1,194 matches
-
incident, din nenorocire inevitabil, deși esplicabil, însă cabinetul din Viena nici le-a apreciat, nici le-a aprobat. În fine o depeșă oficioasă, trimisă din Berlin "Gazetei de Colonia", afirmă cam aceeași atitudine din partea Germaniei. Relațiile noastre cu sultanul, zice depeșa, sunt și devin escelente. Noi n-am recunoscut legitimitatea unui act care-a atins drepturile de suveranitate ale unui monarh care e amicul nostru; dar pe d' altă parte nici nu-l putem sprijini cu efect în politica sa de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
eliberați. Când însă opunerea neașteptată a unei armate turcești sub Osman Pașa nu opri numai oștirea rusească în loc, ci o amenința cu nimicirea, comandantul suprem rus se văzu silit a se adresa României cu rugămintea de a-l sprijini și depeșa Marelui Duce Nicolae către principele Carol "Au nom de Dicu, venez vite! " e înscrisă în cartea istoriei tot astfel ca și gratitudinea cu care Rusia a răsplătit României după încheiarea campaniei. E cunoscut pe de altă parte că, la deschiderea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Foile lor vor încerca să dovedească că nenaturală e unirea elementelor din opoziție. În realitate însă pericolele ce amenință statul și naționalitatea sunt cu mult superioare deosebirilor de vederi ce vor fi existat vreodată între membrii opoziției. [27 noiembrie 1882] ["DEPEȘA DIN URMĂ... Depeșa din urmă prin care d. C. A. Rosetti a declarat a nu putea primi nici scaunul de deputat, nici acel de prezident al Adunării, din cauză că între d-sa și majoritate există deosebiri de principii, a avut asupra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
încerca să dovedească că nenaturală e unirea elementelor din opoziție. În realitate însă pericolele ce amenință statul și naționalitatea sunt cu mult superioare deosebirilor de vederi ce vor fi existat vreodată între membrii opoziției. [27 noiembrie 1882] ["DEPEȘA DIN URMĂ... Depeșa din urmă prin care d. C. A. Rosetti a declarat a nu putea primi nici scaunul de deputat, nici acel de prezident al Adunării, din cauză că între d-sa și majoritate există deosebiri de principii, a avut asupra multor spirite din
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
prin înarmările Rusiei, prin crearea de nouă drumuri de fier strategice spre marginea Poloniei, prin întărirea granițelor ei. În fine, zilele din urmă secretarul cel mai intim al princepelui de Bismarck, fiul său, contele Herbert, a sosit la Viena cu depeși pentru ambasadă și pentru contele Kalnoky. Acest din urmă eveniment caracterizează pe deplin gravitatea situațiunii. Va fi avut a aduce admonițiuni Austriei de-a nu se încrede în asigurările de pace ale Rusiei și de a se pregăti repede în vederea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
i dă guvernului nostru acest termen, care se acordă condamnaților la moarte, și nu va face pașii definitivi pentru obținerea concesiunilor decât după ce alegerile vor fi terminate, majoritatea asigurată. Cine se mai îndoiește despre aceasta n-are decât să citească depeșa din Londra pe care-o reproducem aci. Iată în adevăr ce i se depeșează ziarului "Le Temps" de către corespondentul său: Conform cu informațiunile mele precedente, lord Grandville a fost însărcinat din partea Conferenței Dunării de-a notifica statelor riverane deciziunile Conferenței și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
definitiv constituite, după cum va fi rezultatul nouălor alegeri. Din sorginte autorizată aflu că reprezentantul României a mulțumit plenipotențiarului francez din conferență pentru modificările aduse proiectului primitiv al Comisiunii Europene și a căror inițiativă el a luat-o. De acord cu depeșa de mai sus, "Le Temps" scrie: Se știe că Conferența, despărțindu - se, a lăsat un termen deschis de șase luni pentru ratificarea Tractatului de la Londra și a protocoalelor ce-i sunt anexate; totodată i-a lăsat prezidentului facultatea de-a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
din Viena corespunde cu cel din Pesta asupra unor avantaje ce ar avea să le ceară de la Europa 340 {EminescuOpXIII 341} {EminescuOpXIII 342} pe Dunărea de Jos. Avantajul de căpetenie era dreptul de supravegheare, inspectoratul general, respins de Congres. O depeșă vagă și întunecoasă a d-lui Bălăceanu din Viena reproduce o conversație cu baronul de Haymerle în decursul căreia răposatul cancelar zicea că daca guvernul român nu ar consimți a se uni cu vederile guvernului imperial (fără a spune ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fi finanțat de Ministerul de Război. În timpul Convenției s-a construit prima linie telegrafică din lume, între Paris și Lille, iar în 1844, rețeaua franceză de semnalizatoare optice se întindea pe mai bine de 5000 de kilometri. Era însă rezervată depeșelor oficiale, a căror trimitere se făcea în cel mai mare secret (operatorii din turnuri erau analfabeți). Decretul din 1793, înlocuit de legea din 1837 și de un decret-lege din 1851 (la trei săptămîni de la lovitura de stat a lui Ludovic
