1,136 matches
-
cu măsură și virtuozitate, spre a pricepe. Nu greșesc dacă spun că miza cărții este angelică, prin modul în care ea se înfiripă, ia chip și se împlinește. Când spun angelic, nu mă refer la atributul atașat de noi prin derivare și din exterior ființelor „angelice", ci mă gândesc la asemănarea după esență și deci la menirea și modul de a fi al îngerilor: există o desăvârșire care vine din intermediere ca gest al transparenței (și umilinței) supreme de a lăsa
Ultimul Culianu by Man () [Corola-journal/Journalistic/6121_a_7446]
-
face parte din cadrul Aducțiunii Principale Surduc- Nehoiașu. Inaugurarea a început cu prezentarea de către administratorul judiciar a Hidroelectrica, domnul doctor Adrian Remus Borza, a întregului proiect al companiei. Aceasta poartă numele de Amenajarea Hidroenergetică Surduc -Siriu, proiect ce constă în asigurarea derivării și transportului apei prin galeria între Stăvilarul Surduc și centrala Nehoiașu II și punerea în funcțiune a primului hidroagregat cu o putere instalat de 55 MW în trimestrul IV al anului 2015. Amenajarea Hidroenergetica Surduc- Siriu cuprinde două mari priorități
După 30 de ani, Hidroelectrica continuă investiția de la Pruncea-Trestia by Ciocan Ciprian () [Corola-journal/Journalistic/51923_a_53248]
-
pentru că e pus în legătură cu engleza, dar și pentru că, fiind mai puțin previzibil decât retardat, are o anume expresivitate; s-ar putea să conteze și faptul că e mai scurt. Oricum, este deja impresionantă adaptarea anglicismul recent, manifestată în flexiunea și derivarea sa: substantivul masculin retard are formă de plural - „retarzii de azi, viitorul de mâine" (lacolt.wordpress.com) - și un corespondent feminin: „retardele nu se prind că le-a pus pe liber" (veronicaacara.blogspot.com). S-au format și diminutive cu
„Retard“ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6375_a_7700]
-
2-a, Litera P, pe-pînar, 1974) conține tot explicația dominantă (pis + sufixul -ică), sugerând și o alternativă, prin trimiterea către turcismul dialectal pisik. Argumentele pentru explicația prin împrumut (cel mai probabil, din turcă) sunt mult mai solide decât o ipotetică derivare interjecțională. Termenul turcesc pisik este astăzi considerat dialectal sau învechit, ceea ce nu contrazice o influență în stadiul mai vechi al limbii române. Cuvântul pisică e atestat în română în Pravila de la Govora (1640) și apare în Biblia de la București (1688
Despre pisică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5874_a_7199]
-
aspect popular, bine instalate în limbă: verbul a lustrui, substantivele lustruială și lustragiu. În presă și în mesajele de pe Internet, atestările lui lustrație și ale familiei sale lexicale sînt numeroase. De la substantiv s-a refăcut ușor verbul a lustra (prin derivare regresivă convergentă cu împrumutul cult, rezultatul corespunzînd verbului latinesc lustrare). De la verb, s-a format în contextul actualelor dezbateri politice derivatul lustrabil, cu sufixul -bil: adjectivul adesea substantivizat adaugă sensului tehnic o notă ironică, pentru a caracteriza pe insul pasibil
Lustrație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10680_a_12005]
-
Stato carabiniere", cioè dello "Stato minimo" liberista, scriverà anche che "la società civile [...] è anch'essa "Stato", anzi è lo Stato stesso". Come va letta questa sovrapposizione di Stato e società civile, comunque înțesa? Ritengo che non sarebbe corretto far derivare da questo o dă altri passi una totale identità - nel pensiero gramsciano - tra società economică e società politică, come tra società civile e società politică: îl linguaggio gramsciano ha qui ceduto a una forzatura polemică che però, se presă alla
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
sulla felicità nell'attuale società, si è esplicata attraverso la lente di varie discipline quali: l'economia, la psicologia, la sociologia, la scienza politică, la statistică e la stessa filosofia. Eminenți studioși come Bruno Frey e Alois Stutzer, hanno fatto derivare un collegamento diretto tra felicità, economia, istituzioni politiche e democrazia. I due scienziati autori del testo: "Economia e felicità. Come l'economia e le istituzioni influenzano îl benessere"3, sostengono che îl livello di felicità e lo stato di benessere
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
ale altor epoci „trecute-fix“, până în prezentul ce s-anunță a fi „belicos-mondial“; 2. în contextul poemului cu „tocmiri de verde crud“, roșul de-aici, din această paranteză-discuție-lirică, s-ar putea iți, adică s-ar putea „expune vederii pe furiș“, prin derivare de la numele zeului comerțului, zborului, hoților, Hermes, dar ar fi rezultat roșu hermesian, „greșeala“ fiind și a culegătorului de manuscris-text / cuvânt neapărat pestriț / policrom; în acest sens secund, Crișu Hrisant Achimescu, Eroul Poematic însuși, «ajuns pe pisc», aduce un mesager
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
