191 matches
-
200 m și versantul nordic abrupt al Masivului Bucegi. Munții Postăvaru sunt cuprinși între următoarele coordonate: 45°29'47" și 45°39'45" latitudine nordică și între 25°39'44" și 25°26'20" longitudine estică. Fiind înconjurați de arii depresionare întinse, de văi adânci și culoare largi, Munții Postăvaru se detașează din depărtare ca o unitate montană impunătoare, deși altitudinea lor maximă nu depășește 1.800 m. Depresiunea Brașovului, prin compartimentele sale, Depresiunea Bârsei și „golful” Zărneștilor formează limita lor
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
în săruri este legat de formațiunile de ghipsuri și sare de vârstă Bedonian inferior. Alternanța neuniformă și înclinată a straturilor creează apariția pânzei de apa freatică pe versanți,mai ales pe cei cu expoziție nordică,dând naștere unor mici zone depresionare cu exces permanent de umiditate,ceea ce favorizează dezvoltarea unei vegetații acvatice(trestie,papură,pipiring).În general,apa freatică este bogată în săruri(cloruri,sulfați),dură și cu gust de calciu. Perimetrul total a lacurilor cadastrale de pe teritoriul comunei este de
Comuna Apahida, Cluj () [Corola-website/Science/299568_a_300897]
-
precis din Câmpia Băileștilor sau a Desnățuiului. Comuna este așezată în sudul județului Dolj, la circa 8 kilometri de Dunăre și 60 de kilometri distanță de Craiova. Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene, datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse între 10°-11,5°, iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului. Relieful comunei Goicea se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de șes. Spre
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
Niculițel este o comună în județul Tulcea, Dobrogea, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comună Niculitel este situată în nordul Dobrogei mai exact în partea de nord-vest a județului Tulcea, este așezată într-o zonă depresionara larg deschisă spre nord la poalele dealurilor Niculitelului și este delimitata de următoarele teritorii comunale: -la Nord - teritoriul administrativ al orașului ISACCEA -la Vest - teritoriul administrativ al comunei HAMCEARCA -la Sud - teritoriul administrativ al comunei IZVOARELE -la Est - teritoriul administrativ
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
natură polar-maritimă sau maritimă-arctică din nord-vest, iar vara cele de aer cald, temperat-maritim, din sud-vest. Datorită influenței cu precădere vestice, amplitudinile termice diurne și anuale sînt mai mici decît cele din partea estică a țării, situate la același latitudine. Prezența culoarelor depresionare și a depresiunilor condiționează apariția unor anomalii, în sensul manifestării inversiunilor termice. Datorită fragmentării accentuate a reliefului, sînt foarte frecvente particularitățile topoclimatice, mai ales din cadrul montan și cel deluros, mai blînde (așa se explică prezența viței de vie chiar în
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
de Talva Gabrotului( 992 m ) după circa 2 km, cheile își pierd aspectul caracteristic, versanții fiind acoperiți de păduri. Masivele Svinecea, Pregheda și Lalca sunt formate din calcare liasice,iar restul reliefului muntos este format din șisturi cristaline. În zona depresionara, relieful se termină cu vârful Rudina ( 870 m ) și talva Gabrotului( 992 m ) sub care coboară vertiginos cu 400-500 m până în Depresiunea Almajului cu terasele și dealurile are compun țarina localitații.La o distanță de 2,5 km de intrarea
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
află la circa 28 km distanță și care introduce variație și diversitate. Este situat la o distanță de 38 km de municipiul Pitești, la 36 km de orașul Râmnicu Vâlcea și la 45 km de Câmpulung. Fiind situat în zonă depresionară, orașul se bucură de climă favorabilă, cu temperaturi moderate tot timpul anului și precipitații relativ abundente; iernile sunt mai puțin aspre decât la câmpie, iar verile sunt în general plăcute, cu zile însorite. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului
Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/296981_a_298310]
-
Das heißt, auf der Südhalbkugel drehen tropische Wirbelstürme im Uhrzeigersinn und auf der Nordhalbkugel entgegen dem Uhrzeigersinn. În meteorologie un ciclon tropical este o furtună în formă de vârtej, care se formează într-o zonă depresionară tropicală de la suprafața oceanelor, cu diametrul uneori până la câteva mii de kilometri. Este formată dintr-o masă mare de nori și furtunoși care, datorită unui sistem de vânturi circulare puternice se rotesc tridimensional în formă de spirală în jurul unui centru
Ciclon tropical () [Corola-website/Science/305003_a_306332]
-
