467 matches
-
vorbim în termeni mai puțin făloși: talentul e în situația militarului în uniformă: se cade să se supravegheze când iese în oraș”. Iar în legătură cu destinul unui scriitor și cum se poate rata acesta, Nicolae Steinhardt a avut o părere tranșantă: „Depersonalizarea, acesta-i pericolul de moarte. Nu cantitatea, nu succesul, nici chiar desăvârșirea stilistică ori nativă, important e să fi spus ce avea de spus, tot ce avea de spus, a se fi luptat cu el însuși, cu „întâmplările”; important e
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
cenzură instalată de globalism, ajunsă și în România, și care imediat și-a găsit servii. Complet absurd, fiindcă realitatea, adevărul din punct de vedere rațional, nu intră sub acest con politic ilogic prin care globaliștii îndoctrinează și manipulează omenirea spre depersonalizare și robotizare, neținând cont de legile firești ale schimbării și dezvoltării societății. Servii globalismului, înrolați în urmărirea celor incorecți politic, comit o mare ilegalitate nerespectând DECLARAȚIA UNIVERSALĂ A NAȚIUNILOR UNITE PENTRU DREPTURILE OMULUI, semnată la ONU în 1948, care, la
ANOTIMPURI ISTORICE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/368157_a_369486]
-
primul capitol al cărții despre felul cum a luat naștere acest fenomen, rămas în istorie cu numele „reeducare prin tortură" sau „fenomenul Pitești" după numele penitenciarului în care s-a aplicat cu precădere. Prin „reeducare", ne spune autorul, se urmărea depersonalizarea tineretului, elevii și studenții erau obligați să se „autodemaște", adică să spună tot ce n-au spus până acum la anchete, o adevarată autoterfelire, autodesființare ca și când ar fi propriul său adversar. Următoarea fază era distrugerea modului de viață tradițional, trăit
VICTOR ROŞCA EXPERIMENTUL TÂRGŞOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357919_a_359248]
-
să știm despre ce este vorba, iar atitudinea asta propagată la numere mari de oameni poate transforma o unealtă minunată în ceva toxic. Dar să vedem ce face internetul un mediu nociv și care sunt factorii și cauzele acestui fapt. Depersonalizarea Problema tuturor mediilor virtuale este depersonalizarea individului. Pentru cei din partea cealaltă a firului ești în primul rând un străin, o imagine, un nume sau o replică. Este greu să empatizezi cu o linie de text, mai ales dacă te și
De unde atâta ură pe Internet? () [Corola-blog/BlogPost/338944_a_340273]
-
iar atitudinea asta propagată la numere mari de oameni poate transforma o unealtă minunată în ceva toxic. Dar să vedem ce face internetul un mediu nociv și care sunt factorii și cauzele acestui fapt. Depersonalizarea Problema tuturor mediilor virtuale este depersonalizarea individului. Pentru cei din partea cealaltă a firului ești în primul rând un străin, o imagine, un nume sau o replică. Este greu să empatizezi cu o linie de text, mai ales dacă te și contrazice. Suntem făcuți să interacționăm direct
De unde atâta ură pe Internet? () [Corola-blog/BlogPost/338944_a_340273]
-
O problemă conștientizată e pe jumătate o problemă rezolvată. Dacă știm aceste capcane ale minții noastre, data viitoare ne va fi mai greu să cădem în ele. Însă va necesita muncă. Cultivarea zilnică a empatiei de orice fel ajută împotriva depersonalizării celuilalt. E imperativ să depunem minimul efort și să ne imaginăm cine ar putea fi la capătul celălalt al firului. Să strângem indicii și firimituri despre cine e celălalt om, care în fond are destule în comun cu noi. Atașamentul
De unde atâta ură pe Internet? () [Corola-blog/BlogPost/338944_a_340273]
-
