1,243 matches
-
despre unul sau altul dintre artiști, iar dacă nu, o ispită de a scrie imediat. Pe loc începea să mă convingă (și nici nu era greu) ce fel de artist sau ce fel de om a fost ori este cineva, depănând fermecător, cum îl binecunoaște lumea, câte o poveste despre fiecare dintre artistul sau artista depre care făcea propunere să scriu. Definitivându-se volumul II (inițiala B) al cărții „Timp fără ani. Oglinzile unui veac” și aflându-se acum tocmai „ferchezuit
DE ACORD CU DESTINUL MEU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1875 din 18 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380281_a_381610]
-
urările de sănătate și viață lungă însoțite de cadourile de suflet ce i-au fost oferite de oaspeții - prieteni dragi, am fost invitați la o recepție în sala General Constantin I. Brătianu unde până la ceas târziu din seară s-au depănat plăcute amintiri. Cu deosebită dragoste, noi, cei prezenți, am ținut să marcăm acest eveniment din viața Domnului Brătianu și am semnat în Cartea de Onoare a Fundației Culturale Ion I. Brătianu, sărbătoritul, la rândul său, oferindu-ne un volum din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94262_a_95554]
-
clipă, pe cei care au intrat în “Poliția Aeriană Strategică” de apărare a Universului. Astăzi este unul dintre acele momente, în care presărând petalele unui crin imperial, încerc un zbor împreună cu prietenul și colegul meu de Academie către zările albastre depănând amintiri demult apuse... Este vorba de comandorul Jianu Nicolae, fostul commandant al Școlii de Aplicație pentru Forțele Aeriene Boboc, județul Buzău. Astăzi, se împlinesc cinci ani de la producerea catastrofei aviatice de la Tuzla, cu o aeronavă de tipul AN-2, eveniment aviatic
DOR DE NAE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377127_a_378456]
-
în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Eclesiastul 3: 14 Oare mai am încă o zi și mâine? Mai am o șansă să îndrept ceva? Apusuri vin cascadă peste mine Și șovăind, călcând peste ruine, Îmi depăn viața ce-am trăit cândva. Năframa amintirilor se-așterne Peste trecutul zbuciumat și slut Și în bătăi de orologiu cerne Trăiri și vorbe, idealuri terne Ce n-au avut final, doar început. Nu pot să-mi amintesc intrarea-n lume
O NOUĂ ZI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377287_a_378616]
-
George Roca”, apropo de volumul domniei sale, „De vorbă cu stelele”. A fost amabil și mi-a acordat timp. Dar, n-a fost chip să rezist mai mult de 5 minute, „grupurilor de presiune” care-l revendicau la o șuetă, la depănat amintiri etc. I-am spus că mi-a plăcut atitudinea domniei sale, atunci, în acel noiembrie. Iată, pe scurt, ce mi-a povestit domnul Roca, în cele 5 minute: „Atunci eram redactor-șef la «Romania V.I.P.», revista mergea foarte bine, era
Punţi de lumina SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU [Corola-blog/BlogPost/93095_a_94387]
-
mult de vorbă în acea zi (eram doar eu la birou, colegul meu se afla în concediu). Iam amintit cu acel prilej de dialogurile noastre din perioada studenției, am vorbit despre colegele mele de an care iau fost studente, am depănat amintiri... Dialogul, condimentat din când în când de câte o glumă spusă de Domnia Sa, a creat atunci între noi o conexiune care, cum am descoperit ulterior, nu poate fi diluată sau dizolvată. Culegerea de anecdote a Profesorului Vințeler a fost
Argument La Întâlniri cu Profesorul Onufrie Vințeler [Corola-blog/BlogPost/93119_a_94411]
-
vocale! Enache a fost doar unul din artiștii care-i datorează enorm, nu numai prin prisma pieselor încredințate, dar mai ales a șlefuirii înzestrărilor native în “laboratoarele Titel” de la Școala de arte din Iași, care azi poartă numele compozitorului. Mulți deapănă în volum amintiri calde, iar dintre ei a venit la lansare și Carmen Rădulescu: adolescentă fiind, venea de la Onești la pregătire cu mama ei, nu o dată înnoptând în casa mentorului său. Studentă la la acea dată fiind, la Matematică, Alina
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
și apoi evoluția în mereu alte direcții. Acțiunea începe în plină stradă, se mută în sălile de expoziție și se sfârșește într-o sală goală de teatru, unde tronează doar personajul enigmatic, față-n față cu cântăreața, care continuă să depene, pe scenă, ritmuri și armonii de jazz, pe un ton melancolic, patetic, dezolant. Impresionantă prezența, ca și timbrul vocii Anatei Spiegel - dramatic, cu modulații de o surprinzătoare complexitate, cu adâncimi și elanuri ce vizează transcendența. În opinia mea, amprenta celei
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
