144 matches
-
-mi dau seama că dormise adânc, căci obrajii îi erau roșii ca mărul. Desigur, i-am răspuns. Ne-a luat o zi întreagă să plantăm bulbii. Mă gândeam la fermierii de la țară și îmi închipuiam familiile care se căzneau să desțelenească solul înghețat. Punându-mi mâna pe burtă, am zis: — De vei fi băiat și de vei ajunge vreodată împăratul Chinei, îți doresc să fii bun și merituos. — A-ko! În clipa în care aud strigătul lui An-te-hai, mintea mi se transformă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
de floarea-soarelui. Oamenii gospodari Își pun și ei prin curți cam ce au nevoie În casă: roșii, fasole, ceapă, vinete, cartofi, dovlecei, castraveți, chiar și porumb pentru floricele. Acolo, Însă, de generații Întregi de firi visătoare și contemplative nu se desțelenise ditamai curtea de buruieni. Așa că vestiții porci grași și leneși ai lui Florea Cucu creșteau precum caprele, cu tot soiul de verzituri și mai puțin cu grăunțe ori tărâțe. Cu câteva zile Înainte de Crăciun, stăpânul pleca de acasă când i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
care a acoperit-o cu stuf. A săpat fântână în curte. Și-a cumpărat o capră care să-i dea lapte, făcându-i și țarc. Apoi a mai făcut un coteț pentru câteva găini. Spre toamnă s-a apucat să desțelenească la hârleț o parte din imaș, pregătindu-l astfel pentru a-l însămânța în primăvara următoare cu ceva porumb, cartofi, fasole și legume, căci avea apă cu ce să le ude. Uneori, la asfințitul soarelui, când era frumos, se așeza
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
luna cea nouă cu un discurs demn și sobru ― sunt un orator al capcanelor care Încă mai aude plînsul celebrelor molii din catedrala mîntuirii poeților. La pontonul ceasului tai cu lanțeta aorta timpului, strîng șurubul cinei din jurul apostolilor. În genunchi desțelenesc semnul crucii ascuns Între numerele de circ. În taverna lui Iani mă joc cu puiul de lele pe burtă și-l hrănesc Într-o doară cu miez de nucă. Învierea nemistuită Îmi cade greu la stomac, o răsuflare neagră și
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
această îndîrjire. Într-o inimă în care s-a așezat nimicul, irupția dragostei e atât de nespus de sfâșietoare fiindcă ea nu găsește nici un teren de înflorire. De ar fi să cucerești numai femeia, ce ușor ar fi! Dar să desțelenești propriul neant, să te înstăpînești cu greu în vrăjmășia sufletului tău, să faci drum iubirii tale spre tine însuți! Războirea aceasta - care te azvârle cu dușmănie împotriva ta - explică de ce nicicând n-ai vrea să te omori mai crunt ca
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
se cristalizeze în instituții atât de aderente pământului, este unul din misterele ciudate ale religiei în genere, care, fixând toate obiectivele existenței dincolo, sfârșește prin a se înrădăcina iremediabil aici. Se pare că toate lucrurile mari încep prin a ne desțeleni din pământ, pentru ca apoi să ne lege și mai mult de el. Creștinismul și-a trecut examenul posibilităților lui terestre prin catolicism, cea mai reușită realizare istorică a lui. Papii au fost obiectul de invidie al regilor și împăraților. Este
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
țara, Profesorul este un deschizător de drumuri și, deci, un nume, iar scrierile sale sunt la loc de cinste în facultăți și școli de diplomație, deopotrivă. Este greu să cuprinzi în câteva pagini munca neîntreruptă a acestui om care a desțelenit ogoarele nepătrunse ale științei Dreptului, cu aceeași dăruire cu care înaintașii săi și chiar el însuși, în tinerețe, au ținut cormana plugului. Ne mărginim să le amintim, în contextul unei vieți care nu s-a irosit în van, o viață
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
stăruitoare și-l buimăcesc. Atunci când aceste crize deveneau insuportabile, cobora în grădină, stătea de vorbă cu confrații sortiți să trudeasca și îi întreba dacă putea să le dea o mână de ajutor. Mânuia sapa cu furia dezlănțuită a unui diavol, desțelenea pământul lăsându-se pradă unui entuziasm ieșit din comun. Călugării încetau să mai muncească, se făcea liniște în jur și Tommaso înfigea tăișul lucios în inima pământului neștiutor de ce-i în inima lui. Apoi tăia lemne, lovind strașnic cu toporul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
