95 matches
-
cioburi de lut ars și pașnice unelte de lemn, alături de armele tuturor războaielor iatagane, zale ruginite, cărți și ghiulele, lăzi de grenade; lângă lăzile de zestre, opinci agățate de roata unui tun; un meteorit lângă cărbunii stinși într-o strachină, descântați cândva, leac pentru spaime; monedele tuturor târgurilor încheiate pe acest pământ, cu prețul șters și efigiile uitate de timp; plugul de lemn și balanța, lângă "ocaua lui Cuza" și "Istoria frumosului Arghir" tipărită în chirilică; scara șeii haiducului Darie, lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
devin mature sexual (deflorarea rituală) și se pot căsători. În zori de zi, mama și fata sunt duse de un bărbat dintr-o altă fratrie, Într-un anumit loc unde se va desfășura ritualul. Trupul fetei este uns cu grăsime descântată, iar pe sâni i se desenează cu ocru roșu dungi și cercuri mari, pe chip, iar În jurul gâtului i se prind șiraguri din păr de oposum Împletit. Împodobită astfel, fata, Întovărășită de mama ei, este trimisă În pădure, unde trebuie
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
forță malefică, i-a aruncat o căutătură din ochi, de l-a făcut să-și piardă uzul rațiunii, pierdere transmisă și soției, deși eu bănuiesc că i se trage de la soacră. Or, pentru a scăpa de deochi, domnul Geoană trebuia descântat, fie de Aristiția lui Driță, fie de Botușanca, urmașe ale bejenarilor bucovineni, stabiliți acum 225 de ani în satul Lunca din județul Bacău. Recuzita pentru un astfel de ritual ar fi constat dintr-un pai luat din mătură, agitat într-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ele este eliminat de cenzură. Nu știm dacă poetul își prefigura destinul sau poemele acestea sunt doar expresia presiunii din perioada de după război, dar ele vorbesc despre un univers claustrant, lipsit de dumnezeire, de ideal, despre încătușare și decădere (Flautul descântat, Ogor pustiu, S-a culcat o fiară, Un plop uscat). Nu lipsește nici poemul de tip pamflet, cu bine cunoscutele mărci ale grotescului ("Și Dumneata a cărui gură pute/ Ce fel de viermi și ce fel de ciuperci/ Hrănești cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
adevărul. Revoltatul devine apostol și profet”. (1) O asemene dispoziție specifică poeziei lui Tudor Arghezi este prezentă În poezii ca: „Rugă de seară”, „Caligula”, „Testament”, „Plugule”, „Întoarcere În țărână”, „Inscripție pe o ușă”, „Inscripție pe o casă de țară”, „Flautul descântat”, unii psalmi, „Letopiseți”, dar mai ales, ciclul „1907 - Peizaje” În timpul vieții sale, Tudor Arghezi a scris poezie și proză. Poeziile sale au apărut În volumele: „Cuvinte potrivite” (1927), „Flori de mucigai” (1931), „Versuri de seara” (1935), „Hore” (1939), „Una sută
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se descânta în ceapă (care se înțepa cu un ac) și în țuică (se agita într-o sticlă cu un bețișor). Trei dimineți la rând, bolnavul trebuia să bea câte o înghițitură din țuică și să mănânce părți din ceapa descântată. Printr-un alt descântec, se căuta prevenirea unor pagube la păsări: „cernerea puilor”, înainte de a fi dați în curte, cu cloșca. După ce puii erau scoși din ou se puneau într-o sită. Aici erau puse un număr egal de surcele
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
realiza cu boghii ei, se adeverea, că a doua sau a treia zi ori mai târziu, cel descântat, de cele mai multe ori eu, ieșea (m) luminat, curat, ca soarele de strălucitor și sănătos , cum numai mama ne-o putea dori nouă, descântaților, copiilor ei. Oricât am încercat, ea N-a vrut niciodată să-mi spună secretul ghicitului ei. Dar ghicea! Elev ucenic Ei, toate bune și frumoase, vorba lui Ion Creangă, dar, iată, am terminat șapte clase, în vacanța mare după ce m-
