277 matches
-
reflectare a unei conversații posibile. Spunea "autorul", vorbind (poate) despre el însuși: "autorul nu consimte... autorul interzice... autorului îi este imposibil..."". Prefață la Irène de Albert de Routisie, L' Or du temps Régine Desforges, Paris, p. XII. 2 Pornografic, erotic, deocheat Pentru a reliefa specificitatea a ceea ce am numit "scriitură pornografică", trebuie să luăm în calcul celelalte două moduri de reprezentare a relațiilor sexuale de care aceasta se detașează: pe de o parte expresiile deocheate, pe de altă parte erotismul. 1
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
al cărei titlu este revelator: Les Fléaux nationaux. Dépopulation, pornographie, alcoolisme, affaissement moral 42 [Flagelurile naționale. Depopularea, pornografia, alcoolismul, prăbușirea morală]. El constată că s-a trecut de la o activitate artizanală la o adevărată industrie: Nu mai suntem în poveștile deocheate cu care se delectau arendașii și filozofii, nici în romanele licențioase care erau pe gustul Vechiului Regim aflat în declin [...]. Pornografia contemporană are o esență diferită, s-a democratizat, s-a industrializat, ca orice altceva". pp. 97-98. Ar trebui ca
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
71 Prefață la Cahiers d'histoire culturelle, nr. 5 ("Despre obscenitate și pornografie ca obiecte de studiu"), Universitatea din Tours, 1999, p. 4. -----------------------------------------------------------------------8 1 LITERATURA PORNOGRAFICĂ Scurtă introducere într-un subiect inedit Cuvânt înainte O categorie problematică Pornografic, erotic, deocheat Pornografia și interdicția Constrângerile narative Enunțarea pornografică De la regimul tipărit la regimul audiovizual Tentația pornografică a literaturii contemporane Concluzii Lecturi recomandate
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
nubilă, cu toată zestrea ei de nerostite făgăduințe. Privirea-i languroasă pecetlui o dată în plus pactul lor secret; trase apoi cu nesaț în piept aerul complice al oacheșei înserări, scuipând admirativ înspre zare, ca și cum ar fi vrut să n-o deoache cât îi era de dragă. "Au venit ăștia să vă pună în ghips, de tari ce sunteți!" îi chicoti ea în ureche, sclipindu-și salbele deasupra orizontului. "Taci, fă, că viu la tine...!" se îmbârligă șuierător prin mustață și oftatul
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ca un arhanghel, proțăpit pe picioarele lui cu ciorapii trei sferturi căzuți în vine și ieșind firave de sub pantalonii scurți din piele de drac. O luase de la lingurea un leșin și-l strânsese în brațe, scuipându-l să nu-l deoache - deși ea era cea care-și pierduse capul, nicidecum el. După asta, firul întâmplărilor se ferfenițea prin cataractele memoriei colective; unii spuneau că el îi urmărise cu sabia ridicată, alții că piranda nu se mai putuse dezlipi de el, alții
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
practicile oculte ale tuturor popoarelor, deci și ale românilor, există credința că anumiți oameni, femei, bărbați înzestrați cu dar demonic, îi pot îmbolnăvi pe alți oameni asupra cărora își fixează privirea, cu răutate ori invidie. Deochiul este efectul privirii care deoache, boala pricinuită de această uitătură dușmănoasă. Cel bolnav din pricina deochiului este deochiat. Poate fi deochiat, în mod fatal, orice om, mai ales copilul. Mai poate fi deochiat animalul din bătătură. Dacă vezi vreun vițel frumos pe lângă vacă, ori purceluși sugând
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
mod fatal, orice om, mai ales copilul. Mai poate fi deochiat animalul din bătătură. Dacă vezi vreun vițel frumos pe lângă vacă, ori purceluși sugând pofticioși la țâțele scroafei, ca să nu-i deoochi cumva, trebuie să spui neapărat: “Să nu te deochi!” și să scuipi de trei ori: “Phtiu! Phtiu! Phtiu!” Numai așa necuratul e alungat. Ce se întâmplă cu omul, vietatea, obiectul deochiat? - Copilul sau omul matur capătă, ca din senin, groznice dureri de cap. Se rumenește la față și are
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
cai, cornute, porci sau miei). - Se pot deochia și păsările de casă, în special puii. - Stupii de albine, mai ales în vremea culesului. De aceea, se recomandă ca stupii să fie legați cu un brâu roșu. - Viermii de mătase se deoache foarte ușor. Ca să nu piară, se pune în mijlocul lor un ou de la Paști. - Mai pot fi deochiate grânele, legumele, pomii roditori. - Chiar și alauatul pentru pâine ori cozonac poate fi lovit de această forță ocultă. Nu mai crește și dă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
