191 matches
-
paralel cu cea națională de la Dragomirești până la Oncești. Piemontul Cândești, situat la vest de valea Dâmboviței, formează treapta colinară mai joasă (300-550 m) ce intră în alcătuirea teritoriului județului Dâmbovița. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, ușor înclinat, dintre culoarele depresionare ale văilor Dâmbovița și Potopu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tătărani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,66%), cu o minoritate de
Comuna Tătărani, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301191_a_302520]
-
munți înalți. Alți factori ce influențează climatul local sunt legați de particularitățile suprafeței active, în aceste condiții elementele climatice variază astfel: Temperatura aerului se diferențiază teritorial în raport de altitudine. Astfel temperatura medie anuală variază între 6 °C în zona depresionara ,4 °C în zona montană joasă (până la 1300-1400 m) și este în jur de 2 °C în zona montană înaltă (de pește 1500 m). Cele mai scăzute temperaturi se produc în ianuarie când temperatura variază între -4ș C și -8
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
la adăpostul Munților Apuseni, se află și la adăpost față de circulația predominantă a ceții ceea ce face ca aici calmul atmosferic să aibă un procent ridicat peste 60%, evidențiindu-se un topoclimat de adăpost. Vânturile predominanțe sunt dinspre vest-sud-vest în zona depresionara și vest-nord-vest în zona montană înaltă. Particularitățile litofagice de relief și de climă determina o repartiție regională a apelor subterane. Astfel în cadrul satului se identifică regiuni cu apă subterană cât și fără apă subterană. Regiunile cu apă subterană sunt prezente
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
care apar la zi pe teritoriul comunei fiind constituite din depozite sedimentare de vîrstă Miocen-Pliocen, cu structură de tip monoclin, foarte puțin afectate tectonic. Zonele de interfluvii alternează cu cele de versant, pe alocuri cu pante destul de accentuate și zone depresionare. Altitudinea maximă este situată în vârful Zăpadia Mare (532,8 m, iar cea minimă în lunca Târnavei Mici, 250 m. Înclinarea versanților din această regiune este de 20 în podurile de terasă și luncă, iar pe versanți depășește 150. Relieful
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
e.n) toate dovezile și argumentele arheologice, etnografice, numismatice, toponimice, epigrafice și logice, precum și contactul direct cu marile migrații ale unor populații din primul mileniu al e.n pledează pentru existența și continuitatea românilor în bazinul minier Maramureș, în zona depresionară Lăpuș. Deși este atestată documentar în anul 1630, mina din Băiuț a fost pomenită pentru prima dată în documente în anul 1315 și era încorporată în sens administrativ mai larg în Țara Lăpușului (Terra Lapus). Prima atestare documentară: 1315 (terra
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
documentară: 1411 (Orozfalwa). . Etimologia numelui localității: Din supranumele Rusu(l) (< subst. rus, nume etnic). La recensământul din 2011, populația era de 647 locuitori. Satul Rus este așezat în zona de contact a Carpaților Orientali cu Dealurile de Vest, în cadrul ariei depresionare Baia Mare - Copalnic, Depresiunea Baia Mare. Depresiunea Baia Mare este o unitate morfostructurală cu o întindere de aproximativ 900 km pătrați, având ca limite naturale: spre nord, munții vulcanici ai Masivului Gutâi, spre est Dealurile Cavnicului, spre sud, Depresiunea Copalnicului prin Colinele Curtuiușului
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
medie anuală este de 8-9 grade Celsius, cea a lunii ianuarie de -2 grade Celsius, iar a lunii iulie de 18-20 grade Celsius. Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 700-800 mm. Satul Rus este traversat de râul Chechiș, din aria depresionară a Lăpușului. Hidrografic, bazinetul Rus - Șișești tinde de Baia Mare, dar ca relief el se apropie mai mult de Copalnic, fiid atașat acesteia printr-o captare. Substratul petrografic îl constituie rocile sedimentare, vegetația de tip Quarcineae și Fagaceae favorizând formarea solurilor
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
sat în comuna Vima Mică din județul Maramureș, Transilvania, România. Numele vechi a localității este "Petrești". Prima atestare documentara: 1467 (Paprathmezeu). Etimologia numelui localității: din antroponimul magh. Peter (< germ.- magh. Peter) + suf. -it + suf. top. -a. Se află în zona depresionara a Râului Lapuș, rău cu o lungime de 114 km. Vatra satului este situată pe platoul unei coline mai joase, între Valea Satului și Valea Drelii. Fosta vatra a satului se presupune că ar fi fost în locul care astăzi se
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
Pârâul Școlii (Buna Bătrână), Pârâul Plopi, de către pârâul Satului (Cloponiță) și care se varsă în Pârâul Șarchii, în zona cunoscută ca Podul Șarchii. În funcție de relief, apa freatică se află la adâncimi de peste 10 metri pe culmi, 3-5 metri în zonele depresionare și 0,5-2,5 metri în văi. În general apa este bună de băut, cu câteva excepții în partea de sud-vest a localității. Cele mai cunoscute fântâni au primit numele locului sau al locuitorului pe pământul căruia au fost sau
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
centimetri, fiind rare iernile cu zăpezi abundente sau cele fără pic de zăpadă. Grindina este un fenomen destul de rar în această zonă, dar când se produce poate provoca mari pagube. Vânturile din zonă au o intensitate relativ mică, datorită formei depresionare, și au în general două direcții dominante: iarna dinspre sud-est, vara dinspre nord-vest, vest și sud-vest. Cea mai mare intensitate o au vânturile dinspre nord-vest, care sunt și aducătoare de ploi. Solurile reprezintă rezultatul acțiunii conjugate a tuturor factorilor de
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
anul 2003 de către Daniela Clinceag, prof. de istorie-geografie. Monografia este o scurtă prezentare istorică a comunei Lunca Bradului, comuna în care m-am născut. În ceea ce privește cadrul natural al localității, pot sublinia faptul ca localitatea este așezată într-o frumoasă vale depresionară din interiorul Defileului Deda-Toplița, „Defileul Mureșului”, și este o zona turistică în dezvoltare. Veniți și o vizitați!
