2,049 matches
-
Pentru o clipă, eterni, împăcați, rotunzi,/ În rezonanță cvasiperfectă cu cerul,/ Cu râul primordial, neîndrăznind/ A schița o mișcare, încordăm arcul/ Interiorului zguduit de furtună,/ Privim ziua urcând spre altar/ Știind că amiaza, cu fanfarele ei/ Ne va găsi oarecum depărtați,/ Oarecum palizi, infinit mai săraci -/ Mai știm însă că înaltul clipei/ Va depăși fluviile/ mormanul de rumeguș/ Azvârlit înainte-ne și toată suita/ Prăpăstiilor simfonice împrăștiate pe drum -/ Am trăit o oră egală cu veacul -/ De aceea rară, atâta de
MUZICALE de BAKI YMERI în ediţia nr. 1904 din 18 martie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1458320312.html [Corola-blog/BlogPost/368977_a_370306]
-
-n crengi, paianjeni. / Rază se-năbușă de fum, făptura ta se dezmorțește risipind pe jos / furnici uscate - și te soarbe blând pământul veșnic lăsând afară, un sloi de ramuri albe."(Pământul veșnic, 1977). La un moment dat, tot vag și depărtat, parcă Bacovia: "Prin târguri cu gene de moina, neam-de neamul meu, fapturi leșioase, / Treceau prin pereții somnambuli, strânși în sipetele lor, / pân'la a șaptea tăcere." Misticismul e spectaculos, cu ritmuri de psalm: "Nistrul sau Stixul / pe umerii tatălui tău
PORTRET DE POET- HORIA GANE de BORIS MEHR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Portret_de_poet_horia_gane.html [Corola-blog/BlogPost/356862_a_358191]
-
supușii coroanei”, fără nici un fel de drepturi, ba mai mult ei au fost goniți din așezările pe care le ocupau. Cu alte cuvinte “chiriași'' ne doriți în casa lor proprie”. Așa au ajuns să fie mereu goniți spre diverse regiuni depărtate, supuși bolilor necunoscute, în acele vremuri și care i-a dus la pieire. Cu toate acestea, au fost și unele triburi care s-au opus, ducând lupte aprige împotriva ocupanților europeni. Desigur, rezultatele au fost dinainte cunoscute, cu toate că ocuparea de către
ABORIGENII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1481130254.html [Corola-blog/BlogPost/354453_a_355782]
-
locul unde templul lui Omar se va construi o moschee de lemn care a fost prima dintr-un complex de geamii numite Haram Es-Șerif (sanctuarul sublim). Dintre acestea două sunt foarte renumite: Kubbet Es-Sachra, domul de stâncă și El-Aqsa, cea depărtată. [76] Când cruciații au ocupat Ierusalimul (1099 - 1187), domul stâncii a fost transformat în biserică sub numele de „Templum Domini”, în memoria templului evreiesc. După recucerirea Ierusalimului de către musulmani în anul 1187, Saladin suprimă orice urmă a ocupației cruciate și
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 by http://confluente.ro/Ierusalimul_cel_pamantesc_si_ceresc_aflat_intre_istorie_si_eshatologie.html [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
beau cafeaua și îmi fumez țigară de dimineata.In jumătate de oră ajung.Sa fii acolo!” După jumătate de oră ajung în localul cu pricina, prietena mea îmi face semn cu mâna, a ales o masă în colțul cel mai depărtat, mă așez lângă ea, comand un latte macchiato, îmi aprind o țigară, si imi întorc privirea spre ea. Aștept. Începe apoi să îmi povestească rând pe rând toate durerile ei, cum după o întâlnire băieții nu mai dau niciun semn
PRIMA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ca_de_la_femeie_la_femeie_al_doilea_capitol_prima_parte_.html [Corola-blog/BlogPost/351460_a_352789]
-
migdalați, pielea albă și părul negru ca abanosul, cu o statură medie ce aducea cu tatăl lor, mama fiind mai înaltă și mai oacheșă, dar la fel de frumoasă. Puteai să juri că au fost uitați de vreun japonez pe tărâmul nostru depărtat, fiindcă toți cei care-i vedeau își exprimau uimirea și întrebau curioși dacă sunt români. Cu Liana plecam și mă întorceam de la școală, stăteam în aceeași bancă și mâncam pachețelele împreună, la comun, ba de multe ori, împărțeam banii mei
LA PESCUIT de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 890 din 08 iunie 2013 by http://confluente.ro/La_pescuit_cristea_aurora_1370689186.html [Corola-blog/BlogPost/346212_a_347541]
-
