96 matches
-
lui Udriște Năsturel, biserica Sfânta Vineri-Hereasca, doldora de icoane, chipuri cioplite, policandre și candelabre brâncovenești, pentru a nu sluji drept reper celor ce ar fi plecat în expediție. Scotocind coclaurile pe care se răsuciseră odinioară gurile de vărsare ale pârâiașului descântat. Pe ruinele ei, înțelept Marele Arhitect, mereu surprinzătorul Nicolae Ceaușescu, avusese înțelepciunea de prăvălise un bloc, 103 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI buldozerele se opinteau, din nou, să le ghemuiască la pământ. Era peste puterile unui om să prăvălească
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
un domn pântecos, cu ștaif funcționăresc, absorbea, pe la un capăt, ibrice de ceai și urina printr-o verighetă, pentru a-și recăpăta vigoarea sexuală. La următorul stâlp al prispei, rana unui înjunghiat era tratată, de la distanță, ungîndu-se cu o alifie descântată lama cuțitului ce provocase rana. În sfârșit, Filofteii, răpciugoasa domnișoară de pe strada Alunișului, călfărița îi transcria un filtru de dragoste, potrivit căruia puterea menstrelor, "florile roșii ale sexului feminin", adunate și amestecate în băutura următorului pretendent, era suficientă să-l
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ori bordeluri, ori lepozerie. Iar pehlivanii turci își jucau GIAMALA. O momâie uriașă, alcătuită, pe dedesubt, din cercuri din tablă. Împodobită cu panglici colorate, țoale fistichii, oglinjoare și săculeți cu farmece. Care, dacă te plesnea peste fălci cu niște lănțișoare descântate, până în trei zile, picai. Ori într-o chiverniseală turbată. Ori în coșciug, din patru surceluțe împuțeai. Zbura și has-Satan, cam într-o dungă, plăcut abțiguit. Iar pîn' la coșconeața din spatele curții Nicoloaicei, nu se opri. Fusese la un botez. Capitolul
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cântare Lumea doarme în descânt. Este daina cea nebună, Care cântă noaptea-n crâng, Pe când stelele se sting, Pe când frunzele-abia sună, Pe când apele-abia plâng. Vezi cum luna înghețată, Dintr-al nourilor hău, Trece ca și visul greu - Sună-n noaptea descântată Cântul trist din ceasul tău. Și bătrâna moarte toarce Gândul ei în nefinit: Zilele din vine-ți stoarce Și când capu-ți se întoarce Bagi de seamă c-ai trăit. {EminescuOpIV 459} 4. NUMAI POETUL... (cca 1868) Lumea toată-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-Mă! - Du-te dracului și lasă-mă-n pace! - Să te arză un foc mare dacă minți? - Gheorghe, acu scot șișul! - Vezi, mă, vezi c-așa-i? Păi tu nu te uiți la ea ce ochi are? Asta-i curvă descântată, c-un plan te vinde, cu altu te cumpără! Și așa era. Ce nu-i căra hoțul? Mărgele și inele, brățări și câte alea, dar de învins n-o învingea, codana nu-i da carnea ei. N-o slăbea. Seara
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
nu se mărită, Că acolo te-așteaptă, Cu mese-ntinse, Cu făclii aprinse... i . Să rămfie cutare Curat, Luminat Ca steaua din cer, Ca rouă din cfmp, Ca sfânta tămfie! Da apoi copiilor să bea de trei ori din apa descântată și ieșea afară, căutând un câine pe care o arunca, zicînd: - Așa să fugă deochiul, cum se scutură dinele de apă! Linei îi fusese rușine să se ducă ziua la ghicitoare. O luase pe Aglaia și, într-o seară ploioasă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
corporalității, sâni palpitând ca mareele, gură, ochi, plete, coapse, trupul întreg, învins de valul sângelui, cu toate că Dorador este cea fără-de-chip, sugerând caracterul proteic al iubirii, în stare să refacă, prin fiecare îndrăgostit, Geneza: din lut / te-am zămislit, Dorador, chip descântat, încât, în felul acesta, poate accede la veșnicie: Așa te voi fecunda cu veșnicie. Pentru îndrăgostitul-poet, fecundarea este, în primul rând, prin cuvânt, apanajul său, forța sa inalienabilă: Cu un cuvânt te voi schimba într-o pajiște / cum n-ai