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
care este străbătută de Râușor și afluenții săi, și de Roghina. Culmile aflate pe teritoriul comunei Rucăr sunt: Depresiunile și micro depresiunile aflate pe culoare de văi în comuna Rucăr sunt: - Depresiunea Rucăr pe Dâmbovița. - Depresiunea Sătic cu doua bazinete depresionare, pe Dâmbovița. - Depresiunea Râușor pe valea omonimă. Rețeaua hidrografică aferentă comunei Rucăr este variată. Toate râuile sunt tributare Dâmboviței sau Râușorului, care se varsă la Rucăr în Dâmbovița. Râușor ul izvorăște de sub vârful Păpușa are o lungime de 16 km
Comuna Rucăr, Argeș () [Corola-website/Science/300641_a_301970]
-
cu roci argiloase și mâloase, provin din cristalizarea superficială a sărurilor solubile (cloruri și sulfați). Microlapiezurile, întâlnite numai în rocile solubile (calcar, dolomit, gips) apar sub forma unor șănțulețe sinuoase. Migrările la mare distanță, provocate de șiroire, concentrează în zonele depresionare cantități mari de produse dizolvate, precum și nisipuri și argile. La secetă are loc o deplasare ascendentă a apei, iar produsele dizolvate recristalizează la suprafață, sub forma unei cruste calcaroase numită "duricrust" (Australia) sau "caliche" (Mexic). În timpul averselor, oricât de rare
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
vânt. Prin alungirea treptată a uneia din proeminențele laterale, sub influența vântului secundar, însă mai violent, barcanele pot trece în lanțuri de dune longitudinale. Acestea au aspectul unor valuri alungite pe zeci de km lungime, separate între ele de culoare depresionare largi. Aceste zone depresionare între dune, formate în cea mai mare parte datorită deflației poartă în Sahara numele de gassi (când au ajuns să scoată la zi roca de bază) sau feidj (când subasmentul stâncos mai este acoperit cu o
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
a uneia din proeminențele laterale, sub influența vântului secundar, însă mai violent, barcanele pot trece în lanțuri de dune longitudinale. Acestea au aspectul unor valuri alungite pe zeci de km lungime, separate între ele de culoare depresionare largi. Aceste zone depresionare între dune, formate în cea mai mare parte datorită deflației poartă în Sahara numele de gassi (când au ajuns să scoată la zi roca de bază) sau feidj (când subasmentul stâncos mai este acoperit cu o pătură subțire de nisip
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
închise având contururi circulare sau ovale denumite crovuri sau găvane. Aceste forme sunt frecvente pe interfluviile acoperite cu loess din Câmpia Română, Dobrogea și Banat. Lărgirea și adâncirea continuă a crovurilor și găvanelor, conduce cu timpul la formarea unor spații depresionare de dimensiuni mari, denumite padine. În cadrul lor se stabilesc așezări, pâlcuri de pădure și o vegetație ierboasă mai abundentă, fiind asemănătoare unor mici „oaze” pe întinsul zonelor de stepă. Procesul de sufoziune creează la suprafață o pâlnie de sufoziune, continuată
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
de regulă). Dimensiunile lor sunt de ordinul centimetrilor și decimetrilor. În mod obișnuit sunt grupate și intersectate între ele formând „câmpuri de lapiezuri”. Astfel de câmpuri apar în Munții Vâlcan, Mehedinți, Aninei, Locvei, Bihorului, Pădurea Craiului. b)Dolinele sunt forme depresionare cu aspect circular sau oval, cu diametrul de ordinul metrilor și zecilor de metri și adâncimi de 2-4 - 50 m; sunt formate prin procese de dizolvare și/sau prăbușire în masa unor roci carstice; au fundul legat de un aven
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
stratificație. Aceste „goluri”, după formare se umplu cu materiale necoezive, din scoarța de alterare sau cuvertura de sol. De regulă, nu au reflectare în relief, fiind distinse numai în cadrul aflorimentelor. Diametrul lor este de câțiva metri. d)Uvalele sunt forme depresionare, ovale sau circulare, cu dimensiuni de zeci și sute de metri, formate din unirea mai multor doline. La cele puțin evoluate fundul este vălurit; la cele evoluate este neted, trecerea spre versanți făcându-se prin trene proluviale sau de grohotiș
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