împreună, discutam împreună, își făcea planuri că mergem la mare. După alea șase săptămâni a băut în trei zile de-a recuperat tot și m-a lovit”. Când vorbește, Caterina se strânge toată. Stă pe marginea canapelei, cu picioarele ușor depărtate, ca atunci când stai la linie pentru săritura în lungime de pe loc. Cu o mână își sprijină capul, iar stânga o ține ușor flexată peste unul dintre genunchi. Are geanta alături, la o palmă distanță. Și poartă încălțăminte fără toc. De
„M-a legat cu un lanț de picior și m-a scos pe stradă ca pe un cățeluș. Nu s-a băgat nimeni”. Până când moartea ne va despărți by https://republica.ro/zm-a-legat-cu-un-lant-de-picior-si-m-a-scos-pe-strada-ca-pe-un-catelus-nu-s-a-bagat-nimeni-pana-cand-moartea [Corola-blog/BlogPost/338661_a_339990]
-
staturii să se facă în cursul dimineții. Poziția corectă a determinării acestui parametru este următoarea: subiectul se va sprijini cu spatele pe un plan vertical (perete), cu călcâiele, feșele și omoplații lipiți de acest plan posterior, cu vârfurile picioarelor ușor depărtate, dar cu călcâiele apropiate, cu genunchii în extensie, brațele întinse de-a lungul corpului, iar cu capul așezat astfel încât unghiul extern al orbitei și marginea superioară a conductului auditiv extern să fie pe aceeași linie orizontală. Cursorul antropometrului în această
EUR-Lex () [Corola-website/Law/244853_a_246182]
-
și ca persoană merită) ci împotriva pericolului roșu. Într-o Rusie cu un aparat administrativ extrem de corupt nu avem nicio șansă de ai trage la răspundere pe hoții miliardelor. Pe când într-o Uniune Europeană această perspectivă (mai apropiată sau mai depărtată) există. Drept exemplu pentru noi este România unde după mai mulți ani de așteptare acum DNA lucrează la putere maximă, punându-i la dubă pe cei care au îndrăznit să-și bage mâinile în buzunarul statului, al celor săraci. Ei
SUNTEM ÎMPINŞI PE MARGINEA PRĂPASTIEI de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/valeriu_dulgheru_1434882376.html [Corola-blog/BlogPost/379677_a_381006]
-
sufletul, cum sărmanele noastre obiecte cresc în ochii altora, se reduc la esențe și declanșează psalmi cu frunze cântătoare, ca un act de revoltă împotriva mercantilismului de orice fel. Ca un ecou parcă, răspunde finalul poemul lui Virgil Ciucă din depărtatul New York: „Sentimente de uitare/ revin doar când e senin/ te-am căutat prin Ursa Mare/ să-mi dai cupa cu venin” (Muza pierdută pag. 31) Ca de fiecare dată, coperțile I și IV, precum și grafica interioară sunt destinate poeziei ochiului
AUGUST 2016, EDITATĂ DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1472045395.html [Corola-blog/BlogPost/371523_a_372852]
-
m-a dus într-o regiune de munte prea puțin frecventată de turiști, în Valea Iepii, care după cum însuși numele o trădează, nu are șosele, hoteluri, sau vreun alt confort modern care să atragă pe drumeți. Din două puncte destul de depărtate unul de altul ale liniei ferate Caransebeș-Orșova, de-a lungul a două râulețe năvalnice, pornesc două drumuri pietruite doar de natură și care, șerpuind pe panta munților după cursul capricios al râurilor, se înalță pînă la opt sute de metri deasupra
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/negustorie-de-petru-nemoianu/ [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]
-
Autorului Îmi picură toamna în gânduri Și-mi plouă cu dulci amintiri... Mă-nvăluie-n brațe de dor Parfumul trecutei iubiri... Cu tălpile goale pășesc Pe vorbe ce-odată-au durut... Strivesc câte-o frunză uscată Privind înapoi...spre trecut... Și parcă din vremi depărtate O altfel de toamnă se-arată Frumoasă și blândă și dulce Cum nu va mai fi niciodată... E toamna iubirii dintâi Ce-și cântă din nou simfonia Cu vântul hoinar printre ramuri Și ploaia ce mătură glia... Îmi picură toamna
MELANCOLII DE TOAMNĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/maria_luca_1475414967.html [Corola-blog/BlogPost/375194_a_376523]
-
