară câmpul înverzește Și codrul vazand-o crește; Și când trece prin
EMINESCU SA NE JUDECE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 746 din 15 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348850_a_350179]
-
Fericită e mâna care o scrie! Pentru ea poetul e veșnic de vină, Ce caută-acolo, nici gândul nu știe... E-atâta de vie lumina din ochi! Fericit e versul care-o privește, Te uită cu grijă să nu o deochi, Ea niciodată nu osândește... Cât de mult se bucură sufletul meu! Să nu o rănească durerea din schijă, A pus-o acolo, știu, Dumnezeu, Cu Dragostea Lui și cu grijă... Referință Bibliografică: Lumina din ochi... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare
LUMINA DIN OCHI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346952_a_348281]
-
costum confecționat anume, pentru această ocazie. Pe cap aveau un coif (ES 361,ES 289, ES 290) împodobit cu panglici roșii și albe(ES 291, ES 292)pe care era scris cu litere de aur o invocație să nu fie deocheat copilul ! Cu ocazia acestor ceremoniale se dansa și se asculta muzică. Ca instrumente erau folosite dairele și medambureaua, un fel de tobă lunguiață din ceramică ținută sub braț ca cimpoiul. Femeile nu dansau de obicei la un loc cu bărbații
DESPRE OCUPAŢIILE, OBICEIURILE ŞI MORAVURILE LOCUITORILOR INSULEI ADA KALE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346290_a_347619]
-
Ștefan se apropie cu oarecare reținere. - Cine ești de mă deranjezi în plină noapte? - întreabă deschizând poarta. Doi ochi ca două făclii îl țintuiră de stâlpul porții. - Nu te speria, sunt dracul! Nu te holba așa la mine că mă deochi! - rânji diavolul cu satisfacție. Ștefan se smuci de lângă stâlp, dar o gheară lungă și vânjoasă îl prinse de turul izmenelor. - Unde fugi? - Tu ești, ucigă-l toaca! - strigă disperat Ștefan. În acel moment diavolul îl izbi cu putere de stâlpul
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
dai tu voie să fac ce vreau în curtea mea? O să-mi mut și weceul aici, să vedem ce faci? He! Fac yu! Ca să vezi că o știu și pe asta, nenorocitu-le! Zicând acestea, îi face lui Haralamb semnul acela deocheat din jargonul șmecherilor englezi sau americani, cu degetul în sus, chestie ce l-a făcut cel mai mult să-i sară muștarul și să o facă și el albie de porci. Noi râdeam cu lacrimi de necazurile lui Haralamb cu
INGRID (7)FRAGMENT DIN ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375821_a_377150]
-
naturii, la rândunici ce se-ntorc într-o zarvă de nedescris, la fluturi ce se zbenguie-n al meu stomac și vis. Visez să fiu bolta albastră din ai tăi ochi, uitându-te la mine... te rog să nu mă deochi! Să văd ciocârlia cum se-nalță spre văzduh și copacii cu mușchi moale ca perna de puf. Visez să fiu parfumul tău ușor de lăcrămioare, pe marea cerului să zboare păsările călătoare ce sunt vâslași aducători de bucurie, voie bună
PRIMĂVARA MEA DIN VIS de IRINA BBOTA în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372773_a_374102]
-
și cu puful ud, Clătinându-se zălud. Cloșca, cu tremur în glas, Cloncăni timid pe nas: - E frumos și-i gât-golaș, Dragul mamei băiețaș ! Îl pupă pe căpușor Și-l ascunse-n cuibușor. Doamne feri ! Ca nu cumva Să-l deoache cineva ! Referință Bibliografică: PRIMUL NOU-NĂSCUT / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1494, Anul V, 02 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
PRIMUL NOU-NĂSCUT de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376214_a_377543]
-
ale oamenilor sau animalelor. Astfel, untura de porc negru este bună pentru dureri musculare și articulații, sângele porcului amestecat cu mei se dădea la copiii care se speriau sau aveau guturai, cu părul de porc se afumau copiii care erau deocheați. Despre ficatul porcului se spune că este bun pentru vindecarea anemiei sau a lipsei poftei de mâncare, în timp ce, coada porcului este indicată pentru copiii care se scapă pe ei noaptea. Potrivit viziunii folclorice, gospodarii cred că pot cunoaște dacă în
