123 matches
-
s-o lase neexploatată. Pagina întîi a cotidianului anunță în centru, cu litere de-o șchioapă, "A treia aniversare a restaurației". Sub titlu este plasată o uriașă fotografie a lui Carol al II-lea, călare (adică în postură simbolică de descălecător și întemeietor de țară). Fotografia este color, fapt rar în epocă, ce marchează, de asemenea, importanța ieșită din comun pe care ziarul o acordă evenimentului. Pe coloana întîi se află editorialul lui Nae Ionescu, intitulat Autarhia regională a... țărilor Agricole
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
maghiare: "Moldova s-a întemeiat nu contra voinței lui Ludovic, ci ca o măsură de apărare la granița Ungariei. S-a întemeiat însă de elementul românesc plecat din Ungaria" (Floru, 1923, p. 45). Bogdan, care după întemeierea statului "a devenit descălecătorul țării Moldovei, fără voia regelui", este numit infidelis notorius (p. 46). Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
somn, calvarul și crucea creștinului părăsit până și de Dumnezeu. Cum a ajuns acest sanctuar al românilor în mâinile străine ale habsburgilor austrieci? Trebuie să amintim că acest colț de țară românească a fost punctul de plecare al primilor voievozi descălecători - Dragoș și Bogdan din Maramureș pentru începutul Țării Românești a Moldovei. Aici sunt mormintele „descălecătorilor de țară, dregători de legi și datini”, sunt primele ctitorii voievodale de la Rădăuți, Moldovița, Putna, Humor și Voroneț, ale Mușatinilor care și-au croit drum
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
al românilor în mâinile străine ale habsburgilor austrieci? Trebuie să amintim că acest colț de țară românească a fost punctul de plecare al primilor voievozi descălecători - Dragoș și Bogdan din Maramureș pentru începutul Țării Românești a Moldovei. Aici sunt mormintele „descălecătorilor de țară, dregători de legi și datini”, sunt primele ctitorii voievodale de la Rădăuți, Moldovița, Putna, Humor și Voroneț, ale Mușatinilor care și-au croit drum de la munte până la Mare. Și tocmai acest colț de țară le trebuia austriecilor pentru a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vizuale. Mai mult chiar, o regăsim și în studiul imaginarului, care nu face diferența între noțiunea de imagine și schemele de compoziție integrate în mnemotehnicile colective. Spre exemplu, a păstra în memoria colectivă portretul unui întemeietor de civilizație, precum Dragoș descălecătorul, nu înseamnă a avea o "imagine", ci un compus nefigurativ de calități, generic. "Portretul" este aici mai curând o urmă vagă în memorie, týpōsis; el nu caută să prindă contur, dar, paradoxal, nici nu se pierde în timp
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
8) Aceasta ar fi patria primordială din mitologia medievalității românești. O teratologie proiectată la început timid într-o lumină sacră, pentru că arhetipul nu are dimensiunile uriașe din cosmogoniile grecești sau orientale, ci limitele geografice ale unui teritoriu real. Totuși, întâiul descălecător, Traian, prezent mai târziu la Miron Costin (precum și în Letopisețul anonim al Moldovei), nu figurează la Grigore Ureche, în prima mare scriere istoriografică a "țării". Latinitatea răzbate doar prin manifestările lingvistice, consecință a trecerii oștilor "Râmului" peste pământul sciților, unde
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
maghiare: "Moldova s-a întemeiat nu contra voinței lui Ludovic, ci ca o măsură de apărare la granița Ungariei. S-a întemeiat însă de elementul românesc plecat din Ungaria" (Floru, 1923, p. 45). Bogdan, care după întemeierea statului "a devenit descălecătorul țării Moldovei, fără voia regelui", este numit infidelis notorius (p. 46). Totodată, mitologia fondatoare a Țării Românești prin descălecarea lui Negru Vodă este destructurată și expediată în zona legendelor istorice fără acoperire faptică. Chestiuni fundamentale ale istoriei românilor, cum ar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Alexandru Ioan Cuza și a Întregitorului Rege Ferdinand Întâi, ce poartă numele vechilor voievozi Basarabi, care au urcat în Istoria neamului românesc până în secolul al XVI-lea, prin Tihomir, Basarab Întâiul, Alexandru, Dan, Mircea și Laiotă, coborâtori din Negru Vodă, descălecător și ctitor de țară, care încă mai geme sub stăpânire străină. Mai apoi, prin vremi și peste vremi, ca o ironie a soartei, Basarabia a devenit stindardul românismului în fața năvălitorilor din Răsărit, care de secole au adus asupra românilor numai
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
