6,292 matches
-
rea-credință, cu scopul de a calomnia și nu cu cel de a informa corect opinia publică. (3) - Menționăm că RA-APPS este instituție aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului. (4) - Nici până la ora transmiterii prezentului drept la replică, încălcând normele deontologice ale profesiei de juranlist, reprezentanții site-ului de știri www.dcnews.ro nu au solicitat o poziție oficială a Administrației Prezidențiale. În aceste condiții, în vederea unei corecte informări a publicului, Administrația Prezidențială solicită site-ului de știri www.dcnews.ro
Administrația Prezidențială, clarificări despre vila de la Neptun by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/82090_a_83415]
-
rea-credință, cu scopul de a calomnia și nu cu cel de a informa corect opinia publică. (3) - Menționăm că RA-APPS este instituție aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului. (4) - Nici până la ora transmiterii prezentului drept la replică, încălcând normele deontologice ale profesiei de juranlist, reprezentanții site-ului de știri www.dcnews.ro nu au solicitat o poziție oficială a Administrației Prezidențiale. În aceste condiții, în vederea unei corecte informări a publicului, Administrația Prezidențială solicită site-ului de știri www.dcnews.ro
Administrația Prezidențială, clarificări despre vila de la Neptun by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/82089_a_83414]
-
opinia publică în momente-turnesol. Tăcerea ziariștilor care văd astfel de momente și trec pe lângă ele, fără să le strige în gura mare tuturor cititorilor avizi, este complice oarecum cu cei plătiți să ia o anumită poziție. Așa ar fi decent, deontologic pentru un ziarist cu coloană vertebrală, așa că ce a făcut și face Dan Tăpălagă mi se pare foarte corect și eficient. Interesul public este unul singur. Din când în când, sunt și politicieni care mai fac un pas sau doi
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
http://www.abr.org.ro/) la rubrica „Resurse utile” (http://www.abr.org.ro/legaturi.html) „Legislație. Regulamente. Standarde profesionale”, oferă informații actualizate pe următoarea structură: Ø Legislație de bibliotecă (colecție de legi și regulamente) Ø Legea bibliotecilor (ultima variantă) Ø Codul deontologic al bibliotecarului din România Ø Documente disponibile pe situl Ministerului Educației, Cercetării și Inovării Ø Regulamentul pentru împrumutul interbibliotecar ACHIZIȚII Ø Adresa ANRMAP către Comisia Națională a Bibliotecilor Ø Codul ISBN 13 în Romania Ø CODURILE CPV folosite la achiziția
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
unităților administrative teritoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.425 din 1 septembrie 2000 Ø ORDONANȚA GUVERNULUI nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor Asociația Bibliotecarilor din România (ABR) Ø Structura organizatorică a ABR Ø Codul deontologic al bibliotecarului din România Ø Date de contact ABR Ø Formulare de înscriere în ABR Ø Biblioteci Centrale Universitare Ø Biblioteci Naționale Ø Biblioteci Publice Ø Biblioteci Scolare Ø Biblioteci Specializate Ø Biblioteci Universitare Comisia Națională a Bibliotecilor Ø ORDIN
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
a acțiunii umane, În care dreptul Își are rădăcinile sale”. Acest caracter al dreptului - deopotrivă fenomenal și istoric - este numit de către filosof, caracter metaistoric, căci transcende istoria particulară a unei națiuni. O a treia dimensiune a filosofiei dreptului este cercetarea deontologică - subliniază Giorgio del Vecchio, În Înțelesul că: „orice individ simte În sine facultatea de a judeca și de a prețui dreptul existent, În fiecare există sentimentul justiției.” Științele juridice, prin natura lor, se mărginesc să explice un sistem de drept
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
realități empirice”. Del Vecchio explică faptul că deontologia este tocmai știința a ceea ce trebuie să fie. Optica este vădit kantiană, menționând opoziția dintre Sein și Sollen. Filosofia dreptului cuprinde, așadar, trei ordine de cercetare: 1. Logică, 2. Fenomenologică și 3. Deontologică. Din această triplă perspectivă, domeniul ei poate fi definit: Filosofia dreptului este disciplina care definește dreptul În universalitatea sa logică, cercetează originile și caracterele generale ale dezvoltării sale istorice și Îl prețuiește după idealul de justiție afirmat de rațiunea pură
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Eticii sale, Teoria deontologiei și a virtuților. Aceasta nu se vrea exhaustivă și cuprinde În ordine, pozitiv: datoriile, virtuțile, stăpânirea de sine, moderația, eroismul, bunăvoința, dreptatea, iubirea aproapelui, spiritul de solidaritate, autoconservarea și sacrificiul de sine. Sub aspect negativ, schema deontologică a lui Paulsen cuprinde: egoismul, depersonalizarea. Paulsen consideră că sistemul datoriilor trebuie dezvoltat din sarcinile care rezultă pentru viața morală din relația cu binele suprem. Se deosebesc două grupuri: datorii individuale și datorii sociale. Virtuțile sunt diferite laturi ale vieții