aduce în prim-plan o serie de probleme semnificative pentru situația literaturii și condiția scriitorului din epoca să, de la crezul artistului la responsabilitatea intelectualului umanist și a omului de știință, de la pericolul sufocării esențelor sub greutatea strivitoare a aparentei la depersonalizarea și uniformizarea individului într-o societate totalitara. Lumea descrisă de el este una haotică și halucinanta, în care umorul, ironia, sarcasmul și dramatismul alternează sau se întrepătrund, iar fantasticul fuzionează cu realul văzut prin filtrul unei conștiințe clare și cutezătoare
Mihail Bulgakov: Ouăle fatale. Diavoliada. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339450_a_340779]
-
și care s-a întors la ea tocmai când se credea mai puternică. În timp ce în planul integrării culturale canadiene, Anne se simte tot mai împlinită, în realitatea identității sale se produce o disoluție a eului românesc fundamental, are loc o depersonalizare. Prezența eului românesc este pusă între paranteze, se produce o iremediabilă degradare lăuntrică. Anne ajunge să observe că în lipsa eului românesc este un pustnic exilat în Canada, devine un străin pentru ea însăși. Nemaivorbind în românește intră în deznădejdea incomunicării
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
de atac de panică, meditând cu profunzime și implicat la tema singurătății și la tema morții. Știm astăzi că DSM IV reține atacul de panică drept o frică manifestată somatic (palpitații, senzație de sufocare, nod în gât, transpirații, furnicături, derealizare, depersonalizare, amețeli, senzație de leșin). Atacul de panică apare subit și durează între 1 și 20 de minute, având o frecvență de minim 1 la 2 zile; dacă nu este tratat, el evoluează spre tulburarea de panică. Atacul pornește cu palpitații
AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339654_a_340983]
-
și care s-a întors la ea tocmai când se credea mai puternică. În timp ce în planul integrării culturale canadiene, Anne se simte tot mai împlinită, în realitatea identității sale se produce o disoluție a eului românesc fundamental, are loc o depersonalizare. Prezența eului românesc este pusă între paranteze, se produce o iremediabilă degradare lăuntrică. Anne ajunge să observe că în lipsa eului românesc este un pustnic exilat în Canada, devine un străin pentru ea însăși. Nemaivorbind în românește intră în deznădejdea incomunicării
GABRIEL CHIFU: Un roman al emigrării, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339644_a_340973]
-
devine cu atât mai violență cu cat lovește în efecte secundare, cruțând cauzele principale”. (Mircea Florian, Recesivitatea, 1983, p.518) După Titu Maiorescu, ar exista trei categorii de oameni: Prima ar fi a celor care „înaintează prin protecție”. În vremurile depersonalizării prin teroare ideologică această categorie s-a lărgit foarte mult în comparație cu secolul XIX. Azi, prima categorie îi poate liniștit cuprinde pe culturnicii din secolul XX, beneficiari ai comunismului și ai postcomunismului, dar și pe tinerii dresați mai nou să înainteze
NOICA PRINTRE OAMENII MICI ŞI MARI AI CULTURII NOASTRE LA 25 DE ANI DE LA MOARTE de ISABELA VASILIU SCRABA în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340893_a_342222]
-
în vocabularul oamenilor fără o judecată prealabilă , față de precaritatea viețuirii terne, are sensul unui avertisment și al unui denunț.Parcurgerea lui Heidegger prin acest labirint social nu uită să sacncționeze simtomele reificării,ale uniformizării materiale, psihice și spirituale care confirmă depersonalizarea omului într-un mediu social ajuns la alienare,ostil speranțelor împlinirii lui. Trecând peste denumirea abstractă de „păstor al ființei”pe care a dato omului, filozoful din Freiburg a accentuat asupra unicității și originalității ființei umane, asupra necesității eliberării omului
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
fie nașă, asta fiindu-i de ajuns! Și, pentru atitudinea ei, Mira a fost și recompensată, verișoară-sa purtându-i numele. Mira și ai ei se conformaseră. Nu emiseseră nici o părere. De fapt, în fața lui Artemie, parcă sufereau toți o depersonalizare bine mascată, pe care, când mai crescu, Mira o pusese pe seama unor motive obscure. Le înțelese mult prea târziu, singură. Știa Mira că mama ei era primul copil al bunicilor, iar Artemie, ultimul, singurii supraviețuitori din patru. Născut la șapte