câine ori o pisică. De ce procedează astfel? Pentru ca animalul să ia cu dânsul deochiul, iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal, Baba Doftoroaia rostește: Când s-o deochia mâța și câinile, Atunci să se mai deoache (cutare), Atunci și nici atunci! După aceea, descântătoarea împlântă cuțitul în pământ, iar vasul (ulcica, paharul) se întoarce cu gura în jos, zicând: ”Nu întorc ulcica (sau paharul), ci întorc sănătatea și tot binele asupra lui (cutare)”. Superstiții din bătrâni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
va muri o rudă sau vreun prieten. Pasărea care va fi pupată de om o mănâncă uliul. Să nu se dea la câini mămăligă fierbinte căci turbează. La gâtul unui animal fătat se leagă u fir roșu, ca să nu se deoache. Felurite superstiții Pâinea să nu se pună pe masă cu coaja de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte cumva cercei schimbați, adică unul de la o pereche și altul de la altă pereche, căci acea femeie își
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
foarte importante, deoarece acestea trebuiau să fie sănătoase pentru a fi puse la muncă sau pentru a da foloase omului. Se spune că anumiți oameni care se uitau cu ochi răi și dușmănoși la vitele vecinilor, aveau puterea să le „deoache”. În aceste sate existau anumite femei (Ioana Amaziliței, Jenica Maftei, Catrina Tofan) care știau să descânte în așa fel încât să le ia mana la vacile cu lapte care nu mai primeau vițelul și nu mai dădeau lapte mult și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Catrina Tofan) care știau să descânte în așa fel încât să le ia mana la vacile cu lapte care nu mai primeau vițelul și nu mai dădeau lapte mult și de bună calitate. Ca să-și revină, vacile trebuiau descântate de „deochi” de câte trei ori pe zi, marțea, joia și sâmbăta, înainte de răsăritul soarelui, amestecând cu urzică vie în tărâță înmuiată cu apă și spunând: „Plecat-am cu Joiana marți dimineața,/ Pe cale, pe cărare,/ La fântâna lui Iordan,/ La izvorul lui
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
argintul strecurat/ Ca Maica sa din cer ce a lăsat ați albeața de pe ochi/ Cu săpile s-o săpați/ Cu lopețile s-o râniți/ Cu măturile’’. Când cineva avea dureri de cap, se ducea la Ioan Guțu care descânta de „deochi”. Acesta, frecând ușor cu mâinile pe frunte spre tâmple, spunea descântecul următor: „La cea tufă de urzică/ Șăde-o fată despletită/ Cu-n ochi de apă,/ Cu-n ochi de foc./ Cel de apă o stâns pe cel de foc./ Cum
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
deopotrivă printr-un enunț pozitiv sau printr-unul negativ; enunțurile se constituie în două variante (stilistice) prin care se comunică același (sau relativ același) conținut semantic: „Așa-i?/Nu-i așa?; Aveți?.../N-aveți?... etc.: „Așa-i că s-a deocheat vremea? zise unul dintre plăieși oftând.” (I. Creangă), „Nu-i așa că m-am urâțit?” (G.M. Zamfirescu), „Aveți (cumva) un bilet în plus?”/„N-aveți (cumva) un bilet în plus?” Excluzând conotațiile, enunțurile interogative din dialogul: „- A fost în urma noastră pe
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a trecut pe meserie și disciplinele teoretice, pe care profesiunea se bazează” . vă pentru cei ce vă blestemă și binecuvântați-i pe cei care vă urăsc!”. Aceasta este cea mai puternică apărare Împotriva nenorocirilor, bolilor și a aceea ce numim "deochi". Câteva cuvinte de Înțelepciune: „Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi, nu se oprește pe calea celor păcătoși și nu se așează pe scaunul celor batjocoritori”. (Ps.1,1). „Ferește Ți limba de rău și buzele
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
țâță. Se întâmpla ca atunci când trebuia înțărcat, copilul să plângă cumplit de dorul laptelui matern. Dacă mama se înduioșa de copilul recent înțărcat și-l mai alăpta iarăși o perioadă de timp, acesta era toată viața lui în putere să deoache pe alții. Pentru a evita deochiul, mamele legau la copii ceva de culoare roșie și în caz că se întâmpla să fie deocheați, îi duceau la o vrăjitoare care îndată îi și descânta și le trecea răul. Erau și babe care știau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