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ține ostatici. Nu mai am timp, sînt prizonierul lui. Sînt un individ împovărat, saturat, sufocat, asfixiat de deșeurile instantanee ale consumatorului de informații, întrucît chiar dacă A.F.P.-ul are în posesia lui rămășițele fiecărei zile, adică cele 14 000 de depeșe cotidiene pe care le primește, dar nu le distribuie, îmi mai "saltă" încă opt cenți pe zi, suficient să mă dezguste și să-mi alunge ideea de a merge poimîine s-o fac pe grozavul în Kamceatka. Pentru lăzile de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
scurt și cuprinzător. De unde luați informațiile? De pe fluxurile agențiilor de știri, din presa românească...? Și presa românească, și presa internațională..., și acolo aveam un serviciu de presă extraordinar. Primea zilnic kilograme de hîrtie, două sau chiar trei kilograme de ziare, depeșe și rapoarte, din care selectam articolele importante apărute În principalele ziare din lume, și nu numai În presa engleză, germană, franceză..., dar și În ziare italiene, turcești sau suedeze. Pe această bază construiam, colegii mei și cu mine, o documentație
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
munițiilor pentru Serbia, diplomatul francez face următoarea enumerare: a început prin a nega totul și nu a mărturisit decât atunci când informațiile erau prea numeroase și prea precise pentru a putea persista în modul său de guvernare; apoi el a întârziat depeșele care ne erau adresate sau pe care noi le adresam; el a alterat cifrurile în așa fel ca să le facă de neînțeles și numai în ultimul ceas, când • ANB, colecția Microfilme Franța, rola 10 (C.P.C. Turquie - Bucharest, vol. 23, f.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sa lovitură de stat, ca de obicei, pe sprijinul Franței, căreia îi oferise, în speranța că va fi alături de insurgenții polonezi, serviciile sale și ale armatei române 29. La 12 august 1863, Tillos trimitea ministrului său de externe o amplă depeșă, pe care o începea cu următoarele cuvinte: „Problema poloneză este preocuparea constantă a prințului Cuza“30. Domnitorul era convins că problema poloneză va provoca un război iminent, lucru pe care îl dorea pentru a ieși din situația echivocă în care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de la un copil să nu crească și din această cauză el își avertizează colegii ambasadori că-l va susține pe Cuza când se va trata ceea ce ei numesc lovitura de stat41. Atitudinea tranșantă a diplomatului francez face obiectul unei alte depeșe pe care Prokesch-Osten o scrie la 6 iunie 1864. Merită să cităm din ea cuvântul lui Moustier, care reprezintă, de fapt, poziția Franței față de statul român și de problema orientală. Franța, spunea el, „vrea să întărească Imperiul otoman printr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al cotidianului. În toamna lui 1916 își dă demisia și, dus de vîrtejul evenimentelor, ajunge la Odessa, unde, sub semnătura Avion, face cronici privind războiul. În 1917-1918, în condiții ingrate și cu un grad din ce în ce mai mare de risc, redactează ziarul „Depeșa”, prin care caută să le ridice moralul refugiaților români, supuși unor teribile încercări. După încheierea ostilităților, întors în țară, se consacră, fără să-și ofere prea multe clipe de răgaz, promovării culturii armenilor. Conduce, din 1922, Școala Armeană din capitală
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
Evenimentul”, „Secolul XX”, „Literatorul”, „Noua revistă română”, „România jună”, „Revista modernă”, „România ilustrată”, „Adevărul”, „Pagini alese”, „Observatorul” (1902-1904), la care a fost redactor, „Viitorul”, „Lumina” (Ploiești, 1904-1905), unde a lucrat ca secretar de redacție, „Revista idealistă”, „Românul literar și politic”, „Depeșa Prahovei” (Ploiești, 1907-1908), pe frontispiciul căreia figurează ca director-proprietar, „Opinii” (1908-1909), „Minerva”, „Minerva literară ilustrată”, „Seara” (1910- 1916), în redacția căreia a activat, „Presa”, „Ilustrațiunea română”, „Flacăra”, „Rampa”, „Dreptatea”, „Gazeta Bucureștilor”, „Cuvântul liber”, „Hiena”, „Gândirea”, „Ora”, „Adevărul literar și artistic
KARNABATT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287704_a_289033]
-
Rosetti În fața ministerului meu. Din primele cuvinte Rosetti mi-a răspuns că nu este nici nebun, nici copil și că nu va primi cu niciun chip. Am făcut ca la ora 3 să parvină În forma obișnuită a comunicării de depeșe Majestății Sale asigurarea dată de Rosetti. Ministerul Cantacuzino va cădea În apă”, notează satisfăcut Marghiloman . Nici guvernul Carp nu va avea o soartă mai bună. La 12/25 februarie, Carp cere Camerei o moțiune de Încredere pentru programul său, dar
REGELE CAROL I ŞI CRIZA FINANCIARĂ DIN ROMÂNIA (1899-1902). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN CRISTESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1274]