să-și pună și imaginația la contribuție. Oricum, acum folosea varianta „oficială”, după cum îi plăcea lui să se alinte: - Îl notase acolo, pe spatele tabloului, fiind convins de siguranța secretului. Deci, nu este un mister din tinerețe, ci mai degrabă derivarea unui gest de suflet din preaplinul iubirii sale. Erau niște cifre luate la întâmplare, scrijelite cândva pe o fotografie îngălbenită care se rătăcise pe undeva: putea fi printre cărțile din bibliotecă, așa cum putea fi în atelierul pictorului sub cutia cu
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, II). Să presupunem că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
Revelarea Numelui. În ce privește problema monoteismului perioadei lui Moise există foarte multe speculații - cele mai multe fiind prezente, deja, într-unul din capitolele precedente - care sugerează influența egipteană asupra lui Moise în ce privește măreția și noblețea credinței sale monoteiste. Ipoteze ale unei influențe (......) în privința derivării numelui lui Iahve, precum și asupra onomasticii iudaice sunt tot atâtea „încercări” ale unor autori de a argumenta inexistența în sânul poporului evreu, a credinței monoteiste înainte de Moise și mai grav a ignora elementul: Revelație dumnezeiască. Menționăm în acest sens poziția
DESPRE RELIGIA IUDAICĂ ŞI CADRUL MONOTEIST A PERIOADEI PROFETULUI MOISE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 89 din 30 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349641_a_350970]
-
M-ascultau, mă-ntrebau, parcă-mi sorbeau cuvintele ... - Dar, hai să trecem la secția 4.3 de astăzi! - Aaa!... Nuuu!..., se-aude corul clasei. Mai povestiți-ne! Fiindcă tot învățaseră despre derivate și integrale, le-am spus că există și derivări, integrări fracționale [fractional calculus - calcul fracțional]. Se uită mirați la mine... Un alt student, tot din India provenit, Vivek Ramadoss - foarte inteligent - mă chestionează: - Dacă derivata întâia reprezintă viteza, și derivata a doua accelerația, ce înseamnă derivata de ordin 1
LA CALTECH, CU „NEMATERIA” PRINTRE FIZICIENI de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365749_a_367078]
-
avut un rost al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului nostru. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Cert este că obiceiul este moștenit de la strămoșii noștri însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Putem spune că simțim acum așa cum au simțit și strămoșii noștri, în preajma acestei
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
Comte. Principala teză a pozitivismului este monismul metodologic, conform căruia ,,toate acțiunile oamenilor sunt evenimente în lume ce au o determinare cauzală strictă, ca și toate celelalte evenimente. Prin urmare, explicația acțiunilor va putea fi dată în cadrul modelului deductiv-nomologic, prin derivarea lor din legi generale și caracteristici de stare particulare. Validitatea explicației cauzale depinde întotdeauna de adevărul anumitor corelații legice” (“Notă introductivă” la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas, București, 1995, p.6.) Cu alte cuvinte, caracteristic explicației
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
de explicat. Aceste legi reprezintă premisa majoră în raționalmentul explicației. Explicațiile de acest fel trebuie să satisfacă, din perspectiva mai multor autori, patru condiții și anume: - explanandumul trebuie să fie consecință logică a explanans-ului ; - explanansul să conțină legi universale pentru derivarea explanandum-ului; - explanansul să aibă conținut empiric; - propozițiile ce formează explanansul să fie adevărate. Cu alte cuvinte, explanans înseamnă legi generale, premisă majoră, iar explanandum, concluzia. Explicația deductivă este uneori numită explicație cauzală, însă nu toate explicațiile deductive sunt cauzale. Un
LIMITELE EXPLICAŢIEI ŞI ÎNŢELEGERII ÎN COMUNICARE, DE BEATRICE SILVIA SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346668_a_347997]
-
un fel de „încălzire” la intrarea pe terenul de joc al unui „homo ludens” în meciul cu literatura și preocupările pentru scris. E la fel ca răsfoirea unui album de artă, când măfrapeazăcâte un tablou și de acolo desprind, prin derivare, alte imagini, de data asta poetice. Ca în copilărie, când cartea cu poze măinspira săimprovizez cântecele. Acum am ajuns săînțeleg de ce aveau nevoie scriitorii de acea vilăpe Cumpătu, la Sinaia, despre care aflasem, cu mare respect, în copilărie, într-o
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
Karla Lupșan, „Fragmente de amintiri”; Ileana Oancea/Luminița Vlejea, „Labor omnia vincit improbus”; Florica Bechet, „Perfectul indicativ de la latină la limbile romanice”; Felicia Călmuc, „Calcul frazeologic - O abordare diacronică”; Raluca-Iulia Dăneț, „Femininul numelor de profesii, sufixul -ă”; Cornelia Stancu, „Despre derivarea cu sufixele -ar și -tor în limba română”; Emanuela Timotin, „Între cantacuzini și habsburgi: aspecte lexicale ale unui text de ceremonial tradus din germană în română în 17632; Elena Trifan, „Familia lexicală a cuvântului ”; - limba franceză: Karla Lupșan, „À Madame
UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA, 70 DE ANI DE EXISTENŢĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369031_a_370360]
-
avea vocație pentru creația literară ar trebui să se priceapă fără nici o dificultate în toate direcțiile și să se poată exprima într-unul sau altul dintre genuri. Trebuie considerate ca fiind eșuate toate încercările de a explica genurile literare prin derivarea unuia de celălalt. Astfel a existat tendința de a considera apariția vorbirii directe în stilul rapsodic ca o punte între epopee și dramă. O tradiție nu se menține de dragul tradiției în sine, ci prin prezența ei, prin capacitatea de a
UNITATEA GENURILOR LITERARE ESTE DAT[Ă DE UNITATEA OPERELOR LITERARE, ESEU DE AL [Corola-blog/BlogPost/369125_a_370454]
-
palumbus, care înseamnă porumbel sălbatic. Probabil că, în imaginație populară asemănarea cu porumbelul a pornit de la forma și culoarea știuletului de porumb, dacă nu chiar de la aspectul plantei înseși, abia răsărite“. Există, după opinia noastră, încă o posibilă explicare a derivării numelui gramineei porumb din al păsării porumb (care) în limba literară se cheamă porumbel. După câte știm, latinii numeau pasărea de care vorbim palumbus, cuvânt moștenit în română porumb, ulterior diminutivat, în spaniolă palomo „porumbel bărbătuș“ și paloma „porumbița“, dar
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI PORUMB de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369868_a_371197]
-
autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, ÎI). Să presupunem că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
autohton se referă la rădăcina i.e. *kep -„cioplesc pietre, tai“, cf. gr. kopto „sap, tai“, v.sl. skopiți „a tăia în bucăți“, lit. kapoti, let. kapat „a toca, a tăia mărunt“ etc. (istoria cuvântului la I.I. Russu, ER, p. 294). Dar derivarea din verbul cu sensul „a tăia“ este îndoielnică (TILR, ÎI). Să presupunem că privim un arbore singur în mijlocul unui câmp. Este evident că este un copac. Dacă îi tăiem toate crengile lăsând numai firul pomului acesta nu mai e copac
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
un rost al ei în sânul populației din Oltenia, regiune locuită de daci și cu o distanță remarcabilă față de ceea ce a însemnat influența slavă asupra obiceiurilor poporului român. Nu contestăm etimologia cuvântului ca provenit din limba slavă însă nici excluderea derivării acestei onomastici din cuvinte trace. Sigur este faptul că acest obicei este moștenit de la strămoșii traci, însă numele sărbătorii încă trezește interese în acceptarea științifică a cercetării etimologiei acestuia. Parcă simțim și acum, așa cum simțeau moșii și strămoșii noștri, în preajma
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
un prăpădit de amploiat”, „bagabont”, „un bagabont de amploiat”, „un coate-goale”, „mațe-fripte”, „moftangiu”, „pungaș”. Sunt cuvinte de origini diferite și cu o vechime diferită în limba română. Cele mai multe sunt formate în limba română prin mijloace interne. Moftangiu este format prin derivare, prin adăugarea sufixului de origine turcă -angiu la substantivul moft tot de origine turcă, atât sufixul cât și baza având o conotație negativă foarte puternică, iar pungaș de la pungă și sufixul de origine slavă cu o valoare negativă -aș. Prăpădit
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
minții ca dat al creației divine, urmată de îmbolnăvirea ei ca traumatism psihic, în urma căderii omului în păcat. Capitolul II analizează „Patologia minții căzute” (p. 71-101), manifestată prin per¬vertirea cunoașterii, perceperea contorsionată a realității, inversarea itinerarului rațional al minții, derivarea dorinței și pervertirea plăcerii. Capitolul III, „Factorii de sanogeneză psihică” (p. 101-146) are în atenție acțiunea de psihoprofilaxie și raportul ei cu rugăciunea minții, precum și mistagogia pornirilor pri¬mitive ale omului. Capitolul IV prezintă „O pledoarie pentru rugăciunea minții” (p.
PR. PROF. UNIV. DR. DUMITRU MEGHEŞAN, RUGĂCIUNEA LUI IISUS: MIJLOC TERAPEUTIC DE PURIFICARE A MINŢII, EDITURA UNIVERSITĂŢII DIN ORADEA, 2010, 277 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 802 din 12 [Corola-blog/BlogPost/352617_a_353946]
-
Facultatea de Filologie și Istorie a Universității din Craiova, specializarea: Limba română - Limba italiană 1992 - Grad didactic I, Universitatea București 2008 - Doctor în Filologie, cu distincția „Magna cum laude”, Universitatea din Craiova, cu lucrarea științifică „Formarea cuvintelor în publicistica actuala. Derivarea”, coordonator științific Prof.Dr.dr.h.c.mult. Maria Iliescu, Institutul de Romanistica, Innsbruck, Austria 2007 - 2013 - Cursuri de formare continuă organizate: Centrul Educația 2000 + Organizația Salvați Copiii, Casa Corpului Didactic Prahova, Asociația Unelte pentru Dezvoltare Eexperiențăprofesională: Din 1979 până în prezent profesor de
CURRICULUM VITAE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353650_a_354979]