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Într-un obiect al Eticii ca disciplină filosofică. Obiectul propriu al Eticii, În calitate de știință speculativă, este o căutare a unei reguli universale de conduită, privită ca un principiu de valoare absolută, independent de orice experiență și avându-și propriul adevăr deontologic. Dacă pentru a determina regula sau principiul absolut al conduitei se iau În considerare elementele componente ale ființei subiective, s-ar putea afirma de la bun Început, Într-un sens foarte larg, că această ființă, adică omul luat În generalitatea lui
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
care tocmai l-am schițat Într un mod foarte sumar, implică un element despre care deja s-a vorbit, dar care trebuie și mai bine să fie evidențiat: obligația subiectului de a recunoaște subiectivitatea celuilalt. Această obligație constituie o necesitate deontologică, deoarece numai În funcție de această condiție devine posibilă surmontarea individualității empirice pentru ascensiunea la universalitate, element care este, de altfel, fundamentul Eticii. Lăsăm deoparte semnificația teoretică a atitudinii În cauză a conștiinței, lucru care Împrumută din caracterul unei veritabile categorii, În virtutea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
subiectului puterea de a afirma o pretenție și doar În funcție de aceasta să poată impune o obligație și altor subiecți. Prima dintre aceste forme (cea a moralei) devine, așadar unilaterală și se exprimă pe deplin Într-un anume număr de necesități deontologice, fără ca o categorie a permisiunii sau a autorizării să mai existe inclusă În aceasta. A doua formă (a Dreptului) este, În mod opus, net bilaterală și se exprimă În două serii complementare de autorizații și obligații. În virtutea unei structuri logice
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
ușor dreptul ca fiind - În esența sa logică - net distinct de caracterul său pozitiv. Pozitivitatea dreptului, ca și pozitivitatea moralei nu trebuie să fie confundate cu idealitatea lor. În ambele forme ale socialității există o lege absolută a cărei validitate deontologică se Întinde mai presus de sfera empirismului. Ar fi logic inadmisibil a se admite În morală un raport transcendental de acest gen, și de a-i nega existența În drept, atunci când ele au, și una și alta, aceeași bază și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Pentru aceasta, trebuie, Înainte de toate, să presupunem ca dat un principiu etic, luând termenul În sens larg, adică un principiu propus ca tip al acțiunii, o idee după care trebuie să fie reglementată conduita. Această idee are, deci un caracter deontologic, adică servește ca model, chiar și atunci când În fapt cineva i se opune. Un principiu etic se traduce Într-o dublă ordine de aprecieri, fiindcă acțiunile pe care voim să le apreciem pot fi considerate sub două aspecte. l. Înainte de
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
esențiala unitate a spiritului uman”. Filosoful face precizări importante: „legea supremă a justiției, care servește drept regulă activității Statului, are aceeași valoare pentru a caracteriza bazale relațiilor Între state. Aici - arată Del Vecchio -, determinarea ideală precede, ca exigență etică sau deontologică, realizarea de fapt care vine apoi, parcurgând vicisitudinile lente și diverse, În care se pot observa, uneori, stagnări și retururi parțiale. Dar tendința generală este totdeauna de recunoscut, clar, rămânând mereu intactă, În ciuda oricărei negații empirice, valoarea ideală a acestei
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
termeni mai exacți, problema se anunță astfel: „ce atitudine trebuie să asume statul față de aceste surse vii și eterne ale Dreptului, care sunt indivizii și grupurile sociale?” Pe scurt și În esență, filosoful răspundea de pe poziția sa, care susține Primeitatea deontologică a dreptului, că: „Statul este, desigur, punctul de convergență și centrul de greutate al unui sistem de voințe, care emană funciar de la sufletul uman (sau de la conștiință), individual și asociat, și dacă aceste voințe pot să asume forma logică a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
problema trebuie pusă pe alte fundamente filosofice, decât acelea În care se posta filosoful englez. Giorgio del Vecchio enunță În preajma imediat premergătoare celui de al Doilea Război Mondial, ideea că poate fi admis „ca un ideal de ordin etic sau deontologic care, filosoficește, să se opună realității empirice existente; dar ar trebui totuși a proba bine fondat, adică valoarea acestui pretins ideal. Ar trebui deci, cu necesitate, să se demonstreze că slăbirea progresivă a ordinii juridice ar crește valoarea vieții, și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Stat» centrul sau subiectul unei ordini juridice «oricare ar fi ea», adică puterea majoră de fapt, de la care emană regulile juridice pozitive ale Întregii Societăți, ci Statul perfect, sau Statul ideal, care reprezintă un arhetip și o exigență de ordin deontologic, precis ca legea justiției, Înțeleasă În sensul său absolut, constituie o piatră de Încercare (de atins) și un model prin raport cu legile juridice pozitive. Într-un anumit sens, noi putem considera legile existente ca tentative de realizare a legii