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
logofăt din Velești, care dă oile lupilor, pentru a apăra satul și pentru a le astâmpăra fiarelor foamea. Copiii sunt bolnavi de gâlci care trec cu trasul, și oamenii de pelagră și de deochi, de care nu se vindecă decât descântați: "Gâlcile/ Motofălcile/ Plecară cu curcile/ Curcile s-au întors/ Gâlcile nu s-au mai întors." Stafiile, moroii vin la cișmele și-i damblagesc pe cei care vor să se răzbune, și-i lasă betejiți ca pe Grigore cel cu mâna
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
repede substituit de o ironie cu dublă țintă, dacă luăm în calcul și finalul: Îți mai aduci aminte, doamnă",/ Când ne plimbam la braț pe-alei/ cum mirosea a mititei/ și-a must neînțărcat și-a toamnă?/ Șoptindu-ți vorbe descântate/ te conducem spre un loc de taină/ tu-mi relatai despre o haină/ ce-o cumpăraseși ieri, în rate.../ Pe-o bancă, mână-n mân-am stat,/ era ții minte? pe-nserat:/ de la ciorap fugind un fir,/ ai dat un țipăt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de proveniență a metalului) ce știe să descifreze și să interpreteze numeroase semne. O practică divinatorie cercetată de noi și care are legătură cu această profesie este turnatul cositorului. Aceasta presupune interpretarea formelor pe care le ia cositorul (topit și descântat) și apoi turnat în apă sfințită. Mai mult, o mare parte dintre ustensilele vrăjitoarelor folosite în descântece și farmece sunt confecționate din metal (cuțit, potcoavă, clește, vătrai etc.), în urma unui ritual precis. 9.1.3. Croitorul Acesta este cel care
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de sare și aștept până a doua zi" (A.S., 68 ani, Suceava). În unele situații, etapa pregătitoare poate fi mai laborioasă. Din cercetările de teren rezultă că mult mai preocupate de această etapă sunt femeile care practică divinația cu ajutorul cărbunilor descântați sau cele care se ocupă cu turnarea cositorului. "Mai întâi fac un foc bun și aștept să ardă lemnele ca să am cărbuni... Bag în foc cu mare grijă fiarele pentru descântat" (C., 70 ani, Moțca, Iași). În cazul divinației prin
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
adesea ca o tulburare a ordinii și echilibrului (fizic, psihic, social) de care se bucura individul înainte. Un alt scop al turnării cositorului este și acela de a divina. Formele pe care le ia cositorul cînd este turnat în agheasma descântată reprezintă semne, indicii și simboluri ale unor evenimente viitoare legate de viața clientului. Divinația în cositor se prezintă fie ca un ritual de sine stătător, fie ca o componentă a unui ritual mai amplu de vindecare, curățare și desfacere. Secvența
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ari el în gând." Secvența nr. 18 12.18-12.38 "Ia pune-l pi căpușorul matali da' pune-l pi față (prosopul n.n.), nu-l pui pi dos." Toarnă cositorul în formă de cruce deasupra capului, în castronul cu agheasmă descântată. În economia ritualului, orice gest are o semnificație, un rost. Prosopul trebuie așezat pe cap, dar pe față și nu pe dos. De ce? Pentru că există o dualitate a reprezentării: fața primește conotații pozitive, spatele sau dosul, conotații negative. Dacă prosopul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