IGNATUL – DE LA MIT LA SINCRETISM RELIGIOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1449 din 19 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371754_a_373083]
-
Acasa > Literatura > Proza > PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! Autor: Daniel Samuel Petrilă Publicat în: Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului Niște babe gârbovite se tot lăfăiau pe lângă patul meu. Îmi deschideam ochii umezi și cruzi ca două mărgele semilichide abia obișnuite cu lumina difuză
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
apăreau în curtea noastră mă luau de fiecare dată în brațe și mă scuipau ceva mai atent, rostind de data aceasta niște cuvinte pe care începeam să le înțeleg, aveau să facă sens și pentru mine: Ptiuuu’, să nu te deochi! Mă izbea în timpane ceva ca un șuierat al unui tren de mare viteză care mie mi se părea extrem de amuzant. Era plăcut. Fiind singur la părinți, aveam suficient spațiu în care să-mi desfășor activitățile diurne, căutam diverse locuri
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
ferit să o mai ating cu mâinile goale, astfel că îmi protejam mâinile cu mănuși sau ciorapi furați din dulapul bunicii. Publicat în Nr. 517/ 05.03.2017 al revistei online Literatura de Azi Referință Bibliografică: Ptiuuu’, să nu te deochi! / Daniel Samuel Petrilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2262, Anul VII, 11 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Daniel Samuel Petrilă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
ajunge mai departe. Nu-i vorba, tot urma alege, încît mult ne-am bucura să fie cum zice lumea, iar nu cum știm noi; dar deocamdată patrioții se bucură că ajung oameni mari și cu greutate. Bucuria acționarilor se cam deoache ea din capul locului. Șase luni de zile cel puțin acționarii n-au să ia decât vro 3 procente de la capitalul lor. O esplică "Romînul" asta, bine o esplică și curat. S-a făcut greșeală la votarea legii, căci nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la un șir de evocări retrospective și la mărturisirea greșelilor. În unele cazuri, tratamentul și confesarea sunt acte publice; d) acțiunea magică malefică: frecvent, boala este considerată rezultatul unui act răuvoitor, cauzat fie de acțiunea inconștientă a unei persoane care deoache (evil eye), fie de acțiunea conștientă a unei persoane care știe să folosească tehnici vrăjitorești. Vindecarea se face printr-o contraacțiune magică, realizată prin aceleași mijloace ca și acțiunea de Îmbolnăvire (spre exemplu, dacă Îmbolnăvirea s-a făcut prin folosirea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dragoste, ai, dă mîna-ncoa, știu eu c-o să te-mbogățești din sudoarea mea, nu vrei și tu să-mi faci atâta serviciu? SERV[ITORUL] (apart speriat ) Aoleu! Ăsta face zapise cu dracul, aiti, șterge-o la sănătoasa până nu se deoache treaba. (vrea să iasă) HISTR[IO] Unde-așa de iute? Nu e nemica cu sîngele? SERV[ITORUL] (apart ) Aolio, l-a apucat! Șterge-o băiete. (fuge) HISTR[IO] Hahaha! Cum aleargă mizerabilul! Pentr-o picătură de sânge, mai îmi venea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
un copil din flori” (vădana - zice Simion Florea Marian - Nunta la români, București, Editura „Grai și suflet”. Cultura națională, 1995, pp. 541 - este o fată greșită, care e îngreunată sau a avut de fată mare copil...”) (după DLR: „De-i deocheat d-o vădană/ A unui copil mic mamă,/ Moară-i copilul”). La fel vădancă (lexem cu uz popular, format de la vădan cu sufixul -că) are și sensul general de „văduvă”, dar constituie - în unele locuri din Transilvania - și calificativul dat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]