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
ești a nopții crăiasă,/ Tu cai ai,/ Dar frâu n-ai;/ Na-ți brâul meu/ Și fă frâu calului tău»”. Invocarea lunii pentru formarea cuplului constituie, după Silvia Ciubotaru, un „rudiment al cultului lunar”, astrului oferindu-i-se „brâul fetei descântate, baticul sau pletele ei pentru imaginarul bidiviu selenar: «Lunî, lunî, doamnî Bunî,/ Na bgiciuțu di la mini,/ Mânî murgu di sub tini» (Botuș - Suceava); «- Lună, lunișoară,/ Dragă surioară,/ Tu ai cal bun,/ Dar n-ai la dânsu frâu,/ Îți dau
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de ce. Într-un fel, noi suntem cu toții artiști și dacă nu devenim cu toții ceea ce suntem este pentru că undeva ratăm drumul corect ... Ești un om liber? Cât de liber poate fi un scriitor/ artist în acest veac marcat de apocalipse cântate, descântate, atrase, respinse...? Arta e, în aceste contexte, o rană sau o tentativă de exorcizare a răului? Care veac nu și-a avut apocalipsa lui sau holocaustul său? Fii puțin atent: ele nu au fost scrise/descrise de contemporanii noștri, ci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Van Gogh. Ca arhitect, mi-ar fi plăcut să fiu Vitruvius. În timp ce un om citește poezie, nu poate face nici un rău Ești un om liber? Cât de liber poate fi un scriitor/ artist în acest veac marcat de apocalipse cântate, descântate, atrase, respinse...? Arta e, în aceste contexte, o rană sau o tentativă de exorcizare a răului? De un lucru sunt sigur, dragă Adrian. În timp ce un om citește poezie, nu poate face nici un rău. Măcar în unitatea de timp dedicată lecturii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pictat, am sculptat, am compus, am pirogravat și am văzut, fără frustrare, că n-am talent la ele. Totuși mai încerc... Ești un om liber? Cât de liber poate fi un scriitor/ artist în acest veac marcat de apocalipse cântate, descântate, atrase, respinse...? Arta e, în aceste contexte, o rană sau o tentativă de exorcizare a răului? Cum pot fi liber și independent ca artist când văd câte se întâmplă în jurul meu? Când văd câte perversități se întâmplă zilnic în lume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
fi, nu m-a impresionat cine știe ce! Dar să vezi Havana și să nu savurezi romul cubanez, singur, cu prietenii, sau cu... Hemingway, la Ambos Mundos, Bodeguita del Medio ori Floridita, nu se poate! Nu sunt un băutor, îmi plac licorile descântate "la un pahar de vorbă", iar romul este o băutură cu un "buchet'' special, dobândit în secole de istorie, rezultat al călătoriilor lui Cristofor Columb, al trudei sclavilor negri și al setei nepotolite a corsarilor și piraților din Marea Caraibilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
al lui Andrei, un flăcău scund ca și ea, dar înstărit. Plătită cu cîțiva bani și cu o găină, Floaca a executat îndată ritualul obișnuit la așa ceva. Numai că, în momentul în care i-a dat Melixinei vasul cu apă descîntată să-l vadă pe Vasile, aceasta a avut surpriza de a-l vedea pe Ioan Cimpoeș, om căsătorit, cu trei fete (Maria, Minodora, mama noastră, și Aneta), țăran cuprins (avea prăvălie, moară, ogoare în mai multe locuri din țarină) și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
măsele, / Din toate încheieturile rele, / Sting diocherile/și toate căscările, / Toți ochii cei răi,/și gurile cele rele, / Să n-aibă ochi a-nholba / și gură a striga / Asupra luiî / Descîntecul meu / Leacul de la Dumnezeu». Bolnavul trebuie să bea din apa descîntată, pe nemîncate, trei zile: luni, miercuri, vineri”. Mai complicat, „descîntecul de ursită” are o desfășurare care i-ar putea face invidioși pe nuveliștii noștri amatori de pitoresc folcloric: „în afară de ulciorul cu apă neîncepută, nefericita trebuie să mai ducă vrăjitoarei: bani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