la cele evoluate este neted, trecerea spre versanți făcându-se prin trene proluviale sau de grohotiș. În cadrul lor pot debușa izvoare, pot funcționa estavele. În România se întâlnesc în Munții Apuseni, Munții Mehedinți și Munții Banatului. e)Poliile reprezintă formele depresionare cele mai evoluate și pot fi: alungite, rotunde, ovale sau neregulate; dimensiunile variază de la câteva sute de metri la câțiva zeci de km; sunt delimitate de versanți abrupți, având un fund plat, acoperit de aluviuni, în care s-au adâncit
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
Crișana. Bazinul Borod este una din prelungirile estice ale bazinului Panonian și este orientat VNV-ESE. În decursul evoluției paleogeografice, după faza orogenică laramică, zona muntoasă a munților Apuseni a rămas continuu exondată, marea neogenă a pătruns numai în cuprinsul zonelor depresionare care s-au format majoritatea prin prăbușirea unor compartimente cuprinse între falii, depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste scufundări și unele slabe ondulații sinclinale ale depozitelor neogene care le umpleau. În consecință , formațiunile geologice care intra în alcătuirea acestora, în
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
mai mare decât în cursul inferior, iar cele eruptive apar doar izolat și dețin un mic procent. Valea Anieșului are caracterul de climat continental moderat supus influențelor nord-atlantice care se manifestă pe întreaga suprafața a văii. În microdepresiunile și culuoarele depresionare se introduc anomalii termice pe fondul inversiunilor de temperatură, cum este cazul localității Anieș. De asemenea, spațiul montan și expoziția sa față de de direcția dominant vestică de deplasare a maselor de aer vestice umede prezintă valori diferențiale ale temperaturii medii
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
la sud și valea Dorna în prelungire peste Buba și Dălbidan în est. Încadrându-se organic în acest areal, teritoriul satului Lunca Ilvei este alcătuit dintr-un relief extrem de variat, ce cuprinde: munți, muncei, măguri, terase, poderee și lunci. Forma depresionară a reliefului așezării, străjuit de culmi montane pe toate laturile, fac din aceasta o unitate geografică distinctă, de o mare frumusețe și originalitate. Teritoriul localității Lunca Ilvei este străbătut de o veritabilă rețea de ape curgătoare, la care se adaugă
Lunca Ilvei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300882_a_302211]
-
aspect variat, de la fenomenele glaciare (la peste ) la cele periglaciare, sub și carstice (complexul carstic Izvorul Tăușoarelor). Localitatea Rebrișoara s-a dezvoltat pe treptele de relief majore, de-a lungul cursurilor de apă în zona de luncă îngustă, cu lărgiri depresionare, dar și pe principalele artere de circulație. În zona Rebrișoara, rețeaua hidrografică aparține bazinului hidrografic Someșul Mare cu afluentul său de dreapta (V.Gersei) cu o lungime de . Densitatea rețelei hidrografice este cuprinsă între , regimul de scurgere e permanent, cu
Rebrișoara, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300888_a_302217]
-
teritoriul administrativ al comunei Bucecea, iar la nord nord-vest teritoriul administrativ al comunei Leorda. Teritoriul administrativ al comunei Mihai Eminescu, din punct de vedere geomorfologic face parte din marea unitate a Podișului Moldovei, subunitatea Cîmpia Moldovei, fiind situat în zona depresionară Jijia-Bahlui, sub-subunitatea Jijia-Bașeu, și în partea sa vestică Podișul Sucevei prin șeaua Bucecea. Teritoriul este alcătuit din punct de vedere geomorfologic din: Platourile se prezintă ca întinderi relativ plane de teren. În general solurile identificate pe această formă de relief
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
pare din legende locale de uraniu, dar în prezent nu se mai exploatează aproape nimic. Este o comună compusă dintr-un singur sat, organizarea aceasta fiind aleasă din cauza suprafeței foarte extinse și a numărului mare de locuitori al satului. Zona depresionara pe care este amplasată comună este străbătuta pe direcția nord-vest—sud-est de pârâul Recea. În limitele sale, teritoriul administativ al comunei Greci se învecinează: Distanță între comună Greci și cel mai apropiat oraș, Macin, este de 16 km. De la Greci
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]