-
cu afaceri (AMAE, fond Problema 77, dosar Litera L, nr. 7, vol. I, nepaginat).</ref>, și ministrul rus de externe N. K. Giers privind comportamentul membrilor legației ruse. Evident că N. K. Giers a luat apărarea diplomaților ruși, arătând chiar depeșele trimise de Izwolski. Acesta din urmă sublinia faptul că guvernul român exasperat de atacurile opoziției caută să incrimineze și să suspecteze orice vizită și relație pe care o au membrii legației cu societatea bucureșteană. Mai mult, D. A. Sturdza, ministrul român
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Ne-am fi așteptat ca vizita Regelui În Rusia să aibă ecouri pozitive În Franța, ca urmare a convenției franco-ruse din 1893 , Însă acest lucru nu s-a Întâmplat; aspectul a fost sesizat de către N. Fonthon, Într-o anexă a depeșei din 5 august 1898. Având ca titlu „L’alliance franco-russe et les Etats balcaniques”, anexa face referire la două articole din presa franceză: unul din Temps și celălalt dintr-un periodic francez Revue de Paris. În opinia diplomatului rus, primul
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
publică din țară a luat cunoștință de prevederile Tratatului de la Berlin, atmosfera În interior devine tot mai tensionată, reproșându-i-se lui Kogălniceanu faptul că nu ar fi apărat cu suficientă fermitate drepturile României <footnote id="143"> 143 Într-o depeșă expediată de la Berlin, la scurtă vreme după ce delegații români Își exprimaseră punctul de vedere În fața Congresului, Kogălniceanu Îi preciza ministrului ad-interim al afacerilor Externe de la București că mandatul Încredințat a fost Îndeplinit cu lealitate. „Dacă lucrurile s-au Întors Împotriva
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
ambele state Încheiaseră o alianță, relațiile Între București și Viena continuau să fie Încordate, mărul discordiei constituindu-l, firește, tratamentul la care erau supuși românii de pe cuprinsul Imperiului dualist <ref id="166"> 166 T. Pavel, op. cit., vol. I, doc. LXXXIII, depeșă a ambasadorului Bülow către cancelarul Caprivi, București, 29 noiembrie 1890, p. 224-225, doc. XCI, 1 martie 1891, p. 237-239. </ref>. De partea cealaltă, Ballplatz-ul condamna faptul că factorii de decizie de la București nu dovediseră suficientă energie În adoptarea de măsuri
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
Își trecuse bacalaureatul în București (1898) și urma, tot aici, cursurile Facultății de Litere și Filosofie și ale Facultății de Matematică. Pentru a se întreține, face gazetărie. Redactor la „Capitala” (1898-1899), „Economia națională” (1902-1903) și „La Roumanie” (1902), colaborator la „Depeșa”, „Apărarea națională”, „Dorobanțul”, evoluează spre un naționalism cu accente xenofobe. Apare cu versuri, teatru, proză, articole de critică în „România jună”, „Noua revistă română”, „Literatură și artă română”, „România ilustrată” „Românul literar”, „Sămănătorul”, „Făt-Frumos”. A semnat cu numeroase pseudonime: Caton
PETICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288770_a_290099]
-
o „restriște” fără speranță. Prins în vârtejul publicisticii, N. găsește timp și pentru confecționarea câtorva „romane sociale” (Crime sociale, apărut în „Acțiunea” din 1905, Dreptate!) sau pedalând pe senzațional („romanele originale” Incestul din București și Misterele Ocnelor Mari, publicate în „Depeșa”, 1901). Calibrate după rețete la modă, ele mizează pe afecte puternice care dau, una-două, în plânset ori se congestionează subit în răcnete sfâșietoare. Trama e pigmentată cu incesturi, violuri, leșinuri, sinucideri, cum și cu potriveli neverosimile și stridente lovituri de
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
expediată de la palat. Uzând de formulele comprimate sintactic ale telegramei, mesajul regal sună astfel: EXECUTAT. NU GRAȚIAT! Recepționând mesajul, funcționarul de la poștă, cuprins de sentimente umanitare demne de veacul XX, Își permite o minimă intervenție grafică, mutând punctul după NU. Depeșa sună acum altfel: EXECUTAT NU. GRAȚIAT! (Funeriu, 1995, p. 229). Într-un articol din Făclia Ardealului (nr. 1527, 22 august 1951, p. 6), care apărea la Cluj-Napoca, În articolul „Programul manifestațiilor În zilele de 20-23 august”, tot din cauza lipsei unei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și asta explică în bună parte angoasa scrisului, despre care am vorbit mai sus. I se mai spune atac. Alți teoreticieni folosesc termenul de intro sau lead, deși lead poate să însemne și un anume gen de agenție („începutul unei depeșe, care conține esențialul informației, dar și evenimentele cele mai recente”), și „primul paragraf al unui articol în care se rezumă esența substanței informative” (De Broucker, 1995, p. 220). Mai simplu și mai clar pare a fi termenul de atac, el
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]