775 matches
-
bei cu dor/ Sunt eu, sunt doar un suflet călător ... Povestea se resfira cu puternice pasiuni pe care le simte poeta: „Ne îmbătam în gustul de păcat/ Lanul de maci ne este tainic pat ... ” sau: „Să te sărut, să te descânt cum doar buzele-mi știu/ Să-ți fac culcuș în lut, tu mie vizitiu/ Să mă respiri încet, nebun că un păgân/ Iar eu să de ademenesc cu floarea de salcâm ... ” Cu siguranță că, prin intermediul freneticei pasiuni pentru poezie, Luminița
LACRIMILE LUMINIŢEI AMARIE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_lacrimile_luminitei_octavian_curpas_1345084587.html [Corola-blog/BlogPost/355008_a_356337]
-
arome dulci de flori înmiresmate, mirosul de mâl de fructe de mare putrezite pe canale.” ( Gabriel Garcia Marquez ) În largi Veneții inundate compromise și-adultere, prin canale demodate ce sunt strivite de mistere Plânge crunt gondolierul - cel ce lumea o descântă, cu privirea către ceruri spre o moarte se avântă. A pierdut din nou iubirea fetei de la spițerie, el sperând la fericirea transformată-n isterie. Plânge inima într-însul, plânge sufletu-i romantic, neștiind care-i răspunsul ce-i revine sistematic
TRAGEDIE DIN VENEŢIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1465487302.html [Corola-blog/BlogPost/379214_a_380543]
-
alătură și țipă, apoi că dintr-un semn silabisesc iubirea născută din porunci clădind o altă lume cioplita pe un lemn. Un fel de sentiment clădit din dor topit o arătare spartă de voci, dor din străbuni, ce se alatură-n descânt sau dintr- un riț o mângâiere sacra clădită-n văgăuni. Mă otrăvesc cu silogismele dospite otravă din gândirea unui zvon. Genune, iar peste simplul adevăr părerile ivite sunt îmbrăcate în nectar și alte spume. Mă otrăvesc, iar timpul se dilată
ILUZII SPARTE de PETRU JIPA în ediţia nr. 831 din 10 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Iluzii_sparte_petru_jipa_1365578086.html [Corola-blog/BlogPost/345815_a_347144]
-
-n spume Și strigi către înalturi că ești al meu soroc. Eu mă cuprind de taina divinei tale inimi Și mă-nfășor cu stele ce-ți strălucesc în ochi, Lumina-n mine râde și se prelinge-n juru-mi Când îmi descânți de dor, ca de-un adânc deochi. Te-ai întrupat din visuri - fruct dulce al dorinței - Din ochiul de jăratic ascuns în gândul meu, Descătușat aievea din brațele căinței, Samariteanule, ești al meu Dumnezeu! Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Tu, bun
TU, BUN SAMARITEAN... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Tu_bun_samaritean_cornelia_viju_1384349060.html [Corola-blog/BlogPost/363167_a_364496]
-
prevestește. Mai vârstnicii pun usturoi La poartă, ușă sau ferestre, Să îi păzească de strigoi, De vrăji și făpturi perverse. Vârcolaci, strigoi, fantome, La răspântii se adună. Dar nu stau prea multă vreme Că, în zori fug de lumină. Vrăjitoarele descântă Să ia mana de la vite, Sau blesteamă de-nsoăimântă Fete, să nu se mărite. Ori fac vrăji de răutate, Alungând soartă ursită Cu trucuri în miez de noapte, La fântână părăsită. Însingurat să îi fie Destinul unei rivale, O fată cu
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI POPULARE DE SF. ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1448701714.html [Corola-blog/BlogPost/383098_a_384427]
-
Te caut în lumina primăverii, Când păsări poposesc la mine-n piept Și sunt nebuni de floare merii, Te caut și te chem și te aștept. Te chem când peste dealuri râde vara, Izvoare șopotesc la mine-n piept, Privighetorile descântă seara, Te caut și te chem și te aștept. Te-aștept când vântul aspru cată sfadă, Cu frunze strânse ghem la mine-n piept, Și chiar de nu mai râde prin livadă, Eu tot te caut și te chem și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_v%C3%A2lv%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
