1,024 matches
-
balneo-climaterice, următoarele categorii de bolnavi: a) copiii pînă la vîrsta de 16 ani inclusiv, pentru bolile ce se vor stabili de Ministerul Sănătății și Prevederilor Sociale; ... b) pensionarii I.O.V.R. și pensionarii militari; ... c) membrii Asociației foștilor deținuți și deportați politici antifasciști din Republică Populară Română (A.F.D.A.). ... Articolul 7 Primesc asistență medicală, întreținere, medicamente și materiale sanitare necesare pe tot timpul internării, inclusiv costul transportului, în sanatoriile balneare, în contul asigurărilor sociale, următoarele categorii de bolnavi: a) gratuit
DECRET nr. 246 din 29 mai 1958 privind reglementarea acordării asistenţei medicale şi a medicamentelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106175_a_107504]
-
dorește noi complicații diplomatice, mai ales că se confruntă cu un proces de infringement, declanșat de CE. Pentru a rezolva situația legată de proces, Franța ar avea nevoie în continuare de sprijinul României, care a reacționat destul de convenabil în cazul romilor deportați.
Diversiunea Schengen arată că pedeliştii se tem de suspendarea lui Băsescu () [Corola-journal/Journalistic/49734_a_51059]
-
înfățișăm faptele. La 18 iunie 1951, 44 000 de oameni sunt ridicați din Banat și deportați în Bărăgan, în zona pustie a județului Brăila. Lăsați sub cerul liber și neavînd voie să se miște decît între Rubla, Însurăței și Călmățui, deportații intră în condiția unor ființe paleolitice în accepția elevată a cuvîntului: leagă cărămizi din chirpici, cu ele înalță ziduri și drept acoperiș pun bîrne acoperite de țipirig. Neavând apă, sapă fîntîni și, neavînd hrană, cultivă legume pe care le păstrează
În logica lui Camil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4603_a_5928]
-
ca-n filme (cu Iuliana Marciuc — în fiecare marți, de la ora 20.10), Ferma (în fiecare duminică de la ora 9.00), Pescar hoinar (în fiecare duminică de la ora 13.00), Natură și sănătate (în fiecare duminică de la ora 13.30), Deportații (în fiecare luni de la ora 17.00), Memorialul durerii (în fiecare sâmbătă de la ora 16.00), Academicienii (cu Ioan Cărmăzan — în fiecare duminică de la ora 19.00), 5 minute de istorie (cu Adrian Cioroianu — în fiecare zi, de luni până
TVR anunță al ce oră îi poți urmări pe Cristoiu, Dinescu și Iaru () [Corola-journal/Journalistic/43638_a_44963]
-
insistența Comisiei pentru promovarea virtuții și prevenirea viciilor a fost acela că bărbații erau prea frumoși, iar prezența lor le-ar fi tulburat pe femei, potrivit stirileprotv.ro. Unul dintre argumentele care susțin informația că unul dintre cei trei bărbați deportați ar fi Omar Borkan Al Gala este și faptul că, deși frumosul fotograf profesionist a fost implicat în organizarea evenimentului de la care a pornit scandalul, pe site-ul său sau pe Facebook nu au apărut fotografii de la festivalul cultural din
Fotograf de modă, pedepsit cu deportarea pentru că este prea frumos by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/56346_a_57671]
-
orice pentru avere, inclusiv pe propriul fiu, la capătul unor aventuri existențiale-limită vor învăța, amândoi, să iubească, să înțeleagă, să ierte, să spere. Nu întâmplător, sfârșitul romanului este unul deschis. Ajunși în aridul Bărăgan unde le este destinația finală ca deportați, cei doi trebuie să înceapă o viață nouă, în condiții imposibile. „Am să fac o casă pentru noi la capătul lumii” decide Jacob, devenind, din acel moment, un învingător. Impresionant este însă și ce transpare printre rânduri, în spatele tramei epice
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