de apă formați la suprafața oceanului. În sens termodinamic, un ciclon tropical poate fi considerat o mașină termică. Acest fenomen de condensare ca sursă principală de energie diferențiază cicloanii tropicali de alte fenomene meteorologice, cum ar fi furtunile din zonele depresionare din zonele temperate, care-și iau energia din diferențele de temperatură la întâlnirea unor mase de aer cu temperaturi diferite. De aceea, cantitatea de energie acumulată de un ciclon tropical este în funcție de timpul cât acest ciclon rămâne deasupra apelor calde
Ciclon tropical () [Corola-website/Science/305003_a_306332]
-
teritoriul administrativ al comunei Bucecea, iar la nord nord-vest teritoriul administrativ al comunei Leorda. Teritoriul administrativ al comunei Mihai Eminescu, din punct de vedere geomorfologic face parte din marea unitate a Podișului Moldovei, subunitatea Cîmpia Moldovei, fiind situat în zona depresionară Jijia-Bahlui, sub-subunitatea Jijia-Bașeu, și în partea sa vestică Podișul Sucevei prin șeaua Bucecea. Teritoriul este alcătuit din punct de vedere geomorfologic din: Platourile se prezintă ca întinderi relativ plane de teren. În general solurile identificate pe această formă de relief
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Crișana. Bazinul Borod este una din prelungirile estice ale bazinului Panonian și este orientat VNV-ESE. În decursul evoluției paleogeografice, după faza orogenică laramică, zona muntoasă a munților Apuseni a rămas continuu exondată, marea neogenă a pătruns numai în cuprinsul zonelor depresionare care s-au format majoritatea prin prăbușirea unor compartimente cuprinse între falii, depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste scufundări și unele slabe ondulații sinclinale ale depozitelor neogene care le umpleau. În consecință , formațiunile geologice care intra în alcătuirea acestora, în
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Ghiriș din sat s-a întîlnit un nivel folsilifer (la baza acestuia), cu forme mici de scoici, dar și impresii de frunze dicotiledonate. Satul Aruncuta se află în partea de sud-est a județului Cluj, la de Cluj-Napoca, într-o zonă depresionara (ce începe de la Suatu, continuă zona lacului de pescuit și se termină în Aruncuta, la Razoare), fiind mărginit la sud-est de dealuri cultivate (în anii 1967-1985) cu vită de vie. Se învecinează la nord cu Suatu și Dâmburile (nord-vest), cu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
genetice majore de relief ale Europei sunt determinate de morfostructurile majore: Sistemele montane caledonice, hercinice și alpine s-au format în orogenezele omonime, apărând astăzi fie sub forma unor lanțuri muntoase, fie sub forma unor masive muntoase și podișuri. Ariile depresionare apar sub forma unor câmpii de acumulare (fluviale, fluvio-lacustre, fluvio-glaciare) sau depresiuni interioare. Unitățile de podiș se suprapun peste substraturi diferite după cum urmează: Podișul Ardeni, Podișul Boemiei, Podișul Podolic, Podișul Dobrogei pe structuri hercinice; Podișul Smaland, Podișul Norland și Podișul
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică prin puțuri și fântâni, „bunare”. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mătăsari se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, alte fragmente sunt expuse la diverse alte muzee. Comuna Mociu se află în partea de sud-est a județului Cluj, la 40 kilometri de Cluj-Napoca. Comuna este dispusă într-o zonă depresionară, în mijlocul unor coline. Fertilitatea solurilor brune de pădure predominante și climatul temperat continental ferit în general de vânturi, au conferit zonei denumirea de câmpie, denumire care nu este legată de formele de relief existente, ci de faptul că pentru mult
Comuna Mociu, Cluj () [Corola-website/Science/300341_a_301670]
-
paralel cu cea națională de la Dragomirești până la Oncești. Piemontul Cândești, situat la vest de valea Dâmboviței, formează treapta colinară mai joasă (300-550 m) ce intră în alcătuirea teritoriului județului Dâmbovița. Este reprezentant doar prin platoul interfluvial, ușor înclinat, dintre culoarele depresionare ale văilor Dâmbovița și Potopu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tătărani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,66%), cu o minoritate de
Comuna Tătărani, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301191_a_302520]
-
pare din legende locale de uraniu, dar în prezent nu se mai exploatează aproape nimic. Este o comună compusă dintr-un singur sat, organizarea aceasta fiind aleasă din cauza suprafeței foarte extinse și a numărului mare de locuitori al satului. Zona depresionara pe care este amplasată comună este străbătuta pe direcția nord-vest—sud-est de pârâul Recea. În limitele sale, teritoriul administativ al comunei Greci se învecinează: Distanță între comună Greci și cel mai apropiat oraș, Macin, este de 16 km. De la Greci
