KorAP: Find »[drukola/base=depresiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...151 >

3,775 matches

Corola-other/Law/86908_a_87695

3.3 (viteza nu trebuie să fie mai mică de 79,5 km/h, dar nici mai mare de 80 km/h , în timpul unei secunde). Pentru fiecare trecere, trebuie să se determine depresiunea , la intervale de o secundă, se calculează depresiunea medie (v) și distanța (abaterea) tip (s) , acest calcul trebuie efectuat cu cel puțin 10 valori ale depresiunii. 3.1.4.2 Abaterea tip nu trebuie să depășească 10% din viteza medie (v), pentru fiecare trecere. 3.1.4.3

by Guvernul Romaniei (1991) [Corola-other/Law/86908_a_87695]
de 80 km/h , în timpul unei secunde). Pentru fiecare trecere, trebuie să se determine depresiunea , la intervale de o secundă, se calculează depresiunea medie (v) și distanța (abaterea) tip (s) , acest calcul trebuie efectuat cu cel puțin 10 valori ale depresiunii. 3.1.4.2 Abaterea tip nu trebuie să depășească 10% din viteza medie (v), pentru fiecare trecere. 3.1.4.3 Se calculează valoarea medie (v) pentru cele șase treceri (trei în fiecare sens). 3.1.5 Reglarea bancului

by Guvernul Romaniei (1991) [Corola-other/Law/86908_a_87695]
1 la 5.1.2.2.4 din anexa 3. 3.1.5.2. Reglarea frânei După încălzirea vehiculului, acesta se pune în funcțiune la o viteză stabilizată de 80 km/h , se reglează frâna astfel încât să se obțină valoarea depresiunii (v) determinată conform pct. 3.1.4.3. Abaterea în raport cu această valoare , nu trebuie să depășească 0,25 k Pa. Pentru această operațiune se utilizează aparatele care au fost întrebuințate la testarea pe pistă. 3.2 Alte metode de calare

by Guvernul Romaniei (1991) [Corola-other/Law/86908_a_87695]
Corola-other/Science/83091_a_84416

oarecum cunoscute din vizitele anterioare, pe parcursul a două decenii. Acum aveam prilejul să realizez un adevărat periplu care să-mi consolideze vechile cunoștințe și să adauge noi satisfacții spirituale. Până la graniță parcurgem o parte a teritoriului românesc: munți, ape, trecători, depresiuni, cu nimic mai prejos decât cele pe care le-am văzut în afara granițelor. Natura a fost deosebit de mărinimoasă cu noi, românii. Trist este că nu știm s-o păstrăm și, mai ales, s-o valorificăm ca potențial turistic. Odată

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
Relieful variat îi dă un surplus de frumusețe, cu munți îndrăzneți: Alpii francezi (vârful Mont Blanc, 4.810 metri), Pirinei (vârful Pic d’Aneto, 3.404 metri), Jura (1.723 metri), Vosgi (1.424 metri), podișuri înalte (Ardeni, Armorican, Central), depresiuni (bazinul Parisului, Acvitaniei, Culoarul Central), câmpii (Alsaciei, Gascogne, Roussillon, Languedoc), climă temperat-oceanică, rețea hidrografică bogată, legată printr-un sistem de canale 4.600 km), orientat spre Oceanul Atlantic (Seine, Loire, Garonne, Moselle și Rhin) și spre Marea Mediterană (Rhöne), lacuri (Lemon), insule

AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075

Botoșani. Se pare că doar gândul a coborât din trenul de Iași. Eram bucuros că venise primăvară și pomii înfloriți răspândeau peste oraș miresme îmbătătoare. Căruțele încărcate cu saci plini de cereale se îndreptau spre târgul de la poalele dealului și depresiunii Cozancea. Pe strada principală, îmbrăcat într-un costum negru și pălărie de fetru, m-am întâlnit cu Pincio Păun, prieten vechi, strecurat de mult în amintiri. După salutările și îmbrățișările călduroase, mi-a pus inevitabilă întrebare: - Ce mai este pe la

AVENTURA UNUI MANUSCRIS, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Aventura_unui_manuscris_povestire_de_al_al_florin_tene_1328967678.html [Corola-blog/BlogPost/346746_a_348075]
Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358