toate-s vii și focul arde. O flacără vie! Cu ochii tăi de primăvară răsfoiești pădurea decupând verdele din verde! Dincolo de câmp curge un fluviu mare ce-adună multe râuri în drumul lui! Adierea crengilor salciei plângătoare se leagănă-n depărtate amintiri... Căutăm, visăm, călătorim, înaintând prin freamătul copacului ascuns în coaja amintirilor, din adâncul nostru! Unde ne duce caravana? Spre tine, spre mine, spre noi, nu știm ce ne-așteaptă mâine. Suntem într-o poveste scrisă, rând cu rând, tu
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464163073.html [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
și pe care ei să le primească aievea, la trezire. Cu toată dragostea, bătrânul Sebastian Am intrat după amiză în birt și m-am trezit comandând o cafea, ceea ce nu mai făcusem niciodată. M-am așezat în colțul cel mai depărtat de ușă să am o privire de ansamblu, înăuntru mai erau câțiva clienți care discutau aprins care ține cu primul ministru și care cu președintele. La intrare Mitu Sachelarie cerșind: - Dați-mi și mie niște bani, să iau pâine. - Îți
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET, 13 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_intalnit_pe_internet_13.html [Corola-blog/BlogPost/375274_a_376603]
-
Yekhă butjandeski ramiari! A unui patriot slăvit! Yekhă bare themeskă kamliari! Poetule! Tu mie spune: Giliareia! Tu mangă motho: Ce se numeste slavă-n lume? Șo ande phuviate barimos și bushilo? A laudelor glăsuire! Le asharengo vakerimo'! Din neam, la depărtatul neam! Pashunestar, k'o duruno pashuno! Ori după moarte tânguire! Va' pala merimaste rovimo'! Sau în sfârșit istorisire Vai agore phendimos puranimasko Sub șatra a unui țigan?!! Tala-i tsăra îkhă Romseki?!! Uitând cu ură lumea mare, Bisterindoi nadehimasa e
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
pe pământ ce-am trecut cu pasul greu N-am găsit un tată blând cum este tăicuțul meu. Mama are ochi ca marea, două steluțe lucind... Eu îi caut toată zarea la nevoi mereu fiind Ea mi-ascultă-n piept durerea fată depărtată-i sunt... De-o mare separată și de dulcele-i cuvânt. Și durerea se-ntețește pieptul meu n-o ocolește... C-o veni vremea la toate și-or muri, Doamne ferește! De pe-un deal privind pe-o mare taica și
UNDE VÂNTUL SE DEZMIARDĂ de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buldum_1405643146.html [Corola-blog/BlogPost/349340_a_350669]
-
preistorică ante-dacă de la Carpați și Dunărea de jos, asupra lumii ante-elene a fost mult mai mare de cum ne putem închipui astăzi pe baza fragmentelor de monumante și a tradițiunilor istorice și poporale, ce le avem din această epocă extreme de depărtată. În această privință noi ne aflăm numai în aurora științei preistorice. “ Și tot în această lumină, Pantheonul trac cu cele două cariatide, Dionysos și Orfeu, constituie matricea arhetipală ce a generat în mare măsură Olimpul grec, știut fiind că grecii
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1419685401.html [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
superluminozitate' reprezintă doar o fracțiune foarte mică din viața unei galaxii și, tocmai de aceea, experții consideră că descoperirea unui quasar poate fi calificată drept un mare noroc. Quasarii nu numai că sunt un fenomen rar, dar, totodată, sunt foarte depărtați unii de alții, fiind despărțiți între ei, în general, de sute de milioane de ani lumină. Prin urmare, descoperirea unui quasar cvadruplu este cu atât de puțin probabilă. În acest context, este interesant de găsit explicația pentru 'norocul' oamenilor de
Primul quasar cvadruplu cunoscut până în prezent, descoperit de astronomi din Germania () [Corola-website/Journalistic/105070_a_106362]
-
mari detalii - păcatele carnale, nebuniile criminale sau nu, toate celelalte păcate grele, cele de voie și cele fără, dar niciodată spălate de vreun detergent atoatepurificator, primind clemență și răsplătiri mari în cazul când vrem să ni le anihilăm... În plan depărtat - bucuriile efemere, binefacerile, ideile nevinovate, succesele mici, victoriile de orice natură, trecând rapid peste toate acestea, în fracțiuni de secunde, ca și când nici n-ar fi fost. Oricum, totul, totul pare perfect elaborat cu mult tact și cu divină răbdare, într-