Comuna Greci, Tulcea () [Corola-website/Science/301841_a_303170]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 513 hectare. Pe teritoriul sitului (în "Pădurea Neagră") se află o rezervație de zimbri europeni din specia "Bison bonasus". Aria protejată reprezintă o zonă depresionara (încadrată în regiune bioegeografică continentală) ce adăpostește păduri de foioase cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur") și carpen ("Carpinus betulus"), care vegetează în asociere cu jugastru ("Acer campestre"), tei pucios ("Tilia cordata") și frasin ("Fraxinus excelsior"). Tufărișurile au în
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
Dâmburile este un sat în comuna Suatu din județul Cluj, Transilvania, România. Satul este amplasat la 40 kilometri de reședința de județ Cluj-Napoca. Dâmburile este un sat de mici dimensiuni, cu populație preponderent maghiară, amplasat într-o zonă depresionară pe drumul care face legătura între Suatu și Cojocna. Zona în care este amplasat satul începe să fie locuită permanent abia după desființarea iobăgiei din iunie 1848, astfel că Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 096) nu indică existența
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
număr diferit de terase. Numărul și altitudinile variabile ale acestora sunt generate de evoluția paleogeografică în ansamblu a văii și de unele cauze locale, cum ar fi: structura geologică, tectonică, alternanța sectoarelor de defileu (Defileul Toplița-Deda, Defileul Șoimuș-Lipova) cu bazine depresionare (Depr. Giurgeului, Depr. Transilvaniei, Depr. Hațeg-Orăștie, Depr. Panonică) etc. În Depr. Giurgeu, terasele Mureșului, cu structură mixtă și în rocă, sculptate în depozite vulcanice și sedimentare, sunt în număr de 5 și au altitudini relative de 4-5 m, 12-15 m
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
debite lichide și solide mari -, cât și de înălțarea Munților Apuseni în timpul Cuaternarului. Ca urmare, râul curge mult mai aproape de versantul stâng, respectiv de Dealurile Lopadei și de Podișul Secașelor. În acest culoar apar două îngustări, urmate de două arii depresionare bine individualizate și o unitate deluroasă intercalată (Dealul Bilag, 438 m). În această regiune M. Buza (1998) a cartat 8 nivele de terasă , cu poduri bine dezvoltate și netede: t1 de 8-12 m (238-242 m alt. abs.), t2 de 18-25
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
45°47' latitudine nordică și 24°05' longitudine estică. Altitudinea fața de nivelul mării variază între 415 m în Orașul de Jos și 431 m în Orașul de Sus. Orașul se află în zona temperat-continentală, cu influențe termice datorate zonei depresionare și a munților care îl înconjoară la sud și sud-vest. Media anuală a precipitațiilor este de 662 mm cu valori minime în luna februarie (26,7 mm) și maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munților. Fiind un vânt fohnic, este cald, topește zăpezile, având importanță pentru activitățile agricole. Ca o consecință a corelațiilor dintre componentele climatice și caracteristicile geomorfologice ale spațiului geografic sibian, în zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifestă inversiuni de temperatură, în special în perioadele reci și calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni să fie egală cu cea de pe vârfurile montane, iar porțiunea mediană a versantului rămâne mai
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
frontală; anual se produc în jur de 100 de inversiuni, frecvența cea mai mare revenind celor de natură termică (cca. 70,2 zile/an). În momentul producerii fenomenelor climatice menționate, în zonele montane vremea este frumoasă, în schimb, în arealele depresionare aceasta este închisă și nefavorabilă deplasărilor. Vara predomină vânturile oceanice umede dinspre vestul Europei, care determină ploi bogate în acest anotimp. Mai rare sunt revărsările de aer polar oceanic, care provoacă o răcorire temporară a timpului, ploi reci, iar în
Sibiu () [Corola-website/Science/296808_a_298137]
-
depinde eroziunea torențială, deplasările de mase pe versanți, scurgerea apei de suprafață și modul de utilizare al terenurilor. Versanții cu declivități cuprinse între 20% și 50% ocupă cele mai mari suprafețe (peste 40%) din tot arealul și reprezintă toate bazinele depresionare subcarpatice. Pante peste 50% întâlnim pe abrupturile morfostructurale și la obârșiile bazinelor torențiale. Din acțiunea factorilor modelatori externi iese în evidență energia apelor curgătoare care au modelat fiecare bazin hidrografic în funcție de alcătuirea litologică. De-a lungul timpului, Subcarpații Argeșului au
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]