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
despre un anumit mod de a face politică, bazat pe presiune, cenzură, șantaj și corupere, pe care credeam că l-am depășit în 1989.” Având în vedere toate aceste lucruri amintite mai sus, se cuvine să accentuăm importanța unui cod deontologic profesional în toate domeniile de activitate publică. Se impune cu necesitate rolul conștiinței fiecăruia. Este vorba de acel judecător drept pe care l-a pus Dumnezeu înlăuntrul nostru. Conștiința este glasul lui Dumnezeu în om și ea pururea îl mustră
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sunt deasupra lor, precum și cei care îi sprijină denaturând sensul legilor și neaplicându-le în spiritul lor. Până și avocații care i-au apărat pe marii corupți ai României și pe unii infractori notorii poartă o anume vină de ordin deontologic, speculând pentru aceștia orice portiță de scăpare și pedepse mai ușoare. S-a reproșat României și pe bună dreptate problema orfanilor și orfelinatelor de la noi, a numărului mare de copii instituționalizați. Abandonul de copii înregistrat în fiecare an se datorează
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a cărui implementare se realizează în aceeași manieră ca și a celorlalte elemente corporative. Codul etic se adoptă pe baza normelor de conduită corporativă, trebuie să fie acceptat în unanimitate de Consiliul de administrație al companiei și să cuprindă reguli deontologice și etice, atât pentru membrii consiliului și executivului, cât și pentru acționarii și angajații societății. 1.6. Modele de guvernanță corporativă În practica internațională există mai multe modele de guvernanță corporativă 43, dar cele mai reprezentative, care s-au conturat
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
continuare a acestuia prin adaptarea practică a prevederilor normative generale la specificul entității. Auditul intern își va atinge obiectivele numai dacă există un sistem de control intern bine organizat, formalizat și periodic constituit din: standarde și proceduri, ghiduri profesionale, coduri deontologice (nu etice), care să susțină morala profesiunii de audit, având în vedere faptul că auditorul trebuie să fie în afara oricăror bănuieli, „precum soția Cezarului”. Managerii trebuie să înțeleagă recomandările și concluziile auditorilor, să perceapă ajutorul pe care îl primesc pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
cu auditorii interni. Auditul intern și calitatea de membru al comitetului de audit, ca parte a conducerii entității, sunt două activități total diferite. Calitatea de auditor intern este o profesie autorizată, care se exercită în conformitate cu prevederile unor standarde profesionale și deontologice, iar calitatea de membru într-un comitet de audit, care funcționează ca și comitetele specializate ale Consiliului de administrație, conferă drepturi și obligații celui ales, asigurate de managementul general/organul de conducere colectivă/ Adunarea Generală a Acționarilor entității. Auditorul intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
înaltă calitate. Aprecierea mediului de control se va realiza și prin analiza codului de etică al organizației. Organizația ar trebui să adopte și să impună coduri scrise de etică cel puțin pentru domeniile prioritare ale acesteia, să mențină un climat deontologic puternic și să realizeze canale de comunicații eficiente pentru a se proteja împotriva raportării financiare frauduloase. În acest sens, comitetul de audit va proceda la analiza și verificarea periodică a procedurilor operaționale de lucru ale managementului și a sistemului de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Filocalia sa. E vorba despre aceeași Tradiție atât de dragă lui G. Florovsky și Vl. Lossky, două figuri de frunte ale „curentului neopatristic”. Respingerea necondiționată a lui Origen și a „origeniștilor” mi se pare, din punct de vedere teologic și deontologic, una dintre idiosincraziile cele mai regretabile ale lui Stăniloae, cu consecințe pe care îmi este imposibil să le prezint aici în amănunt, dar care îmi par evidente: izolarea primejdioasă în turnul de fildeș al unei „dogmatici de aparat” și practicarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
care au ales să răspundă la chestionarul MediaAct au o diploma universitară (88 la sută); mai puțin de un sfert au o educație non-formală în jurnalism (13 persoane), iar 28 dintre participanții la eșantion nu au niciun fel de pregătire deontologică sau nu-și amintesc să fi participat la o astfel de pregătire. Rezultate principale Jurnaliștii au indicat, în marea lor majoritate, presiunile economice, ca principal problemă pentru mass-media din România. Astfel, 72 la sută dintre repondenți sunt de acord afirmația
Ce cred jurnaliștii despre ei înșiși () [Corola-journal/Journalistic/80512_a_81837]