FILMUL VIEŢII NOASTRE ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 by http://confluente.ro/cristian_petru_balan_1472539034.html [Corola-blog/BlogPost/375182_a_376511]
-
Hristos, de la Care pleacă ființa, credința și idea de ființă, ar trebui să fie pâinea zilnică a fiecărui om: teolog, filosof sau om simplu. Cu toate acestea, El rămâne pentru cei mai mulți un Întemeietor religios venerabil sau un Dumnezeu suveran și depărtat și nu un contemporan: necreștinilor un străin, iar creștinilor prea cunoscut și incapabil de nou. Creștinul s-a obișnuit cu El și i se pare că s-a demonetizat. Într-adevăr Ființa, Adevărul și Persoana pot apărea tocite sau demonetizate
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe by http://confluente.ro/Recenzie_george_remete_fi_stelian_gombos_1393399095.html [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
lumii și al tău, primul și ultimul adevăr, adevărul în persoană, unicul necesar și imperativ. Este drept că oamenii se străduiesc să fugă de Iisus Hristos, adică de Dumnezeul concret, apropiat și imperativ. Lor le convine mai mult un Dumnezeu depărtat, pentru că este mai lejer și mai puțin presant; fiind mai departe, avem loc să răsuflăm, avem spațiu de manevră, putem să tratăm cu El și chiar să-l mai cioplim după interesele noastre. Dar Iisus Hristos este Cel-care-te-întâmpină-peste-tot, de care
RECENZIE – GEORGE REMETE, FIINŢA ŞI CREDINŢA, VOL. I IDEEA DE FIINŢĂ, EDITURA “ACADEMIEI ROMÂNE”, ISBN 978-973-27-2189-6, BUCUREŞTI, 2012, 650 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1153 din 26 fe by http://confluente.ro/Recenzie_george_remete_fi_stelian_gombos_1393399095.html [Corola-blog/BlogPost/347655_a_348984]
-
iarăși nu se poate să nu vibrați la o chemare precum aceasta care evocă tocmai funcția pentru care vreți să candidați: „Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, /Simbol de voievozi și regi / Ce-aici românii i-au avut / Din cel mai depărtat trecut! / Pe munții românești urcați / Sub semnul magic din Carpați, / Pecete-adâncă, din bătrâni / Peste suflarea de români.”... Sunt sentimente sincere și firești pe care dumneavoastră, ca poet, nu aveți cum să nu le înțelegeți; și, dacă ar fi vorba doar
POATE SEPARATISMUL GARANTA UNITATEA NOASTRĂ PRIN LIMBĂ? de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1411730099.html [Corola-blog/BlogPost/367800_a_369129]
-
L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“. După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai mult Cerul. De acolo vin lumină, căldura, ploaia, arșiță, fulgerul, tunetul și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
L. Wald, Progresul în limba, B., 1969, p. 130). Iar acad. Al. Graur, Puțină aritmetică, B., 1971, p. 14 scrie: „Cum s-au creat primele cuvinte care denumesc numeralele? nu știm. În limbile indo-europene numeralele provin dintr-o epoca prea depărtata de noi pentru că studiile comparative să ne poată aduce lămuriri asupra originii numerelor mici“.După părerea noastră pe omul primitiv, ieșit din peșteră, 1-a impresionat cel mai mult Cerul. De acolo vin lumină, căldura, ploaia, arșiță, fulgerul, tunetul și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c%C3%A2rstoiu/canal [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
mai bine. A lăsat sticla lângă ea și s‑a întors să ia păturile. A despăturit două și le‑a aruncat pe pat, după care a luat sticla de unde o lăsase, s‑a așezat pe scaun, și‑a întins picioarele depărtate unul de altul și a mai sorbit câteva înghițituri plescăind zgomotos din buze. Referință Bibliografică: CHEMAREA DESTINULUI (22) / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 300, Anul I, 27 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Marian Malciu : Toate
CHEMAREA DESTINULUI (22) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Chemarea_destinului_22_.html [Corola-blog/BlogPost/356991_a_358320]