4.V.1928, Fălticeni), prozator și poet. Este unul dintre numeroșii copii ai Domnicăi (n. Ciuca) și ai lui Vasile Ivaciuc Sumanariu, țărani bucovineni stabiliți la Fălticeni. Părinții scriitorului, tatăl - mare povestitor de „brașoave”, iar mama - pricepută la doftoricit și descântat, aveau o situație materială bună. D. urmează la o școală primară din Fălticeni patru clase, absolvite în anul 1892, când devine elev la gimnaziu și coleg de clasă cu E. Lovinescu. După un an renunță însă la învățătură și va
DRAGOSLAV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286860_a_288189]
-
să închidă și să deschidă cerurile, iar la porunca lui vânturile îl ridicau chiar până la Dumnezeu. Solomonarul este văzut ca un bărbat înalt cu ochii bulbucați și părul roșcat, îmbrăcat într-o haină albă.Solomonarii poartă un topor din fier descântat cu care se crede acesta fabrică grindină dar care are și un rol de paratrăznet când este implantat în pământ sau în pragul casei, un frâu din coaja de mesteacăn cu care acesta strunește, îmblânzește și dirijează balaurul grindinii, Cartea
Solomonar () [Corola-website/Science/298370_a_299699]
-
de ghicitori și vrăjitori. Se pare că împăratul le-a cerut "athinganoi"-lor să-l scape de fiarele sălbatice care devorau celelalte animale din parcul palatului, lucru pe care, se pare că, aceștia l-au făcut, dându-le fiarelor carne descântată. Ipoteza cu cea mai consistentă susținere în secolele al XIX-lea și al XX-lea este cea a originii grecești a cuvintelor "athinganoi"/"thinganoi", ca variante ale cuvintelor "atsingganoi"/"tsingganoi" care, la rândul lor, ar proveni din cuvântul "athiggános", „de
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașină, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremonială a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații magice, mâncau colacul, stropeau cu vin locul din care recoltaseră plantele și abia apoi se întorceau acasă, purtând un steag, confecționat din ramuri de copac împodobite cu panglici
Obiceiuri de Sfântul Gheorghe. Ce se întâmplă în ajunul zilei de Sfântul Gheorghe () [Corola-website/Journalistic/102107_a_103399]
-
pe care le aduceau acasă și le puneau în pod sau sub streașina, în credința că aceste plante miraculoase le vor aduce pețitori bogați. Obiceiul păstra ceva din solemnitatea ceremoniala a marilor rituri: fetele își luau traista și un colac descântat și, odată ajunse în pădure, se încingeau într-un joc cu semnificații magice, mâncau colacul, stropeau cu vin locul din care recoltaseră plantele și abia apoi se întorceau acasă purtând un steag, numit pe alocurea struț, confecționat din ramuri de
Sf. Mare Mucenic Gheorghe. Ce pățești dacă dormi în această zi by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102101_a_103393]
-
tocurile ușilor și ferestrelor). ASFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții. nimalelor li se amestecă în hrană câte un fir de busuioc sau li se pune o picătură de aghiasma în apă. În trecut exista „descântecul sării": un drob de sare descântat era îngropat în fata grajdului. El era dezgropat la primăvară de Sfântul Gheorghe când sarea era amestecată în hrana animalelor ca să le ferească de farmece. SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții. În tradiția populară se spune că dacă faci cruci
SFÂNTUL ANDREI. Tradiții, obiceiuri și superstiții () [Corola-website/Journalistic/104748_a_106040]