227 matches
-
Statutul Funcționarilor Publici li se asigură independența politică, mai este mult până la punerea completă în practică a acestui deziderat. Trebuie spus că depolitizarea funcției publice nu a fost un element central în cadrul proiectelor de twinning realizate de România. Independent de depolitizarea funcției publice, unul dintre instrumentele importante pentru pregătirea unui corp profesionist de funcționari publici a fost crearea Institutului Național de Administrație, elementul central al proiectului PHARE - RO.0106.02. Potrivit raportului de monitorizare din 2005, activitatea sa prezintă anumite elemente
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
înalții funcționari nu au dreptul de a fi membri de partid,ceilalți având dreptul să fie înscriși în formațiuni politice, dar nu să dețină funcții de conducere în cadrul acestora 2. Un prim pas în acest sens a fost făcut prin depolitizarea funcției prefectului, statutul său fiind acum de înalt funcționar public 3, a cărui independență de factorul politic este garantată. În modelul administrativ pe cale să fie elaborat în România, prefectul pare să aibă o importanță crescută, el fiind reprezentantul guvernului în
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de factorul politic este garantată. În modelul administrativ pe cale să fie elaborat în România, prefectul pare să aibă o importanță crescută, el fiind reprezentantul guvernului în teritoriu și având o serie de atribuții importante în acest sens. Din acest motiv, depolitizarea acestei funcții constituie o premisă importantă. Există totuși în acest sens o dificultate. Prin Legea nr. 340/2004, prefectul este conducătorul serviciilor publice deconcentrate din județ. Deși această lege reprezintă un pas important către depolitizarea funcției publice, ea ridică o
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
acest sens. Din acest motiv, depolitizarea acestei funcții constituie o premisă importantă. Există totuși în acest sens o dificultate. Prin Legea nr. 340/2004, prefectul este conducătorul serviciilor publice deconcentrate din județ. Deși această lege reprezintă un pas important către depolitizarea funcției publice, ea ridică o problemă. Există două tipuri de deconcentrare: orizontală și verticală. În cazul primului, conducătorii serviciilor publice deconcentrate îi sunt subordonați unui funcționar public apolitic la nivel local. În cazul celui de-al doilea, ei sunt subordonați
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
local. În cazul celui de-al doilea, ei sunt subordonați instituției centrale. În România se încearcă o combinare a celor două tipuri, serviciile publice deconcentrate fiind dublu subordonate: prefectului și instituției centrale. Acest lucru ridică un semn de întrebare asupra depolitizării serviciilor publice, dat fiind faptul că multe dintre instituțiile centrale îi sunt subordonate unui ministru 1 și face ca ingerințele politice la adresa serviciilor publice deconcentrate să fie foarte probabile. O altă reglementare poate conduce la depolitizarea funcției publice în România
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
semn de întrebare asupra depolitizării serviciilor publice, dat fiind faptul că multe dintre instituțiile centrale îi sunt subordonate unui ministru 1 și face ca ingerințele politice la adresa serviciilor publice deconcentrate să fie foarte probabile. O altă reglementare poate conduce la depolitizarea funcției publice în România. Printr-o modificare adusă Legii administrației publice locale se înființează, la nivelul comunelor, orașelor și județelor, funcția de administrator public, cu atribuții de natură managerială. Introducerea acestei funcții poate însemna încă un pas către depolitizarea și
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
la depolitizarea funcției publice în România. Printr-o modificare adusă Legii administrației publice locale se înființează, la nivelul comunelor, orașelor și județelor, funcția de administrator public, cu atribuții de natură managerială. Introducerea acestei funcții poate însemna încă un pas către depolitizarea și profesionalizarea administrației publice. Totodată, introducerea acestei funcții este în concordanță cu necesitățile noului management public. Totuși, este important de remarcat că trebuie văzut în ce manieră va fi implementată această lege. O altă latură a politizării administrației publice se
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
procesul reformei administrative a fost lent, influențat în parte de „vechile obiceiuri” ale perioadei comuniste. România a moștenit din perioada comunistă o administrație ineficientă, politizată și coruptă, iar efectele acestei situații se pot vedea și astăzi, reformele întreprinse în privința descentralizării, depolitizării, profesionalizării funcției publice și simplificării rămânând pentru moment insuficiente. În ceea ce privește exercițiile de twinning desfășurate în România, ele nu au funcționat foarte bine. Astfel, multe dintre proiectele propuse s-au dovedit a avea obiective mult prea pretențioase, iar implementarea unora a
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