metonimii ale înseși literaturii. Poveștile pe care le spun mai tot timpul personajele - bunicul, despre strămoșii Caspar și Frederick, Ramina, despre duhuri, diavoli și alte forțe nevăzute ale pământului și ale văzduhului, apoi Jacob însuși prietenului Petru, în vagonul de deportați spre Siberia - au puteri alinătoare, tămăduitoare, pedagogice. E poate marele mesaj și cel mai subtil al cărții, continuând metafora bibliotecii salvatoare din Maseurul orb, romanul anterior al autorului. Bildungsroman și frescă istorică, Jacob se hotărăște să iubească este un roman
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
locurile primejdioase ale surghiunului său în Asia Mică, la Cucuz, înfruntând arșița și frigul, foamea și setea, primejdii din partea tâlharilor, primejdii din partea fiarelor sălbatice, primejdii din partea forurilor politice etc. Alți credincioși ai săi au păstrat tot timpul legătura cu marele deportat prin scrisori, până la anul 407, când această uriașă personalitate bisericească s-a prăbușit sub povara celor mai cumplite chinuri și suferințe fizice și morale 41. Deși de temperament ascetic, Ioan n-a fost un solitar, un mizantrop. Acuzat cu răutate
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]
-
detaliile pe care le revelă acum cartea Soniei Combe, . La Buchenwald, unde lagărul se autoadministra de la o vreme, deținuții, în majoritate comuniști, i-au înlăturat pe cei de drept comun de la „putere” și au procedat la înscrierea pe listele de deportați la Auschwitz a numelor unor morți în locul altora aflați în viață. Hessel, autorul recentului manifest, Indignați-vă!, este unul din cei salvați astfel. Semprun a scris o carte pe această temă, el însuși tăiat de pe listă, ca și Imre Kertesz
O viață în schimbul alteia () [Corola-journal/Journalistic/2891_a_4216]
-
Mii de corturi făcute din zdrențe. Femei și copii goi, atît de slăbiți de foame, încît stomacul lor nu mai primea mîncarea. Groparii aruncau în căruțe, laolaltă, morții și muribunzii, ca să nu mai piardă vremea”. Doar zece la sută din deportați au ajuns la numita țintă. De aici au fost mînați către Mosul, „dar aveau să moară în deșert, înghițiți de nisip sau înghesuiți în grote în care, laolaltă, morți și muribunzi, li s-a dat foc”. Decepția conducătorilor etniei jertfite
Un soi de epopee by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3377_a_4702]
-
săvârșite de naziști și de comuniști. Ideea unui Nürnberg al comunismului nu este nouă, dar dincolo de expunerea ei ca atare, puțini se încumetă să argumenteze de ce este necesar un asemenea demers. Prin combinarea mai multor surse (memorii ale unor foști deportați, cercetări în arhive, documente oficiale, date statistice), Ion Hadârcă dă o idee despre proporțiile dramei trăite de populația românească intrată sub ocupația sovietică în urma Pactului Molotov-Ribbentrop și după un scurt intermezzo de revenire la patria mamă reîncorporată Uniunii Sovietice, la
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
revenire la patria mamă reîncorporată Uniunii Sovietice, la sfârșitul celui de-al doilea Război Mondial. Chiar dacă cifrele diferă de la o sursă la alta, natura criminală a regimului comunist nu poate fi pusă de nimeni la îndoială. Citând o carte a deportatului Dumitru Crihan, care se dorește o replică basarabeană la Arhipelagul Gulag, volumul prin care Alexandr Soljenițîn a atras atenția Occidentului asupra atrocităților din sistemul concentraționar sovietic, Ion Hadârcă vorbește de ,8-20 de lagăre propriu-zise care aveau câte un contingent de
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
decât odioasele trenuri ale morții din vremea lui Hitler. Scenele povestite în memoriile deținuților sunt cutremurătoare, oripilant fiind gestul unor ,asistente" de a arunca printre zăbrelele vagonului un prunc abia născut, sub privirile îngrozite ale mamei sale. În ceea ce privește numărul celor deportați, nici o cifră nu seamănă cu cealaltă. Scrie Ion Hadârcă: ,... unii se limitează în a cita cifra de 11280 (alții 11212) de familii ridicate la 6 iulie 1949. Alții vorbesc despre două valuri ale deportărilor: 1941, 1949. Alții - despre 4 valuri