închipuim că vom avea de-a face cu broșuri facile în paginile cărora ni se va da mură în gură un set de enigme rezolvate. Noi nu ar trebui decît să ținem ochii deschiși și să urmărim cum ni se deapănă sub nas o colecție de probleme care și-au pierdut interesul științific, dovadă că acum sunt livrate publicului în forma lesnicioasă a adevărurilor rumegate. Aici o analogie, dincolo un exemplu intuitiv, apoi o anecdotă menită a înlătura crisparea, în fine
Discreția cuantică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8548_a_9873]
-
felicitări directoarei Cornelia Andreescu!), a fost o adevărată sărbătoare. Cum ar putea fi descrisă emoția care ne-a cuprins la vederea minunatei doamne Camelia Dăscălescu, decan de vârstă al compozitorilor români de muzică ușoară? Fiecare a venit cu o floare, depănând la microfon amintiri și elogii la adresa sărbătoritei: Margareta Păslaru, complice în atâtea și atâtea emisiuni TV și spectacole, Angela Similea, Cornel Constantiniu, Dorin Anastasiu, George Nicolescu (care a dat tonul unui înflăcărat “La mulți ani!”), Nico (admirabilă surpriză, cu o
?nt?lnirea titanilor by Octavian URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84024_a_85349]
-
orchestrei și susținut de trei voci feminine: “Nathalie”, “Manuela”, “La carretera”, “Abrazame”, cover-uri din repertoriul lui George Michael și Elvis Presley, precum “Careless Whisper”, “Always on my mind”, iar în semn de omagiu pentru regretatul Luciano Pavarotti - piesa “Caruso”, a depănat amintiri de la primele sale concerte susținute în țara noastră, presărate cu scene de dans susținute de dansatorii Herman și Soledad, care au ilustrat tango-urile “A media luz”, “La cumparsita” și “Crazy”. Phoenix La sala Silver Church de la Casa Studenților a
Concerte by Gabi Matei () [Corola-journal/Journalistic/84231_a_85556]
-
scrisă anume pentru spectacol, care prin varietatea ei (o compilație de lascivitate orientală cu ritmuri diverse și fericit accentuate) conferă, per ansamblu, o reușită combinație de mister, nostalgie și expresivitate. Seara de 17 mai rămâne în amintire cu fermecătoare pagini depănate în pași de dans, cu incandescența focului spiritual și vizual. Am receptat „Focul Anatoliei” ca pe un eveniment, deștept gândit anume pentru zilele noastre, când atributele esențiale ale show-ului sunt: grandios, strălucitor, monumental, bogat, adică mega..., dar și ca
”Focul Anatoliei” sau Istorie în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84241_a_85566]
-
cântat nici o piesă de G. Grigoriu (!!), ne-a bucurat promisiunea făcută de președintele Bunea Stancu referitoare la ediția festivă, a X- a, de anul viitor, când intenționează să invite pe toți cei care au colaborat cu compozitorul omagiat, pentru a depăna amintiri despre el și a ne oferi versiunile originale ale marilor sale șlagăre: Luminița Dobrescu, Margareta Pâslaru, George Nicolescu, Marina Voica, Mihaela Mihai, Angela Similea, Stela Enache, Marina Florea, Cristian Popescu, Pompilia Stoian, Gabriel Cotabiță, Fuego, Mihai Constantinescu, George Enache
Supremația profesionalismului by Ana Maria SZABO () [Corola-journal/Journalistic/84247_a_85572]
-
felul în care încheie o conversație, într-un cadru neprotocolar. Dacă începi să îi spui vrute și nevrute, îți lasă impresia că ar putea să te asculte ceasuri întregi. Dacă îl întrebi ceva, îți răspunde făcân-du-te să crezi că e pregătit să depene o poveste fără sfârșit. Apoi, când te-aștepți mai puțin, povestitorul se lasă în voia unei clipite de absență. E semnul că s-a ajuns la sfârșitul istorisirilor. Regret că nu am îndrăznit să îl întreb pe Mihai Cimpoi la
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
noastră de a o trăi. Sfârșit de noiembrie, vânt slab, cer senin și soare puternic. O dimineață în care aș putea să șed îndelung la masă și să scriu cu spor. În fața mea răsar chipuri și scene de viață, se deapănă epoci, se dezvăluie relații dintre societăți și evenimente, se lămuresc cauze, se limpezesc destine ale unor indivizi și istorii ale unor specii. Se întâmplă ceva ca un miracol: hârtiile trăiesc, lucrurile vorbesc, oamenii nu se înșală pe ei înșiși nici
Ivo Andric: Despre frumos și creație by Drăgan STOIANOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7071_a_8396]
-
cronica scrisă pe marginea volumului bilingv al lui Francesco Petrarca, Antiquis illustrioribus/ Către mai vestiții înaintași. Vasile Spiridon comentează Jurnalul infidel al lui Bujor Nedelcovici, iar Ion Papuc pictura lui Vladimir Zamfirescu. Părintele Ioan Pintea, cu aceeași delicatețe evlavioasă, își deapănă însemnările de lectură, iar Antonio Patraș intră în nuanțele operei lui Lovinescu. Un număr reușit care merită să fie citit. Eminescu în limba lui Poe Traducerile lui Adrian G. Săhlean din poezia lui Eminescu încep să cucerească America. Cele mai