sapa, fiind consemnate în documente sub denumirea de „săpături”. Tot cu sapa lucrau și cei ce nu dispuneau de vite de muncă, iar însămânțarea, în acest fel, se numea „înțărnare”. După mai mulți ani de folosire pentru fânaț, curătura se desțelenea cu plugul de lemn tras de mai multe perechi de boi. Arătura se făcea într-un an „la cormană"3sau „la unghie” (la margine, lateral), iar în anul următor „la lături”(la margine), pentru a păstra mai bine apa în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pădurilor. În calea efectuării a cât mai multe și mai întinse defrișări, n-au stat motive de ordin administrativ, ci obstacole impuse de gradul de dezvoltare a uneltelor, de lipsa de eficiență a acestora. Libertatea sătenilor de a defrișa și desțeleni unde vor și cât pot în funcție de nevoile și posibilitățile lor a fost menținută după legile nescrise ale țării, până la apariția Regulamentului organic. Influența obștii sătești este evidentă în zonificarea moșiei fiecărui sat, proprietatea colectivă și individuală” (- Obștea țărănească în Țara
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
delimitat loturile fiecărui sătean cu casa de vatră, denumită „delnița casei”, iar apoi sa extins și asupra delniței cu fânețele, fiind delimitate prin îngrădituri. Legea nescrisă a țării spunea că săteanul, care prin munca lui și a familiei sale va desțeleni un loc, va deveni prin aceasta stăpânul acelui loc. Potrivit documentelor istorice, în sec. XIV-XVII delnițele îngrădite cu „nuiele și garduri” erau numeroase. Ecouri ale vremurilor când sătenii se bucurau de libertatea de a alege locuri de muncă după „voie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lui de 15 ani, stătea ascunsă ca un iepure în hățiș, frica, o frică încă nelămurită dar rotundă și seacă, așteptând doar un foșnet trecut printre crengile pădurii nemișcate, ca să înflorească, să se umfle ca apele primăverii, năvălind în ochi, desțelenind vecinătățile adormite ale strigătului. Niță îl apucă de un nasture și-și apropie fața de a prietenului său, strigându-i aproape de ureche: „Bă, tu dormi sau ce naiba? Tu nu-ți dai seama ce va fi mâine? Mâine vom fi la
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
durere: " Dacă există o țară unde democrația creștină ar fi trebuit să fie sădită, să prindă rădăcini, să se dezvolte și să dea roade, aceea este Franța. În toate domeniile de acțiune și de filosofie socială și democratică, noi am desțelenit pămîntul, am deschis căile, am pus primele baze, iar edificiul s-a construit în altă parte... De ce, de ce, de ce?"4. Răspunsul se găsește în două puncte. În primul rînd, curentul creștin-democrat nu a putut să se contopească cu catolicismul francez
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
În fața ogorului sfânt, Ion se închină cu evlavie, mulțumind Domnului. Apoi, se apucă, de îndată, de iujdeală. Deshămă boii de la car și îi înjugă la plug. Își frecă palmele bătătorite de munca grea și, răcnind la dobitoace, se puse a desțeleni pământul. Apăsându-l din puterea brațelor, înfigea adânc plugul în brazdă, de se zguduiau împrejurimile. Din arătura răscolită, se ițea pământ reavăn. Răcoreau tălpile crăpate și uscate ale țăranului care îl călcau cu sete. Lăsă în urma lui dâre adânci în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
curgătoare, / Pentru toată lumea adapatoare; / Cu câmpii roditoare / Și cu flori mirositoare / Și cu păsări cântatoare."62 "Săptămâna" este prezentată ca ființă mitică a Timpului și în riturile de trecere dintre ani , într-un scenariu sacru imaginar în care pământul este desțelenit de trecut pentru a fi primenit în fața Anului Nou: S-a pornit într-o joi, / Cu plug cu doisprezece boi, / Boi-bourei, / În frunte țintăței, / În coadă codălbei... / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / Și-au arat lunile, / Luncile, / Marțile / Coastele, / Miercurile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poeți ca Rafael Alberti, Giuseppe Ungaretti, Salvatore Quasimodo, W. H. Auden, Jorge Guillén etc. La noi, M. R. Paraschivescu, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Mihai Beniuc, Nina Cassian, Veronica Porumbacu, Mihu Dragomir, Cicerone Teodorescu, Radu Boureanu, Virgil Teodorescu, Demostene Botez vor desțeleni drumul spre acțiune, pentru transformarea societății, invocând mereu fundalul tragic al epocii și ororile războiului, realitățile infernale ce au mutilat generații de suflete. Poezia militantă modifică sensibilitatea epocii, parcurgând etape și acumulând în mod specific transformările calitative produse în bazele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
creației. Ca și Lucian Blaga, el caută în acest sens satul și casa părintească. "Acasă-așadar în bârlog, la străvechiul jug înstrăinat/ vechile straie de rob pe câmpia putredă de oseminte" ("Întoarcerea poetului"). Se va defini și în raport cu generația menită să desțelenească pământul bătrân, o generație solidară la bine și la rău, cu un puternic spirit de sacrificiu și umanitarism: "Prietenii mei înjugați la plug/ desculți și însetați, și eu la coarne la fel/ însetat și desculț/ și cineva din univers cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