Mihai VâlvăTe caut în lumina primăverii,Când păsări poposesc la mine-n pieptși sunt nebuni de floare merii,Te caut și te chem și te aștept.Te chem când peste dealuri râde vara,Izvoare șopotesc la mine-n piept,Privighetorile descântă seara,Te caut și te chem și te aștept.Te-aștept când vântul aspru cată sfadă,Cu frunze strânse ghem la mine-n piept,Și chiar de nu mai râde prin livadă,Eu tot te caut și te chem și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_v%C3%A2lv%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/344078_a_345407]
-
și cu imagistică subtilă. poezia e vie se scrie în zile între ziduri mute în pământul muscat dintre râuri cu unghiile-n carne eu nu te chem sunt aici număr zâmbete în calendar căutându-le pereche adun blestemele pământului le descânt și le mângâi în tăcerea infinitei răbdări aș putea să iert și să iertaș putea să uit și să nu uit m-aș putea regăsi în sublimul celei dintâi pașii, tăcere... ultima ne așternem în liniști plecate din noi eu
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1454653937.html [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
îmi scrie pe cașmirul inimii cuvintele unei frumoase dedicații, așa cum florile de salcâm ne înmiresmează viața, primăvara. Cu harul scrisului am urcat pe crestele carpatine ca să-mi văd gătite-n sărbătoare simbolurile Țării mele sfinte. Am văzut parcă un vechi descânt, cum la-nceput s-a-nfiorat în sine și a pus surâsuri-muguri de creație în barba Moșului din Vetre carpatine. Am găsit bătrânii stropi de soare prinși în zâmbetele străbune de sânge, ce scânteiază-n urmele pașilor lui Iisus Hristos. Am îngenunchiat
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1360061500.html [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
curate În murmur sfânt rostite, luate și purtate De coruri îngerești în nesfârșiri de noapte Cu binecuvântarea sădită printre șoapte. Iar gândurile-alese, rostite-n glas fierbinte, Stând pe genunchi plecată, crezând în cele sfinte, Topesc cuvinte-n valul credinței, un descânt, Ca ele să m-ajute mereu pe-acest pământ. Îi mulțumesc bunicii, cea blândă și iubită, Căci știu că-n orice clipă din rugă-s nelipsită Azi vreau cu toată ființa, în brațe să o strâng Să-i spun cât
PRIMĂVARA AMINTIRILOR (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_primavar_paula_diana_handra_1371169677.html [Corola-blog/BlogPost/342179_a_343508]
-
cu aura ta fierbinte în cochilie de vis unde gândurile mi-s doar ghitare ațipite pline toate de ispite eden blond cu miere blândă ești făcută din osândă coapsele tale solare dorm în golfuri selenare în dezmăț și în orgie descântate-n apă vie ai în mânecă doi ași fiică hoață de ocnaș te invit la bal mascat dintr-un secol demodat să-ți recit un mic sonet pe un dans de menuet mă semnez al tău valet. joi, 21 martie
BALADĂ PROFANĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 by http://confluente.ro/Balada_profana_ion_ionescu_bucovu_1363857190.html [Corola-blog/BlogPost/349106_a_350435]
-
ales poet, Radu Stanca a trecut ca un meteor prin literatura română. În perioada începuturilor sale poetice el se distinge printr-o poezie erotică naiv-sentimentală: „Desprins din întristare și rupt din nemurire Îți simpt în palme trupul din care mă descânt” Alte poeme anunță baladescul de mai târziu, prevestind teme lirice fundamentale: „În pașii tăi se leagă tristeți nenumărate” (Divertisment) Poetul tristeții devine cu timpul poetul durerii, o melancolie muzicală și reflexivă: „Căutând visările-n tristețe Și aflând tristețile-n visare
RADU STANCA-UN CNEAZ VALAH LA PORŢILE SIBIULUI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Radu_stanca_un_cneaz_valah_la_ion_ionescu_bucovu_1387364271.html [Corola-blog/BlogPost/347600_a_348929]
-