Tranziția dincolo de Prut by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11088_a_12413]
-
București, 2005), tradus în italiană în 2009 și în germană în 2011. A editat volumele: Alexandru Busuioceanu. Un roman epistolar al exilului românesc (corespondență 1942-1961, 2 vol., 2003-2004); Poezia românească din exil (antologie, prefață, note, 2006); Golgota românească. Mărturiile bucovinenilor deportați în Siberia (2009); Epurarea cărților în România. Documente (1944-1964) (2010); Instituția cenzurii comuniste în România, 1949-1977 (2 vol., în curs de apariție). Este coautoare a Dicționarului general al literaturii române (2005-2009). A beneficiat de burse și rezidente de creație în
Un confesor al ființelor neajutorate, premiat de Radio România Cultural by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/40215_a_41540]
-
ale Canalului, ajungând apoi, iarăși spectaculos, în Canada. De cele mai multe ori, deportările se apropie de suprarealism. Povestea Silviei Păunel-Roșca, deportată la 15 ani sub soarele Bărăganului, pare o lume infernală, ce poate fi imaginată numai de literatură; Mircea Popescu, alt deportat, e devastat de istoria recentă, nu numai de cea trăită. Pentru el, Revoluția furată a fost „ultima lovitură a destinului înainte de moarte”. Sunt foarte interesante amintirile despre evenimentele din 1956, cu ecouri în România, povestite cu talent mai ales de
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]
-
motive rasiale asupra populă��iei civile; ... f) Au ordonat sau organizat munci excesive sau deplasări și transporturi de persoane în scopul exterminării acestora; ... g) Comandanții, directorii, supraveghetorii și paznicii de închisori, de lagăre de prizonieri sau de internați politici, de deportați sau de deținuți politici, de lagăre sau detașamente de muncă obligatorie, care au supus la tratamente neomenoase pe cei aflați sub puterea lor; ... h) Ofițerii de poliție judiciară sau anchetatorii cu orice titlu în chestiuni cu caracter politic sau rasial
LEGE Nr. 312 din 24 aprilie 1945 pentru urmărirea şi sancţionarea celor vinovaţi de dezastrul tarii sau de crime de război *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106090_a_107419]
-
boxe și alte spații aflate în proprietate individuală, se repartizează proporțional cu numărul persoanelor care locuiesc/desfășoară activități în mod curent în clădire. ( M. H.) ÎNTREABĂ: Dna ELENA BONESCU, Timișoara. Sunt beneficiară a Legii nr. 189/2000 privind refugiații și deportații, astfel că nu plătesc impozite și taxe. Am niște bani depuși la bancă. Aceștia sunt impozabili? RĂSPUNDE: Dl ec. DORU PETRU DUDAȘ, directorul executiv adjunct al D.G.F.P. Timiș. Potrivit prevederilor art. 67, alin. 2 din O.U.G. nr. 138
Agenda2005-14-05-dialog cu cititorii () [Corola-journal/Journalistic/283551_a_284880]
-
cinstită, o viață pe care era obligată s-o uite apoi pentru următoarele 4 decenii... În stepă După un drum care părea că nu se mai termină ajunseseră în stepa Donețkului. Nici o casă, nici un bordei, doar troiene și coloanele de deportați într-un peisaj ostil. Gerul de afară se întețise și se mutase parcă în halele mari de fabrică, dezafectate, care serveau drept dormitoare. Nu le mai rămânea decât să-și amenajeze locurile de dormit. Se pregăteau rafturi pe care urmau
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