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]
-
dificilă (dispnee) sau de sufocare. Senzaţie de asfixie. Dureri sau disconfort precordial. Greaţă sau disconfort abdominal. Senzaţie de ameţeală, instabilitate, cap gol sau lipotimie. Senzaţie de frig sau de căldură. Parestezii (senzaţii de amorţeală sau furnicături). Derealizare (sentimentul irealităţii) sau depersonalizare (detaşarea de sine). Frica de a pierde controlul sau de a ,,înnebuni’’. Frica de moarte. Cel puţin unul din atacurile de panică a fost urmat, timp de cel puţin o lună, de una sau ambele din următoarele: Preocupare sau îngrijorare
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
timpului, sentimentul irealităţii sau absenţei sinelui, indiferenţă emoţională şi/sau frică). Derealizare : Sentimentul de irealitate sau detaşare de mediul înconjurător (persoanele sau obiectele sunt percepute ca ireale, ca într-un vis, neclare, lipsite de viaţă sau distorsionate). Pe parcursul experienţelor de depersonalizare sau derealizare, conştientizarea realităţii rămâne intactă. Simptomele cauzează disconfort semnificativ clinic sau disfuncţie în domeniul social, profesional şi în alte arii de importante de funcţionare . Perturbarea nu poate fi atribuită efectelor fiziologice ale unei substanţe sau unei alte afecţiuni medicale
CRITERII ŞI NORME din 19 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270555]
-
să trăiască împreună și cărora nu li se permite să exercite control asupra propriilor vieți și deciziilor din viața de zi cu zi, iar cerințele organizației în sine tind să prevaleze asupra nevoilor acestora. Culturii instituționale îi sunt asociate: (1) depersonalizarea (îndepărtarea bunurilor personale); (2) rigiditatea rutinei (programe fixe pentru trezire, luarea mesei, și activități, fără a ține cont de preferințele și nevoile individuale); (3) tratamentul în bloc (tratarea persoanelor în grupuri, fără respectarea intimității și individualității); și (4) distanța socială
GHID din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281776]
-
colaborare cu AJOFM. În procesul de selecție și instruire a personalului cu experiență în sistemul rezidențial este esențial un nou model de sprijin al persoanei, care: ● Să nu replice practicile instituționale în noile servicii în comunitate, cum ar fi: (1) depersonalizarea; (2) lipsa controlului rezidenților asupra propriei vieții; (3) inabilitatea de a lua decizii; sau (4) relații de putere între personalul angajat și persoanele cu dizabilități; și ● Să asigure faptul că sprijinul oferit în centre pe perioada de tranziție este centrat
GHID din 2 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/281776]
-
eram persoane da, însă ai studiat și tu poate ce vreau să-ți spun. Eram persoane însă criminalitatea era enormă, drogurile erau ceva cotidian și obișnuit, ura și corupția erau elemente cheie ale anumitor grupuri de indivizi. Soluția a fost depersonalizarea fiecărui subiect și ridicarea la rang de persoană a societății, aceasta stabilindu-se de comun acord în urma unui congres. Sociopersoana e de fapt individul ancorat în social. -Aha ! Înțeleg. Iar ,,andermenii’’ sunt cei care continuă să creadă ‚pe mai departe
FORTĂREAŢA, PARTEA I-A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380022_a_381351]
-
proiect de umanizare a sistemului funciar de la acea vreme - organizarea rațională a familiilor țărănești și desființarea șerbiei prin împărțirea pământului. Tot așa, în tratatul „Destinul omenirii”, gânditorul român P.P. Negulescu prezintă îngrijorarea învățaților europeni din perioada interbelică vizavi de „uniformizarea, depersonalizarea și mecanizarea omenirii”, proces în desfășurare prin care „omul nu mai este decât o anexă a mașinii; mai mult încă, devine el însuși o mașină, sau și mai puțin, o mică piesă dintr-un vast mecanism”... Astăzi, prin continua perfecționare