nu se poate să nu ne poarte prin lumea de frumuseți a copilăriei ce-o purtăm cu noi. Ne îmbrâncește în zona de viață când ne sfârâiau călcâiele alergând după gândăcei să-i prindem și să-i facem avioane, când descântam gărgărițele cu dar de a prevesti viitorul fetelor, când ne jucam cu mielușeii și ascultam fascinați cucul din vârful nucului, numărând anii pe care îi avem de trăit. Lumina asta caldă ne trimite cu gândul la casa părintească sau cea
VIAȚA PRIN IUBIRE ȘI DĂRUIRE de MIRON IOAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 by http://confluente.ro/miron_ioan_1488974673.html [Corola-blog/BlogPost/381220_a_382549]
-
m-oi tolăni prin iarbă!... Verdeața plină de culoare N-o să mă satur s-o privesc. S-aud copacii cum îi doare, Când mugurii pe ram plesnesc. Urechile să mi le-ncânte Concertul de privighetori Și un izvor să mă descânte Ca o aghiazmă-n sărbători. Mireasma florii să mă-nbete Și să adorm scăldat în dor; În poală, legănat de fete, Să mă visez că sunt fecior... Mă uit pe geam și-mi fac o cruce; Nămeții tot mai sus se-nalță
CÂND MĂ UIT PE GEAM AFARĂ... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_ma_uit_pe_geam_afara_george_safir_1329027910.html [Corola-blog/BlogPost/346623_a_347952]
-
gurii lui, scobindu-se între dinții protezei cu un trident de mucava. Oamenii au început să se teamă de el și-i aduc ofrandă merinde și vin. Nesperatul Sfânt le primește bucuros și le consideră deja o obligație. Merindele le descântă ca un șaman să le scape de gustul sudorii și al sângelui. Mănâncă din ele pe săturate, râgâie și-și freacă satisfăcut ombilicul, dă din ele și altor sfinți mai mici, mai puțin descurcăreți dar ascultători. Vinul îl bea până
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
oamenilor stele de pe cerul gurii lui,scobindu-se între dinții protezeicu un trident de mucava.Oamenii au început să se teamă de elși-i aduc ofrandă merinde și vin. Nesperatul Sfânt le primește bucurosși le consideră deja o obligație.Merindele le descântă ca un șaman să le scapede gustul sudorii și al sângelui.Mănâncă din ele pe săturate,râgâie și-și freacă satisfăcut ombilicul,dă din ele și altor sfinți mai mici,mai puțin descurcăreți dar ascultători.Vinul îl bea până ... V.
ION IANCU VALE by http://confluente.ro/articole/ion_iancu_vale/canal [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
iubirea prea mare pentru un copil e un păcat, un blestem. Costan (tizul meu, mort neflăcău), era așa de frumos și așa de deștept că mă temeam să nu-l deoache babele și mergeam la Aripoaia, vrăjitoarea satului, să-l descânte de deochi. Îi făceam toate nazurile, tac-tu mă certa „bisericește” înjurându-mă de toți sfinții, câ „Copchilul ista numai din vina mea e de-o încăpățânare bolnavă”, Cred că din asta i s-a tras și moartea: Niște cai
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/constantin_t_ciubotaru_1488333447.html [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
unui om, țăranul român autentic a știut să-i cânte sau să-i recite, după obiceiurile străvechi, transmise de la o generație la alta. Dumitru Sinu, în retrospectiva făcută asupra vieții satului natal își amintea cum la nunți, de exemplu, femeile descântau și de cele mai multe ori ținta cimiliturilor lor era nănașul ori soacra: Faceți-mi o țâr’ de drum, / Să mă duc la domnu’ nun, / Să-i sucesc mustățile, / Să-i placă nevestele, / Să-i sucesc mustața bine, / Să mă placă și
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
mare / Că-ți aduci scărpinătoare / Și unde te-o scărpina / Șapte ani nu te-o mânca. Nimic din ce se întâmpla în sat nu scăpa de biciul vorbelor aparținând rapsozilor populari ai comunității; bunăoară, nea Mitică își amintește cum au descântat la o nuntă femeile din sat când un băiat de țigan a luat de soție o fată de român: Celuit-a, celuit / Un fecior de corturar / Pe-o fată de general / Corturaru’ om deștept / Se-mbrăcă locotenent, iar fata cânta
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Radacini_romanesti_satul_natal_copilaria_traditiile_si_pamantul_patriei_capitolul_xxv_.html [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