gulagul siberian, de un realism copleșitor, nu au nimic de invidiat unor texte similare, nici măcar marelui Soljenițîn. Camionul cu "nacialnicul" a trecut la vreo săptămînă de la venirea noastră și ne-a lăsat instrucțiuni precise despre ce aveam de făcut: de desțelenit pînă la căderea iernii cîmpia enormă și însorită. În afară de ordinul de muncă am mai primit și un săculeț cu semințe negre, mărunte, prismatice: semințe de varză pe care trebuia să o cultive "celula" noastră pentru alți deținuți. Aveam un tîrnăcop
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
a ajuns literă de lege, familii risipite - care, încotro Codrii s-au tăiat, haiduci nu mai avem, în schimb s-au înmulțit ipocriții printre betoane. Îi vezi că li s-au împlântat rădăcinile adânc, nici buldozerul nu-i mai poate desțeleni. România a luat spre adopție Criza care nu vrea să mai plece și, cu tupeu, spune: “dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau. Deci, rămân”! (ehei, la umbra ei, mulți trântori huzuresc!) Copii nu mai avem, au plecat peste
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
pe înserate sau în zorii zilei", îi veni iar în minte același gând, stăruitor, ca o muscă pe care în zadar vrei s-o alungi. Încetul cu încetul ploaia conteni și se porni un vânt aspru, cu șuierături sinistre, mai desțelenind puțin întunericul și cotrobăind vajnic prin observatorul lui Bologa care, în curând, simți în spinare o pată udă și rece. Se ghemui mai bine, ferindu-și spatele. Vântul însă îi pătrundea prin haine, prin piele și-i zgâlțâia inima. ― Și
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
schilodiră cuvintele, silindu-l să tacă. În cele din urmă, temîndu-se să nu-și fi sângerat limba, începu să scuipe ascuțit spre gârla din dreapta drumului, întocmai cum fac soldații când au răgaz să fumeze în tihnă. Zgomotul roților și hurducăturile desțeleniră gândurile lui Apostol. " Azi la nouă era să osândesc iarăși... Acum alții mă vor osândi pe mine! își zise dânsul, fără frică, ba chiar cu un fior de plăcere, urmând numaidecît: Oare cine mă va înlocui azi?" Căută răspunsuri câtva
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
zise el în gând. Și, ca să-și ascundă tulburarea din suflet, îl îndemnă pe boier... - Hai Cucoani, hai să măi gustăm din minunea asta!... Abia atunci, la al treilea păhărel de țuică fiartă, care alunecă pe gât ca untdelemnul, se desțelenesc graiurile, și pornesc la un taifas, la care din când în când, cocoșii vestesc crucea nopții. Boierul Șipoteanu-Fălciu avea prilejul să-l descoase pe Toma, pădurar bătrân, înțeleptul pădurilor, despre viața ascunsă a codrilor copleșiți de zăpezi și taine... Toma
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
pe cele mai Înalte cote?” Cu toții regretăm dară ce i s-a tâmplat lui Ceaușescu și nu i s-a tâmplat lui Neacșu carele de ce nu ne-a dat știre atuncea, În decemvrie, care-i iaste tulburarea, că i-o desțeleneam, nice acu’ nu-i timpulu perdut. Că zice Neacșu, dus pe puținele-i gânduri ca pe apă: „Ce bine-ar fi dac-am trăi ca-n anii 1966-1980”. Poate el o fi trăit cu bine, de-aia-i acuși Înrăit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
lui. - Încurajarea migrației țăranilor către șantiere și fabrici. După 1975, Partidul dispune descurajarea acestui proces prin prezentarea de „întoarceri la vatră”. - Propagandă pentru părăsirea orașelor de către absolvenții de facultate și stabilirea lor în zone rurale, zglobiu-înapoiate, pe care le vor desțeleni. Frecvența de apariție a temei crește după 1975. - Părăsirea țării pentru Occident - o trădare de sine, cu rele consecințe, dar oricând există cale de întoarcere. - Propaganda prin filme istorice. Declanșată în anii ’60, odată cu începutul distanțării de URSS, va fi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a pesticidelor, a unor ape de irigație aflate sub standardele de calitate. Ca și în cazul apelor, aerului, structurilor vii, orice formă de poluare accidentală poate determina degradarea corespunzătoare a solului. Monocultura grâului în sudul S.U.A., culturile cerealiere în stepele desțelenite din Kazahstan, alte culturi al căror ciclu vegetativ a lăsat solurile respective fără protecție vegetală în sezoane uscate și cu vânt puternic, au determinat spulberări masive ale păturii fertile de sol (dust bowl). Arăturile pe linia de maximă înclinare a
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]