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
proces în desfășurare prin care „omul nu mai este decât o anexă a mașinii; mai mult încă, devine el însuși o mașină, sau și mai puțin, o mică piesă dintr-un vast mecanism”... Astăzi, prin continua perfecționare a exploatării intensive, depersonalizarea a făcut din lucrător un desăvârșit robot jovial. Dar și mai grav este ca oamenii, sau, mă rog, grosul acestora, să n-aibă locuri de muncă. Pentru că atunci nu numai că ei dau uitării această elementară obligație umană și socială
TRUDA CA UN SCOP ÎN SINE, NIMĂNUI NU FACE BINE ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381042_a_382371]
-
vot - și nota de plată, pentru ceea ce a votat, și ea cade - în solidar - pe tot măgarul. Că oaia e deșteaptă. De pildă, o mare învățătoare a neamului - umanista - cum altfel - că tot romanul, imparțial - după ce a făcut greva de depersonalizare - și a ajuns acolo unde se împarte cea mai înaltă învățătură a neamului - afirma sus și stare - acum câteva minute - pe un post popular - că ce - licența ne aparține, pentru ce vine - ea e de acord să fumeze fiecare unde
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
vot - și nota de plată, pentru ceea ce a votat, și ea cade - în solidar - pe tot măgarul. Că oaia e deșteaptă.De pildă, o mare învățătoare a neamului - umanista - cum altfel - că tot romanul, imparțial - după ce a făcut greva de depersonalizare - și a ajuns acolo unde se împarte cea mai înaltă învățătură a neamului - afirma sus și stare - acum câteva minute - pe un post popular - că ce - licența ne aparține, pentru ce vine - ea e de acord să fumeze fiecare unde
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
în urmă pe celălalt, tu ajungând la destinație de unul singur; înseamnă să știi să-ți construești fericirea împreună cu celălalt, nu pe celălalt sau pentru celălalt; înseamnă să poți rămâne tu însuți fără ca aceasta să-l provoace pe celălalt la depersonalizare; înseamnă să accepți ca diferețele dintre voi nu sunt motive de luptă ci de împlinire; înseamnă să poți lua singur decizii în ceea ce te privește personal, și să-i lași celuilalt această libertate. Dar pentru a împlini toate acestea, trebuie
UNIUNE ŞI CREAŢIE A LUI DUMNEZEU de IONEL CADAR în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346766_a_348095]
-
și se naște homo sovieticus, un humanoid ce are o grilă morală conform căreia orice este bun și sfânt dacă slujește la victoria revoluției. Prezența demonului este demonstrată poate cel mai bine prin această obstinație cu care mașinăria comunistă vizează depersonalizarea, care duce neîndoielnic la o demonizare. Se operează falsificarea tuturor valorilor, a istoriei și în consecință a existenței înseși. Anii 1936-1938 sunt cunoscuți în istoria URSS ca anii terorii când execuțiile se făceau zilnic de ordinul sutelor. Există o evidentă
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
vizita de la croitorie sau, suferă în momentul în care Ionică nu i se adresează pe nume. Pe măsura desfășurării evenimentelor, tonalitatea se schimbă și cartea scriitorului Ion Catrina oferă o chintesență a suferințelor umane inutile, dictate de un regim de depersonalizare și alienare a individului. Reacția scriitorului se înscrie în avangarda luptătorilor pentru adevăr din literatura română contemporană. Sunt puține lucrări actuale care demască cu atâta virulență și cu atâta veridicitate atrocitățile vechiului regim. Nici perioada obscură a unei, așa zise
„ÎNTOARCEREA” SAU „ROMANUL EVOCATOR AL DURERII” DE ION CATRINA de VETURIA ADINA COLCEAG în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345436_a_346765]