sursa venirilor și plecărilor sentimentale. În zona aceea este lăcașul de unde izvorăsc ideile amestecate cu păcate. Dacă vrei să rămâi ascunsă în verdele funzelor la infinit, evită expunerea. Sărutul este poarta pe unde intră și ies multiformele începuturi ale deslănțuirii. - Descântă-mă, atunci ! Sunt toată un început ce vine spre tine sfidând formele împotrivirii. Vreau să gust din afinele nopții și să aflu de ce am venit pe pământ. De ce am venit pe pământ,,,,,,, se auzea un ecou prelungit. A fost singura
PĂCATUL CA FORMĂ DE EXISTENŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1492099464.html [Corola-blog/BlogPost/380048_a_381377]
-
refluxului aduce patriotard la țărmul mării brățara iubitei și aripile avionului cedrii se mută din pădurea Lebanonului într-un sarcofag plutitor vestitor de al 5-lea element farfuriile zburătoare se înalță în pagodele învățătorului Budha ca ultimii întârziați cocorii albi descântă țipătul Lunii de albastru Pamant http://www.youtube.com/watch?v=cNO9gGqsSN4 Referință Bibliografică: Nirvană / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1021, Anul III, 17 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Radu Liviu Dan : Toate Drepturile
NIRVANĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1021 din 17 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Nirvana_radu_liviu_dan_1382011773.html [Corola-blog/BlogPost/352465_a_353794]
-
deschise Simbolic peisaj de axiomă. Imponderabili caii mei eterici În compania astrelor eterne, Cu pașii neauziți și ezoterici Iar ploaia viselor încet se cerne. Aleargă caii toți cu coama-n vânt Pe cale fără urme, fără drum, Aleargă fermecați de un descânt Dintotdeauna parcă, și acum. Nici Mâine nu va fi, n-a fost nici Ieri, Ci doar eternul Azi - atemporal, Pe drumuri presărate cu tăceri, Recife luminoase de coral. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Axioma / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
AXIOMA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Axioma.html [Corola-blog/BlogPost/358967_a_360296]
-
on bat de-alun, o scăpăm de can o mușcat-o. Ase mi-o scăpat on bătrân, demult, o mânzare. O frecat-o binie cu banu de-argint s-o bătut-o pe uger cu bătu de-alun s-o descântat. Am tresărit: - Dumneata știi să descânți? - Numa de șerpe, că l-am audzât atuncea pe bătrân. - Spuneți-mi și mie descântecul, să-l învăț! - Geaba ți-l dzâc, că nu plate nimica. N-are putere. Trăbuie să-l furi. - Cum
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie by https://republica.ro/povestea-ca-viata-prima-data-cand-am-ucis-o-fiinta-vie [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
de can o mușcat-o. Ase mi-o scăpat on bătrân, demult, o mânzare. O frecat-o binie cu banu de-argint s-o bătut-o pe uger cu bătu de-alun s-o descântat. Am tresărit: - Dumneata știi să descânți? - Numa de șerpe, că l-am audzât atuncea pe bătrân. - Spuneți-mi și mie descântecul, să-l învăț! - Geaba ți-l dzâc, că nu plate nimica. N-are putere. Trăbuie să-l furi. - Cum adică să-l fur? - Să-l
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie by https://republica.ro/povestea-ca-viata-prima-data-cand-am-ucis-o-fiinta-vie [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]
-
șerpe, că l-am audzât atuncea pe bătrân. - Spuneți-mi și mie descântecul, să-l învăț! - Geaba ți-l dzâc, că nu plate nimica. N-are putere. Trăbuie să-l furi. - Cum adică să-l fur? - Să-l audzi can descânta careva și să-l țâni minte. C-atuncea îi descântecu în puterea lui. Până la urmă, Unchiu a cedat insistentelor și mi-a dezvăluit descântecul. Era un catren. Am scos repede carnețelul și pixul din buzunar (nu mă lipseam niciodată de
Povestea ca viață. Prima dată când am ucis o ființă vie by https://republica.ro/povestea-ca-viata-prima-data-cand-am-ucis-o-fiinta-vie [Corola-blog/BlogPost/338398_a_339727]