spălat prima oară copilul. 89 Majoritatea moașelor din Bucovina, imediat după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră. 90 Dacă femeia nu poate să nască, se crede că i-a făcut cineva "de ursită" și trebuie "descântată", atât ea, cât și "casa" pe care o ține: "Ho! Vacă roșă, / Poroșă, / Ho! Vacă neagră, / Poneagră, / Nu-ți amesteca / Blidele / Și lingurele / Și strachinile / Nu te asupri, / Nu te nărăvi, / Nu te năvăli, / Nu te năpăsti, / Copiii nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire de usturoi cu un ac, spală copilul cu "apă descântată" și îl dă cu usturoi pe tot corpul 210, apa vărsând-o, apoi, într-un "loc neumblat". Vindecarea de "roșață" sau de "rofii" se face cu ajutorul "stropilor care cad de pe roțile morii" sau cu "rouă de pe iarbă", care se iau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
curată, / Să mă speli, să mă curățești / Și să mă limpezești, / Cum ai spălat malurile de tină / Și bolohanii de rugină, / Așa să mă speli și pe mine / De fapt, de dat..."62 Pentru "întoarcerea ursitei", de folos este "apa descântată" de puterea cuvântului: "N. nu te cânta, / Nu te căina, / Nu te văira! / Că eu de mâna dreaptă te-oi lua / De picioare te-oi despiedica / De mână te-oi dezlega / De gură te-oi dezmuți / De ochi te-oi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
psihopomp, apa cunoaște multiple ipostaze care structurează spațiul poetic ca spațiu al metamorfozelor: "Acolo-n vale la pârâu, / Spală mândra dorul meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor se limpezește, / Tot pe mine mă iubește."64 Apa descântată capătă valențe magice prin intermediul dialogului imaginar, construit pe baza paralelismului analogic: " Bună dimineața, apă curgătoare. / Mulțumesc, maică, frumoasă ca o floare. Tu ai spălat deal și vale / de mâl, de piatră și rugină, / Spală-mă și pe mine de uri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o primă fierbere a mălaiului înainte de amestecarea sa cu făcălețul), era, pe vremurile țăranului descris de Mihai Lupescu, „numai de leac“: „Mămăliga pripită, unsă cu «untdenaft», măduvă de falcă de porc, e bună de «bolfe». Ea se face cu apă descântată și neîncepută, adică adusă fără să bei din vas ori să vorbești cu cineva, și se mestecă c-un băț de alun cu care s a omorât vreun șarpe.“ Iată unde se ascund rădăcinile magice, sensul tradițional, ancestral al marii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
devin mature sexual (deflorarea rituală) și se pot căsători. În zori de zi, mama și fata sunt duse de un bărbat dintr-o altă fratrie, Într-un anumit loc unde se va desfășura ritualul. Trupul fetei este uns cu grăsime descântată, iar pe sâni i se desenează cu ocru roșu dungi și cercuri mari, pe chip, iar În jurul gâtului i se prind șiraguri din păr de oposum Împletit. Împodobită astfel, fata, Întovărășită de mama ei, este trimisă În pădure, unde trebuie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
se descânta în ceapă (care se înțepa cu un ac) și în țuică (se agita într-o sticlă cu un bețișor). Trei dimineți la rând, bolnavul trebuia să bea câte o înghițitură din țuică și să mănânce părți din ceapa descântată. Printr-un alt descântec, se căuta prevenirea unor pagube la păsări: „cernerea puilor”, înainte de a fi dați în curte, cu cloșca. După ce puii erau scoși din ou se puneau într-o sită. Aici erau puse un număr egal de surcele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
adevărul. Revoltatul devine apostol și profet”. (1) O asemene dispoziție specifică poeziei lui Tudor Arghezi este prezentă În poezii ca: „Rugă de seară”, „Caligula”, „Testament”, „Plugule”, „Întoarcere În țărână”, „Inscripție pe o ușă”, „Inscripție pe o casă de țară”, „Flautul descântat”, unii psalmi, „Letopiseți”, dar mai ales, ciclul „1907 - Peizaje” În timpul vieții sale, Tudor Arghezi a scris poezie și proză. Poeziile sale au apărut În volumele: „Cuvinte potrivite” (1927), „Flori de mucigai” (1931), „Versuri de seara” (1935), „Hore” (1939), „Una sută
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]