Posea, Grigore, Moldovan, Constantin, Posea, Aurora, Județele Patriei, ,,Județul Maramureș”, Editura Academiei R.S.R., București, 1980. Cocean, Pompiliu, Geografia regională a României, Ministerul Educației și Cercetării, Proiectul pentru învățământ rural, București, 2005. Tufescu, Ioan, România, Editura Științifică, București, 1974. Coteț, Petru, „Depresiunea Baia Mare în probleme de Geografie”, Vol.V, 1901-1904. Petri, Mor, ,,Szilagy Varmegye monographiaja” (Monografia comitatului Sălaj), 1902, Vol. IV. Arhivele Statului Sălaj, Zalău, Fond. Prefectura Sălaj, ,,Cartea de Aur” Consiliul Județean Sălaj, A2 A.N., Fond. Prefectura Județului Sălaj, ,,Monografii

CHELINŢA, UN SAT DIN ŢARA CHIOARULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Chelinta_un_sat_din_tara_chioarului_radu_botis_1338629123.html [Corola-blog/BlogPost/362029_a_363358]
Corola-blog/BlogPost/343130_a_344459

devenit oraș în ianuarie 1956( denumit de guvernul Gheorghe Gheorghiu-Dej în anul 1958 ca Orașul Dr. Petru Groza) și redefinit ca Orașul Ștei în anul 1996. Ce i-a adus pe ruși aici? Nu a fost nici frumusețea pitorească a Depresiunii Beiușului și nici cea a Munților Apuseni, ci imensul zăcământ de uraniu de la Băița din apropiere, care potrivit unor statistici în 10 ani(până în anul 1960 când rușii au părăsit zona) au exploatat peste 300 000 de tone de uraniu

PRIMARUL ȘI...POEZIA, ARTICOL DE GAVRIL MOISA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1491028372.html [Corola-blog/BlogPost/343130_a_344459]
Corola-blog/BlogPost/350913_a_352242

despre toate bogățiile solului și ale subsolului țării mele; le știam pe de rost. Acum, chiar dacă a rămas numai cuvântul „frumoasă” din această propoziție, eu te iubesc, așa săracă, cum ești! Îți iubesc toate formele de relief; munții, dealurile, podișurile, depresiunile, văile, câmpiile, cu tot ce a mai rămas din ele. Dar mai presus de toate acestea, iubesc oamenii; oamenii și istoria acestui popor încercat din toate vremurile, pe înaintașii care s-au luptat pentru noi, cei de astăzi, să avem

O ALTFEL DE SCRISOARE, DE 1 DECEMBRIE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/O_altfel_de_scrisoare_de_1_decembrie.html [Corola-blog/BlogPost/350913_a_352242]
Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123

de drum. Dar dacă această apă, de mulți știută, mai era și tămăduitoare, ca aceea de la Germisara?! Preamărind virtuțile acesteia, romanii au preluat moștenirea, ridicând temple și amenajând termele, captând izvoarele prin tuburi de teracotă. Istorie și arheologie Într-o depresiune formată de ultimele ramificații ale Munților Metaliferi, pe un afluent al Mureșului, râul Geoagiu, romanii au descoperit o cetate dacică, bogată în ape minerale și termale, construind aici castrul roman GERMISARA (toponim de origine dacică, moștenit și transmis în această

BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1433090607.html [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393

arătarea, Giora. Bordeie clădite din pământ lutos amestecat cu paie și apă. Unele scofâlcite, altele aplecate pe o parte (...) Cătunul Giora sau cum i se mai spunea, „Groapa” sau „Bălăria”, adăpostea cam o sută cincizeci de chichinețe așezate pe o depresiune”. Acesta e locul de desfășurare a acțiunii romanului „Sarcofagul dragostei” de Paul Leibovici. În literatura română a secolului trecut și în anii din urmă, romanul cu subiect istoric - exclus din istoria națională - e destul de firav; în fond, până la romanele lui

VISUL ARHEOLOGULUI de IOAN HOLBAN în ediţia nr. 1964 din 17 mai 2016 by http://confluente.ro/ioan_holban_1463480105.html [Corola-blog/BlogPost/379064_a_380393]
Corola-blog/BlogPost/367315_a_368644

cu ocazia lansării unei antologii de poezie; drumul pe valea Oltului este de o frumusețe aproape dumnezeiască.Am simțit cum sunt aproape de cer și de divinitate... Aceeași frumusețe scaldă și orașul Geoagiu, așezat pe malul drept al Mureșului, într-o depresiune din munții Metaliferi. Este un loc plin de istorie scăldat de apele Germisarei închinate zeiței Bendis, cu un peisaj pitoresc de unde te rupi cu greu să pleci. Cascada Clocota, Peștera Prăbușită, Gota Haiducilor, Peștera Zidită Mada, Izvoarele termale precum și zoneșle