recent înțărcat și-l mai alăpta iarăși o perioadă de timp, acesta era toată viața lui în putere să deoache pe alții. Pentru a evita deochiul, mamele legau la copii ceva de culoare roșie și în caz că se întâmpla să fie deocheați, îi duceau la o vrăjitoare care îndată îi și descânta și le trecea răul. Erau și babe care știau să facă diferite fierturi din plante și să vindece unele boli. Lumea fiind săracă, plantele erau cele mai convenabile leacuri și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
practicile oculte ale tuturor popoarelor, deci și ale românilor, există credința că anumiți oameni, femei, bărbați înzestrați cu dar demonic, îi pot îmbolnăvi pe alți oameni asupra cărora își fixează privirea, cu răutate ori invidie. Deochiul este efectul privirii care deoache, boala pricinuită de această uitătură dușmănoasă. Cel bolnav din pricina deochiului este deochiat. Poate fi deochiat, în mod fatal, orice om, mai ales copilul. Mai poate fi deochiat animalul din bătătură. Dacă vezi vreun vițel frumos pe lângă vacă, ori purceluși sugând
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mod fatal, orice om, mai ales copilul. Mai poate fi deochiat animalul din bătătură. Dacă vezi vreun vițel frumos pe lângă vacă, ori purceluși sugând pofticioși la țâțele scroafei, ca să nu-i deoochi cumva, trebuie să spui neapărat: “Să nu te deochi!” și să scuipi de trei ori: “Phtiu! Phtiu! Phtiu!” Numai așa necuratul e alungat. Ce se întâmplă cu omul, vietatea, obiectul deochiat? - Copilul sau omul matur capătă, ca din senin, groznice dureri de cap. Se rumenește la față și are
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
cai, cornute, porci sau miei). - Se pot deochia și păsările de casă, în special puii. - Stupii de albine, mai ales în vremea culesului. De aceea, se recomandă ca stupii să fie legați cu un brâu roșu. - Viermii de mătase se deoache foarte ușor. Ca să nu piară, se pune în mijlocul lor un ou de la Paști. - Mai pot fi deochiate grânele, legumele, pomii roditori. - Chiar și alauatul pentru pâine ori cozonac poate fi lovit de această forță ocultă. Nu mai crește și dă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
câine ori o pisică. De ce procedează astfel? Pentru ca animalul să ia cu dânsul deochiul, iar omul bolnav să scape de năpastă. Când aruncă apa pe animal, Baba Doftoroaia rostește: Când s-o deochia mâța și câinile, Atunci să se mai deoache (cutare), Atunci și nici atunci! După aceea, descântătoarea împlântă cuțitul în pământ, iar vasul (ulcica, paharul) se întoarce cu gura în jos, zicând: ”Nu întorc ulcica (sau paharul), ci întorc sănătatea și tot binele asupra lui (cutare)”. Superstiții din bătrâni
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
va muri o rudă sau vreun prieten. Pasărea care va fi pupată de om o mănâncă uliul. Să nu se dea la câini mămăligă fierbinte căci turbează. La gâtul unui animal fătat se leagă u fir roșu, ca să nu se deoache. Felurite superstiții Pâinea să nu se pună pe masă cu coaja de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte cumva cercei schimbați, adică unul de la o pereche și altul de la altă pereche, căci acea femeie își
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
zis idilism rural. Să nu uităm și faptul că În primii ani de căsătorie mai veneau pe lume și pruncii, Îngrijirea lor În primii ani revenea tot tinerelor neveste, iar pe atunci nu se auzea de pampers și hăinuțe prea deocheate pentru copii. Copilul, după ce era alăptat, era Înfășat În scutece și se lega cu o brineață de nu mai putea mișca nici un deget. De multe ori dacă plângea era lăsat acolo să plângă pentru că până la urmă o tăcea el. Timp
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
izvorăște din ceafă, de acolo unde ar trebui să fie vestitul ochi de soacră... De unde energie? Căci Natura nu cunoaște perpetuum-mobile. Păi din jur căci, prin zonele temporale, hârca se „hrănește“. Aș putea afla dacă cineva ar vrea să mă deoache? Adică să-mi ghicesc viitorul? Cum să aflu ceva despre ceva ce nu există, ci doar construim, pas cu pas, prin acțiunile noastre? Iată de ce aș fi tentat să nu dau credit la astfel de lucruri. Dar... Urmăream de ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de lumină să parcurgă retina de două ori. Doar că acea oglindă funcționează doar la pisica vie... Și ar mai fi ceva: pisica, o excedentară energetic redutabilă, materializează astfel În lumină zisa proiecție anteoculară care la noi rămâne invizibilă, deși deoache... - Mulțam, Cristi, dar lauda ta vine cam târziu; vezi că și acum, În final de secol XX, sunt mulți care scuipă’n sân - În cel mai fericit caz - când mă văd. Iar dacă pisicile n’ar fi atât de prolifice
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]