un praf negru și amar: coajă de pâine arsă și pisată. Era tot ce-mi putea da în acele condiții. Apoi m-a ținut câteva zile într-un dispensar improvizat“. Jenia și NKVD-ul După norma la descărcat de cărbune, deportații erau trimiși la încărcat bușteni. 10 fete dintre cele aflate în brigada Aureliei Condruț urmau să preia o muncă de Sisif. Nici chiar nacialnicilor nu le venea să creadă. Apoi au început să înjure și să amenințe. Brigadiera, rusoaică, Jenia
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
răzmeriță și refuz de sarcină. Degrabă au înștiințat comandanții. Într-un târziu au venit doi ofițeri NKVD-iști. „Cine sunt instigatorii? ” Jenia, rusoaica, făcu un pas înainte: „Asta nu-i muncă pentru femei! Rosti clar și răspicat: „Împușcați-mă! „Noi deportații urmăream muți de spaimă ce putea urma după cutezanța rusoaicei Jenia”, spune doamna Condruț. În cele din urmă NKVD-ul și-a spus cuvântul. „Politrucii” o condamnară la carceră în curtea lagărului. „Ne-am strâns cu toții seara, într-o baracă
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
trebuie să se repete niciodată“. Hotărâre guvernamentală În cadrul ședinței de lucru a ambelor Camere ale Parlamentului României, din 6 noiembrie 1990, a fost aprobată propunerea de revizuire a Legii-decret nr. 118 din luna martie a aceluiași an, privind drepturile foștilor deportați și prigoniți de regimul comunist din țara noastră. În document sunt consfințite drepturile de care se bucură foștii deținuți politici, inclusiv cei deportați și prigoniți de către regimul de dictatură comunistă din România. În consecință, sunt incluși în această lege cetățenii
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
deportați și prigoniți de către regimul de dictatură comunistă din România. În consecință, sunt incluși în această lege cetățenii români care între anii 1945 și 1949 au fost deportați în mod samavolnic în fosta Uniune Sovietică, precum și în Bărăgan. Problema foștilor deportați în condițiile amintite a mai fost ridicată și la sfârșitul anilor 1960 din secolul trecut. Autoritățile din acea vreme au recunoscut că deportările au constituit „greșeli regretabile”, dar măsurile de reabilitare a persoanelor supuse deportărilor în Rusia și Bărăgan au
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
localnicilor că suntem bandiți și trădători”, povestește el. Verile toride le aduceau moartea bătrânilor bolnavi de inimă, iar iernile făceau victime în rândurile copiilor. „Apa avea gust și miros de gaz, oamenii se îmbolnăveau de enterocolite și hepatite; mureau primii deportați, miriapode veninoase umpleau așternuturile din bordeie și șobolanii rodeau restul proviziilor”, își răscolește Todos tristele amintirile. Îmi povestește despre cele două dăscălițe „tinere și frumoase ca soarele”, primele care au murit, răpuse de febră tifoidă. Apoi stabilizarea monetară le-a
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
ei copiilor în serile lungi de iarnă, la căldura cuptoarelor. Oare le-or fi spus și de noi, cei mici aduși acolo fără vină? Revelion la Frumușița Avea doar 20 de ani și a petrecut în satul ridicat de cei deportați, cinci ani de cazne și umilințe. Cele cinci sărbători de Crăciun și de Anul Nou, inginerul Ilie Birdean din Checea le păstrează într-o dureroasă, dar poate și duioasă amintire. În primul an viscolul le-a distrus casa, apoi i-
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
atunci când noi veneam de la muncă”, spune Birdean. Pe mama n-am mai putut-o aduce acasă la Checea. Furia apelor dezlănțuite a distrus cimitirul din Frumușița Nouă... Acolo, în câmpia aridă, unde odinioară au fost ridicate - după estimările Asociației Foștilor Deportați în Bărăgan - 18 sate de către aproximativ 40 000 de deportați bănățeni, autoritățile de atunci au distrus casele și au nivelat terenul, ca să piară orice urmă a fărădelegilor săvârșite. Nici cimitirele unde-și aveau odihna veșnică cei plecați spre alte zări
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]