până la Bug și chiar dincolo. La data Întocmirii principalei monografii ( 1917) erau sate de moldoveni iar În biserică serviciul divin se oficia În limba română. Judecând după fertilitatea terenurilor ocupate de moldoveni, este de presupus că ei au fost primii descălecători ai locurilor transnistrene și chiar transbugene. Vechimea așezărilor românești de peste Nistru, după unii istorici datează de la Începuturile formării poporului român iar după alții așezările moldovenești pe aceste locuri reprezintă colonii de moldoveni din Țara Moldovei atrași de pământurile mănoase din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
care să Îngrădească drepturile și libertățile altor săteni, prin privilegii de care să beneficieze Întreaga familie. Menținerea sistemului tradițional „jus valachcum” a limitat, un timp, Încercările de acaparare a pământurilor și de introducere a iobăgiei de către oficialitățile maghiare. Dragoș-Vodă, „descălecătorul” Moldovei, era fără Îndoială un războinic viteaz, bun organizator și administrator, capabil să Îndeplinească sarcina de a Întări rezistența În fața repetatelor năvăliri și jafuri pornite, endemic, din răsărit. Ascendența asupra nobililor maramureșeni care l-au urmat În expediția din Moldova
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și exemplul (118c) în care obiectul direct este reluat de o formă pronominală tare neprecedată de prepoziția pe. 41NB. Propoziții V1 sunt atestate frecvent și în structuri neinversate: (i) Să să știe cum amu fostu eu Crăciun de Negreni moștean, descălecători pomântului, cu Dan și cu Ion și cu Balotă [de?] am împărțit moșiia în 4 părț ca frații. Decii, eu, Crăciun, m-au ajunsu vreame de [n]evoie pentru că am furat u<n> cal al Bălosului o(t) Ivănășăști, pe
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
prin determinare maximă: Andrei, Maria, Ioana etc. Formele de plural intervin în limbajul popular:„I-am văzut pe Ionești la film.” sau în alte stiluri (științific sau beletristic), cu sensul de familie: „Rămâneți în umbră sfântă, Basarabi și voi Mușatini,/Descălecători de țară, dătători de legi și datini.” (M. Eminescu, I, 149) În realizarea opoziției cazuale, substantivele proprii masculine și substantivele proprii feminine invariabile dezinențial exprimă genitiv-dativul prin morfemul lui proclitic: G.D.: (al) lui Andrei/lui Gabi. Observații: În limbajul popular
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
văzut în acești „mai mari”, „mai puternici” o aristocrație cumano-românească, care l-a dat pe Basarab, nume însemnând „tată stăpânitor”, întemeietorul sau urmașul întemeietorului Țării Românești după opinia unor istorici, care admit că Negru Vodă a fost un personaj real, descălecătorul de țară din 1290 . Lăsând deoparte faptul că pecenegii au fost înfrânți de cumani și cei rămași și-au găsit refugiu în Transilvania (îi găsim în toponime și în „silva Blacorum et Besinorum” - pă durea românilor și pecenegilor) și în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
țără nească, scriind pe la 1479 că Ștefan „strângea în oaste nu numai pe oșteni, ori pe nobili, dar încă și pe țărani” . Acești viteji ai lui Ștefan cel Mare sunt deosebiți din punct de vedere social de vitejii lui Bogdan Descălecătorul, care fac parte din marea boierime, au moșii și sate, sunt în sfatul domnesc și apar în documente, ultima dată în 4 august 1400 . Vitejii lui Ștefan sunt ridicați la acest rang în cadrul unor ceremonii feudale, de regulă după unele
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lui Eminescu în Inimă, la un drum, încă anevoios, ce duce spre realizarea unității spirituale a românilor din Ucraina.” În cuprins, date despre Gh. Hurmuzache, despre lagărul de ofițeri români de la Vadul Siretului (1940), despre primele biserici maramureșene din dreapta Tisei, descălecători maramureșeni în Moldova, Ținutul Herței etc. Redactor al săptămânalului „Gazeta de Herța”, Simion Gociu, scriitor, anunță închiderea redacției de carte românească la Cernăuți, în perioada statalității ucrainene: „Pe neobservate ne-am pomenit cu muzele arestate pentru o perioadă nedefinită...” Publică
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în colaborare cu Editura „Licurici” din Suceava, am reținut tableta „Românul se trezește”, de Dimitrie Covalciuc, din care cităm: „Sentimentul fricii l-a părăsit cu desăvârșire și în sufletul lui s-a sădit demnitatea... S-ar putea, cu adevărat, ca descălecătorul întregirii să fie și el, românul din nordul peste care mai bântuie crivățul înstrăinării. Căci în el s-a descolăcit voința, s-a descătușat memoria. Căci în venele sale gâlgâie năvalnic sângele mazililor și răzeșilor de odinioară. Sol al Bucovinei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de cap și de cuvînt?", cînd potrivitorul de cuvinte se pronunță, în fața Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Române pe care Ierunca o supranumește: parlamentul căderii și căzăturilor românești, astfel: În scrierea noastră veche, statornicirea altor temelii se numea Descălecare. Descălecătorii sînt aici, în fruntea Marii Adunări Naționale: ei se numesc: PARTIDUL". Condamnarea lui Arghezi se face și în numele a ceea ce Virgil Ierunca a susținut că este poezia: "Noi sîntem dintre aceia care cred că poezia nu este și nu poate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în urma descălecării unui voievod din Transilvania, Negru Vodă la sud de Carpați, Dragoș în Moldova. Întemeierea nu s-a făcut prin cucerire, în urma căreia voievozii sau cnezii din Moldova sau de la Sud de Carpați au fost siliți să se supună descălecătorului. Ea a fost, cum interpreta corect C. C. Giurescu fenomenul „o operă de unificare (teritorială) și centralizare” politică. Odată cu discuțiile despre fărâmițarea și centralizarea statului feudal, întemeierea a fost văzută ca un fel de centralizare. Am afirmat că „din momentul întemeierii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stil romanic și apoi în stil gotic. Influența acestora asupra evoluției arhitecturii moldovenești este neînsemnată, monumentele ridicate de înaintașii lui Ștefan cel Mare fiind de concepția balcano-bizantină. Unele elemente de artă romanică prezente în arhitectura moldovenească se datorează mai degrabă „descălecătorilor” maramureșeni, în ctitoriile cărora se resimte o influență apuseană. Din arhitectura gotică au fost împrumutate mai ales elemente decorative, pe care le întâlnim la ancadramentelor ferestrelor și ușilor: arcul frânt, colonete, nervuri, chei de boltă, iar la exterior, contraforții. O
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lemne. Așa că își poate închipui ori și cine cum ne vine nouă când auzim să ne mutăm din satul nostru Bogata, vestit prin săpăturile lui pentru găsirea aurului și argintului încă de pe vremea Daciei Fericite, noi scoborâtori din cei dintâi descălecători a lui Dragoș Vodă, și mai mult decât atâta și din locuitori pe care i-a găsit Dragoș Vodă aici la descălecat, sat mai vechi de 5-600 ani și cine-i în stare să știe vechimea lui? Și ca dovadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Când veni însă la delimitare, Austria nu se mulțumi cu o fâșie de pământ, precum ceruse, ci cuprinse în „condurul ei blăstămat întreg ținutul Cernăuților și cea mai veche parte din ținutul Sucevei cu vechea cetate de la Suceava, cu gropnițele Descălecătorilor de la Rădăuți și cu însuși mormântul lui Ștefan cel Mare de la Putna, cu un cuvânt, pământul cel mai bogat în urme din trecut și din aminiri scumpe pentru întreg neamul românesc. În zădar protestară boierii și clerul în frunte cu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în România, nu în altă parte... — Dar de ce în Maramureș? Pentru că așa am învățat, încă din școala primară, că voievodul Dragoș, care a trecut munții călare și nu s-a dat jos de pe cal decât în Moldova, ei bine, Dragoș, descălecătorul, din Maramureș venea. — Asta-i legendă, nu istorie! — Dar ce, eu sunt istoric? Eu am nevoie de un loc care să simbolizeze „leagănul” poporului român. Un loc de legendă, asta îmi trebuie! — Acum, în pragul mondializării! Ironiile lui Pastenague n-
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
umbla încoace și încolo abătută, comentând comunicatele de la radio Budapesta în legătură cu cedările de teritorii. Se pierdea județul Sf. Gheorghe cu jumătate din țara Bârsei, Târgu Mureș, Oradea Mare, Salonta Mare și toate plaiurile românești ale Țării Oașului, Maramureșul, leagăn al descălecătorilor Moldovei, Bistrița cu ținutul curat românesc al Năsăudului și Clujul cu Universitatea Ardeleană. Ziarele de la București aduceau și ele, în chenar negru, știrile oficiale de sfârtecarea țării. Conțineau în amănunt dezbaterile Consiliului de Coroană de la București, din care citindu-le
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
în ocârmuirea țării de către boieri din cele mai vechi timpuri, boierii fiind socotiți cea mai înaltă clasă socială. Însuși Bogdan, întemeietorul, la descălecare, spun documentele, era însoțit de mulți nobili, boieri de viță din Maramureș dar, firește, boieri a găsit descălecătorul și în Moldova, cu o situație materială superioară celorlalți locuitori. La începutul organizării politice ca stat, autoritatea Domnului era absolută. Șeful statului era însuflețitorul întregii vieți sociale. Domnul, chiar de la Bogdan începând, era un suveran în mâinile căruia erau concentrate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
neamul românesc a reapărut în istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cârma țării numai prin grația rușilor și slujindu-se de o singură armă, teroarea, se numesc, ca și primii voievozi români: descălecători. încerc să uit acest cuvânt și nu pot” (p. 42). La un capăt se află „marii colaboratori” cum este cazul lui Mihai Beniuc plasat „la avangarda poliției”, întrucât în volumul autobiografic Pe muche de cuțit Beniuc îl denunță pe Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]