GEOAGIU, UN COLŢ DE RAI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Geoagiu_un_colt_de_rai.html [Corola-blog/BlogPost/367315_a_368644]
Corola-blog/BlogPost/353532_a_354861

și Cooperare în Europa, este de lungă durată, angajarea implicând luarea în considerație a învățămintelor din conflictele din Balcani, evoluția țărilor neutre, definirea precisă a raportului NATO-UE în problematica politico-militară, dar și actuala criză economică, cea mai mare după Marea Depresiune din anii ”30. Trebuie gândit că România nu a intrat în NATO pentru a beneficia de securitate, ci pentru a participa la crearea ei. În acest context, Europa ultimilor 20 de ani a fost și este scena unor transformări profunde

NATO – O ALTFEL DE SECURITATE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1396125417.html [Corola-blog/BlogPost/353532_a_354861]
Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303

industrială, activitatea economică preponderentă fiind aceea de exploatare și prelucrare a cărbunelui. Jiului s-au ivit la milioane de ani după cataclismele și dezastrele geologice ale Miocenului, cataclismele și dezastrele sociale ale Petrila - zonă situată la limita de est al depresiunii Petroșani, pierdută între munții falnici ce-l înconjoară acoperiți de desișul pădurilor seculare a creat încă din antichitate condiții de viețuire și de locuire, dar, asupra cărora dovezi scrise, mai ales până la începutul secolului al XIV-lea, nu există. Dovada

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
urme care au fost castrele romane din Munții Șureanu pe Vârful lui Pătru, de pe Comărnicel și Jigurelu, la nord de Petrila, care par să fi fost construite cu prilejul războaielor duse împotriva Daciei, fiind părăsite după aceea. Așezările de la extremitățile depresiunii, respectiv Petrila la est și Câmpu lui Neag la vest, au o mare vechime. Dintre mențiunile privind începuturile așezării Petrila, cea mai probabilă este aceea conform căreia aici s-ar fi așezat un mărginean cu numele „PETRILA”, hăituit de către comunitatea

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
anul 1788, în marșul lor către Transilvania, au afectat vestul și centrul Văii Jiului, pe care l-au jefuit, au ars casele și bisericile, au trecut populația prin foc și sabie, sau i-au luat în robie. Satele din estul depresiunii, Livezeni, Petroșani și Petrila, nefiind în calea invadatorilor, au fost ferite de furia acestora. Mișcările confesionale ce au avut loc la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea au avut la bază contradicțiile dintre cultul ortodox

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
de sprijinul proprietarilor calvini, au trecut la ortodoxism și nu mai pot fi convinși să treacă înapoi la unire. Hotărât să rezolve situația din Valea Jiului, Episcopul Lemény vine personal în mijlocul creștinilor răzvrătiți, unde constată cu mâhnire că unirea în estul depresiunii nu a făcut progres. În raportul său întocmit în anul 1835, Episcopul se plângea guvernului că credincioșii ortodocși din Petrila preferau să-și ia copiii în brațe să treacă munții pentru a--i boteza la preoții ortodocși. De asemenea, a acuzat

DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1447453638.html [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069

adevăratul părinte spiritual al tuturor volumelor publicate de mine până acum (și mă refer aici la „Dictatura nonvalorii”, „Cultura română și spiritul de haită”, precum și la textul științific „Impactul amenajărilor de desecare-drenaj asupra terenurilor cu soluri grele (studiu de caz Depresiunea Rădăuți)”) și, cu ajutorul Celui de Sus și prin forța sau datul destinului, și al celor ce se vor tipări probabil și de acum înainte. De la simpla alăturare de început a cuvintelor în propoziții și până la conturarea ideilor proprii în forma

TAINA SCRISULUI (35) – SCRISUL, SENSUL MEU DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 612 din 03 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_taina_scrisului_35_magdalena_albu_1346685156.html [Corola-blog/BlogPost/343740_a_345069]
Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070

Basarab Întemeietorul și ctitorul Țării Românești, cel care la înfrânt decisiv la Posada în apropiere de Perișani, pe Carol Robert d*Anjou, regele Ungariei pecetluind ființa Munteniei și implicit libertatea Țării Loviștei. Satele, cu majoritatea caselor răsfirate pe tot cuprinsul depresiunii; una aici, alta dincolo; lângă pârâu sau pe deal, prezintă o imagine bucolică, de o frumusețe divină și simplitate ancestrală, ce parcă au rămas neschimbate, așa cum au fost de la facerea lor, din moși-strămoși. Intrând în Găujani, loc încărcat de istorie

FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1484986441.html [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
urci pe Panta lui Duroi, înspre sat, simți, cum, parcă ai deveni cu totul și cu totul alt om. Privirile tale nu se mai satură de frumusețile ce le întâlnești la tot pasul, datorită reliefului destul de variat și complex ca depresiune intramontană, stânci unde se vedeau altădată răsuflătorile de aramă, din peșterile pline de comori ascunse acum de vegetația abundentă și de bolovanii ce s-au prăvălit, astupându-le intrările, iar Valea Găujanilor, râulețul de munte, desfată privirile oricui, ce s-

FIUL PĂMÂNTULUI de ARON SANDRU în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/aron_sandru_1484986441.html [Corola-blog/BlogPost/370741_a_372070]
Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680

univers de nepătruns și de nesondat de către cei asemeni lor ... Șoareci și Oameni este prin excelență un roman de tip realist, o frescă de o fidelitate aproape fotografică a realității majorității populației americane sărace din mediul rural, în perioada marii depresiuni economice din anii ‘30, când cei mai mulți dintre cei care nu reușiseră să agonisească suficient pentru a-și duce traiul într-o gospodărie proprie, lucrau ca muncitori sezonieri pe la marile ferme din regiune. El nu este un roman al unei evoluții

John Steinbeck: Şoareci şi oameni. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/john-steinbeck-soareci-si-oameni-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339351_a_340680]
Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411

Boarcăsu din Munții Leaota (vârful Piscanu, 2383 m). După un curs cu direcția vest-est între masivele Făgăraș și Piatra Craiului la nord și Iezer-Păpușa la sud, Dâmbovița se orientează spre sud-est formând cheile de la Plaiul Mare, înainte de a pătrunde în depresiunea Podu Dâmboviței. Lungimea totală de la izvoare la vărsare este de 237 km iar suprafața bazinului de unde își colectează afluenții este de aproape 3000 de km pătrați. Aceștia fac parte în majoritate din cursurile colectate de pe teritoriul Parcului National P.C., cele

CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
de tălăzuiri inexpugnabile care-i dirijează cursul albiei, Dâmbovița se dezmiardă galeșă și țâșnește dintre sânci și pereți înalți de munte („înseninări” cum le spun localnicii), ca-ntre niște mitice „Scylle și Carybde” de-ale locului, intrând în culoarul și depresiunea Rucărului și afluind dezinvoltă și liniștită spre Dragoslavele, Stoenești și Cetățeni și mai încolo, către piedmontul Cândeștilor de Târgoviște, și mai departe spre Câmpia Română, pentru a-și netezi și încheia definitiv firul lângă Budeasa, la vărsarea în Argeș. Dacă

CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 by http://confluente.ro/Cheile_dambovitei_.html [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785

este GÂNDITORUL. Dacă universul vede că ești interesat de lumină și de abundență el se va reorienta pentru a-ți oferi aceasta imagine a propriei tale realități. Cu ajutorul unui mental sănătos putem obține sănătate fizică, tămăduiri miraculoase, cunoaștere și impliniri. Depresiunile nervoase și psihice apar ca urmare a unor acumulări de gânduri pesimiste sau stres accentuat. Gândul este un produs al nostru care proiectează, cauzează și atrage puteri ce ne pot fi folositoare sau păgubitoare, corespunzătoare gândurilor emise. Gândul construiește mediul

FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Fizica_iubirii_dan_borbei_1391009169.html [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362

de fapt, Dâmbul cu fier, și acolo fusese construită în urmă cu niște ani o cabană, unde trăgeau notabilitățile fabricii și ale comunei obișnuitele lor chefoane de la sfârșit de săptămână, sau urmăreau meciuri de fotbal transmise de sârbi, căci în depresiunea unde se afla localitatea ele nu se puteau nicidecum prinde. Pronunția „Dâmpu” localnicii o adoptaseră inițial în derâdere, după nemți, al căror „aparat fonator” (vorba profesorului Ivănescu de la facultate) nu le permitea să zică altfel. Profesorul de matematică Bărbosu, stabilit

OREAG ŞI CAPRELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1463736026.html [Corola-blog/BlogPost/379033_a_380362]