care erorile trecutului trebuiesc corectate cu cea mai adâncă chibzuială”. Între altele, suveranul arăta că „România trebuie salvată” și că era hotărât să o facă „fără șovăire la o cât mai grabnică îndreptare”. Primele măsuri dispuse erau cele ce vizau depolitizarea administrativă a statului, încât „schimbările constituționale ... să corespundă nevoilor noi ale țării” și „năzuințelor unei Românii ce trebuie să se întărească”. În demagogicul demers, regele promitea că toate aceste schimbări le va face „cu toată energia și convingerea, împins de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
toată regula a «științei politice», considerată ca fiind În realitate «o artă de a transmite clasei conducătoare și personalului ei politic propria-i știință spontană a politicii, Împodobita cu aparențele științei, În fond una din tehnicile cele mai eficiente de depolitizare (Bourdieu, 2002, pp. 84-85).» Instituțiile care se găsesc la intersecția sferelor politică și intelectuală sunt cele care-i adună pe acesti actori, discursul declanșând «contra-focurile» aprinse de Pierre Bourdieu În ultimele sale publicații (1998, 2001). Definiția puterii simbolice apare În
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
anterior. Calificative atribuite Înainte scriitorilor, precum «progresist» sau «reacționar», dispar din discursul public. Criticii și istoricii literări au Înlocuit astfel scriitorii de partid ai anilor ’60 În calitate de producători ideologici. Luptele estetice deveniseră astfel lupte politice disimulate, contribuind de fapt la depolitizarea câmpului, printr-un discurs adesea aluziv și eufemistic. Pierderea de sens ideologic al opoziției Între «tradiție» și «modernitate» explică În bună măsură interesul manifestat la sfârșitul anilor ’80 pentru postmodernism. Cererea partidului de a produce opere literare reflectând problemele de
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din Est, Imperialismus-Forschung (studiul imperialismului), dispariția celui de-al doilea a coincis cu declinul primului, schimbarea raportului de forțe În planul științelor sociale făcîndu-se În folosul unor discipline „clasice” precum antropologia și sociologia. Nu se poate vorbi Însă despre o „depolitizare a istoriei”: cel puțin În cazul românesc, bilanțul studiilor Întreprinse asupra perioadei „comuniste” indică un ascendent al istoriografiei de până În 1989, cf. Radu A. Pirca, 2004, pp. 161-175. Pentru un bilanț istoriografic asupra RDG-ului, a se vedea Îndeosebi Hartmut
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mai mulți ani de la aprobare consider că o lege, înainte de a fi promulgată sau respinsă prin retrimitere la Parlament de Președintele României indiferent de cine va ocupa această funcție în viitor -, va trebui avizată de CCR, ca pas următor după depolitizarea Curții, deciziile acesteia fiind obligatorii, astfel că deciziile magistraților constituționali nu vor mai putea fi puse sub semnul întrebării. Așadar, optez pentru includerea în noua lege fundamentală a elementelor privind rolul CCR de mediator, echidistant față de toți actorii politici în virtutea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
pare să aibă un efect asupra percepției perfomanței administrației publice. Primul-ministru belgian a recunoscut că "statul funcționează prost în ciuda pletorei de funcționari publici. Una dintre cele mai mari provocări ale noastre constă în modernizarea birocrației. Am început acest proces prin depolitizarea numirilor celor care ocupă poziții importante"6. Declarații similare au fost formulate de către liderii politici din Franța, Italia, Germania și Rusia. Istoria recentă și mai îndepărtată a armatei în mai multe state europene este bogată în evenimente care nu inspiră
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
1904, care a impus o temelie unitară, concepută pe realități românești și după principii științifice moderne. Principiile impuse de Vasile Lascăr au fost cele privind unitatea de conducere și de execuție, selecționarea și stabilitatea personalului, precum și moralizarea deprinderilor polițienești, adică depolitizarea Ministerului de Interne. Legea conservatorului Gheorghe Grigore Cantacuzino, prim-ministru și ministru de Interne (22 decembrie 1904-12 martie 1907), din iunie 1905, a modificat radical legea lui Vasile Lascăr, deoarece a înlăturat principiul selecționării și a lărgit sfera de admisibilitate
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
În esență, legea din 21 iulie 1929 a prevăzut următoarele principii fundamentale asupra organizării și funcționării Direcției Generale a Poliției (D.G.P.): unitatea de conducere, specializarea funcționarilor de poliție, colaborarea între structuri, stabilitatea locului de muncă, responsabilitatea personală a funcționarului și depolitizarea instituției. Atribuțiile Poliției Generale a Statului au fost: ca poliție administrativă, ca poliție judiciară, respectiv ca poliție de siguranță și informativă. Această ultimă latură a primit misiunea de „a culege, a instrumenta și aduce la cunoștința autorității superioare științele și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
a familiei. Redimensionarea rolului statului prin: * reducerea rolului statului ca agent economic; * sporirea descentralizării în alocarea resurselor; * diminuarea funcției distributive a statului și sporirea celei stimulative; * restrângerea aparatului birocratic și simplificarea reglementărilor; * transferarea unor atribuții de reglementare către asociațiile profesionale; * depolitizarea structurilor economice. Modernizarea industrială prin: * clarificarea regimului proprietății în industrie; * adecvarea structurii industriale la cerințele pieței; * stimularea și dezvoltarea sectoarelor industriale care generează progres tehnologic; * stoparea susținerii de către stat a întreprinderilor neviabile, fie prin privatizarea, fie prin lichidarea lor; * liberalizarea