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6962_a_8287]
-
dintre ele se uitau cu milă la ei. „Cine sunteți voi”, ne-au întrebat. „Prizonieri de război”, am răspuns. „Dar voi? „Soții de ofițeri care au ajuns și pe la voi în țară. Ei o duc mult mai bine ca voi”, deapănă Dolga firul povestirii din acea vară. „Ne-au dat câțiva cartofi la fiecare și i-am mâncat așa, fierți la repezeală”, spune Dolga. „La plecare, ne-au dat și două pâini”... „Aveam și un preot militar în lagăr, își amintește
Agenda2006-17-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284937_a_286266]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Primăria Veche își deapănă în continuare povestea sa de 275 de ani Într-o epocă în care perucile buclate erau un articol indispensabil, indiferent de sex, și pe când balurile și paradele militare reprezentau singura distracție a timișorenilor, inima orașului era situată cam cu câteva
Agenda2006-21-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284987_a_286316]
-
în vârstă din familie și invitații lor stau la un pahar de vorbă, cum se spune, până spre miezul nopții. Adunați în jurul bradului ori a mesei pe care au mai rămas câteva felii de cozonac și vin, ei încep să depene povești și legende și fac previziuni pentru anul ce va veni. Se face liniște. Cineva își aduce aminte ce spuneau bunicii lui, pe vremea când era el copil: dacă în seara de Ajun pomii au chiciură pe ei, anul va
Agenda2005-52-05-supliment () [Corola-journal/Journalistic/284552_a_285881]
-
tramvaiul aflat în probe s-a blocat din cauza unei pene de curent, exact în dreptul Catedralei, cu Mizil cu tot, așezat comod pe banchetă. Ne-au trecut toate nădușelile. Apoi călătoria a continuat prin oraș cu tramvaiul care parcă plutea”, își deapănă specialistul amintirile. Macazurile de ieri și de azi A urmat bătălia orașelor din țară pentru tramvaiul silențios fabricat la Timișoara. În metropola bănățeană, la Craiova, Oradea, Arad, Galați și Iași circulau vagoanele care purtau marca Timiș. De poarta fabricii din
Agenda2006-03-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284648_a_285977]
-
cei care am pus la cale cel mai citit săptămânal din vestul țării. A fost să fie o seară frumoasă la barul de noapte al Hotelului Continental. Într-o atmosferă unde mai vechii și mai noii noștri colegi au putut depăna amintiri. Și acestea, slavă Domnului, există. Pornind de la numărul 1 al publicației, a cărui primă pagină, supradimensionată, și purtând inscripția „De 16 ani, un săptămânal pentru întreaga familie“, a fost oferită în dar directorului Trustului de Presă Agenda, spre surpriza
Agenda2006-07-06-eveniment () [Corola-journal/Journalistic/284743_a_286072]
-
cochilia sidefie subțiată de timp, înaintând cu delicatele sale cornițe în vânt spre aburul ademenitor, înscriindu-se astfel și el în cohorta chemaților. O prezență semnificativă este mitologica zână, parcă înfățișată ca o floare roșie, îmbrobodită, cu chipul de babă, depănând firele vișinii și negre, gata să le curme când va sosi sorocul. Proporțiile formelor și raporturile dintre ele, consistența mai compactă sau aproape diafană a culorii, contribuie la crearea unei atmosfere pline de o misterioasă poezie. Valul magic, așezat cu
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
după el și încă altul și tot așa. Rușii au început să tragă cu puștile automate după fugari. Când a văzut că fuge primul după el, Petrache a alergat și mai tare, când a văzut că se apropie de el, depăna din picioare cât îl țineau puterile, căci el credea că ceilalți vor să-l prindă pe el. Așa a scăpat de nu a ajuns în lagărul rusesc. A stat acasă ascuns aproape un an de zile. Cu o lună de
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
a trebuit să stea la pat. După ce s-a dus și Pocum, Butnaru a mai trăit, 4-5 ani încheindu-și călătoria pe această lume și lăsând în urma lui numai amintiri frumoase. Parcă și acum văd căsuța cea atrăgătoare unde se depănau tot felul de povești la gura sobei, în 54 care trosneau surcele de frasin, stejar sau salcâm ce rezultau de la cioplitul doagelor. Mereu aș vrea să se întoarcă acei ani ai copilăriei, ani fără griji și fără de greutăți. Anii cămeșoaielor
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
La moară nu ducea niciodată, că nu avea ce să ducă iar făină își făcea la râșniță. Iarna când se însera mergea pe la vecinii care aveau copii mici și se așeza pe un scăunel la gura sobei și începea să depene la povești, încât copiii stăteau cu urechile ciulite și ascultau poveștile lui Aron până se făcea miezul nopții, când el încheia povestea așa: Am încălecat pe-o șa și am spus povestea așa. Moș, să mai vii și mâine ... Când
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]