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
astfel încât ele să nu se transforme în monopoluri economice; * eliminarea practicii de acordare a diferitelor exceptări pentru agenții economici; * liberalizarea accesului la informații; * sporirea rolului Consiliului Concurenței în ceea ce privește evoluția prețurilor de monopol, supravegherea și sancționarea abuzurilor de poziție dominantă, precum și depolitizarea acestuia; * desființarea Oficiului Concurenței, în vederea eliminării paralelismelor. Consolidarea piețelor financiare prin: * creșterea rolului operatorilor în dezvoltarea și reglementarea piețelor financiare, în promovarea de noi produse, tehnici și piețe; * îmbunătățirea colaborării dintre autoritățile de reglementare, în scopul dezvoltării piețelor financiare; * implicarea
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
public asupra celui privat; * asigurarea transparenței deciziei în viața publică: * perfecționarea legii accesului la informații de interes public și aplicarea strictă a acesteia; * elaborarea și implementarea codurilor deontologice pentru magistrați, polițiști, funcționari vamali, funcționari publici și alte categorii de funcționari; * depolitizarea și asigurarea independenței funcționale a Curții de Conturi, a Gărzii Financiare și a altor structuri cu atribuții de verificare și control; * majorarea pedepselor pentru infracțiunile de dare și luare de mită, trafic de influență, primire de foloase necuvenite. Întărirea ordinii
by Radu Alexandru [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
vor fi treptat Înlăturați și Înlocuiți cu o serie de noi conducători ce nu erau cunoscuți ca „oameni politici”, chiar dacă unii dintre ei erau membri de Partid sau cel puțin se bucurau de Încrederea acestuia. Astfel are loc o treptată depolitizare a comunităților și intervenția unor organe de tutelă este mai puțin evidentă. Se dă o mai mare atenție problemelor „tehnice” ale comunităților, nevoilor lor specifice, legate de cult. Noii conducători de comunități sunt văzuți mai mult ca „administratori” decât ca
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
printr-un unic canal: Moses xe "Rosen"Rosen, care din 1962 va accede la președinția Federației. În paralel, continuă și un control permanent al organului de poliție politică, Securitatea. În mare, structura comunității rămâne neschimbată, dar cu o tentă de depolitizare, În paralel cu o marcată marginalizare a vieții comunitare, ce corespundea cu Însăși marginalizarea populației evreiești, care nu mai era văzută - nici măcar teoretic, la nivel propagandistic - ca un participant cu drepturi egale la procesele social-politice ale României socialiste. Leadership comunitartc
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
ei, acela de a oferi umanității forma desăvârșită a eticii monoteiste. În teritoriile de dispersare se va împlini această misiune. Orice menționare a țării lui Israel și a adunării din urmă a poporului evreu pe pământul său trebuia ștearsă. Această depolitizare a istoriei evreilor urmărea să-i dezarmeze pe adversarii emancipării evreiești din Europa Centrală, îndemnându-i totodată pe evrei să rămână evrei fără ca asta să constituie un pericol, de vreme ce numai religia îi diferenția de anturajul lor creștin. Iudaismul era de
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
ascunse. O problemă postcomunistă concomitentă a fost eșecul de a reforma birocrația și politizarea acesteia. Un birocrat ar trebui să implementeze politicile guvernului ales, indiferent de profilul partidului care îl formează. Consultanții străini și organizații precum UE au subliniat necesitatea depolitizării administrației publice est-europene. Chiar dacă birocrația existentă vrea să-și transfere loialitatea către noul regim, noii miniștri adesea își văd subalternii ca fiind ostili și necalificați și tind să aducă în locul acestora oameni de încredere ai noilor partide, deși România a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Bogdan-Dascălu), Limbajul critic-limbaj artistic (Mircea Martin). Seria a patra a „Memoriilor Secției de științe filologice, literatură și arte” mai cuprinde conferințe, mese rotunde, dezbateri, comunicări omagiale. Odată cu anul 1990 se produce o cotitură majoră în biografia publicațiilor Academiei Române, ducând la depolitizarea, detensionarea ideologică a acestora. Alături de A.A.R. apare un nou periodic, „Academica”, ce tipărește contribuțiile cele mai recente din domeniul științei, culturii și artei. N.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
instituții umane de gestionare a cunoașterii într-o comunicare responsabilă cu societatea-, deschidere la valorificarea tuturor surselor și canalelor de reprezentare a lumii, precum și orientare a dezvoltării tehnologice spre eco-tehnologie și evoluție a capacităților și competențelor umane. Comunicarea responsabilă reclamă depolitizarea practică a limbajului științific și o mai substanțială implicare în dezvoltarea echilibrată a lumii în "noua ordine mondială". Un punct special este dedicat raportului știință-tehnologie și angajabilității lor autentice în sustenabilitatea lumii. În același registru este tratată și economia cunoașterii
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]