737 matches
-
exemplu și o legendă. Pentru toți românii, Transilvania este piatra unghiulară fără de care nu ne putem imagina România. De la marile orașe la cel mai mic cătun din Munții Apuseni, Ardealul ne întregește la propriu ființa națională, iar când un ardelean „descalecă” în Moldova, Muntenia, Oltenia, Dobrogea, poți fi sigur că va aduce cu el spiritul gospodarului, al lucrului cu adevărat bine așezat la locul lui. Am avea nenumărat exemple, dar eu, astăzi, la frumos ceas aniversar, aș dori să vorbesc, pentru
UN SFERT DE MILENIU DE ŞCOALĂ ROMÂNEASCĂ LA BOHOLŢ DE PROF.DR.ZANFIR ILIE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442491702.html [Corola-blog/BlogPost/365595_a_366924]
-
mașini bengoase, peste gropi fac salturi și figuri nervoase. de la Miami Beach, vine socru’ mare s-arate la calici, ce socru mic el are. vin șmenarii țării, plini de aroganță, ca din vârful scării, să ne-o dea la clanță. descalecă și bossul, al marmorei șeic, să verse la miri grosul în danțuri din buric. în haită vin coioții, cu zgardă de căței, pupând, ca mafioții, pe șeful de pedei. e nuntă la palat, dar mirii nu au vină, că proștii
E NUNTĂ LA PALAT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/E_nunta_la_palat_george_safir_1346476116.html [Corola-blog/BlogPost/359068_a_360397]
-
din neguri răsare, Cătarea din noapte ferind, Ducând-o, în tropot, spre zare. Potrivnică-i este cărarea, Și vântul în piept se-opintește - C-un muget, își strânge suflarea, Când luna pe poale-l primește. Sleit de o fugă nebună, Descalecă lângă stejar Și-n tihnă, sub clarul de lună, Aprinde văpăi din amnar. Din limbile roșii de foc, Scântei dănțuiau pe mălini Și luna se prinse în joc, Pe ochii-i de patimă plini. Stejaru’-ndură să-i vorbească De
IAPA DE CUARŢ de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1470170392.html [Corola-blog/BlogPost/374072_a_375401]
-
gândi că poate el îi va aduce vestea ce o aștepta, cine știe ce evenimente se întâmplaseră în țară sau în lume, precis era ceva important scris în „Scânteia”. Amână întoarcerea în gospodărie și așteptă ca Vasile, poștașul, să se apropie. Vasile descălecă de pe bicicleta lui cu o casă mai sus, scoase din grămada de ziare aranjată pe portbagajul bicicletei unul, îl împături încă o dată și îl vârâ între stâlpul porții și cadrul gardului. Era un bărbat mărunțel, de treizeci de ani, deși
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392029273.html [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
Tată, strigă ficiorul de departe, am primit creditul! - Tulai Doamne! - Ce-i cu tine? Nu te simți bine? Tata Sandu își scoase pălăria și își trecu degetele noduroase prin smocul de păr cărunt, rărit de vreme. - Am vândut porcu’ ! Emiluț descălecă de pe bicicletă, cu ochii cât cepele. - Mama știe? - Nț! - Nu-i bai atunci! Hai ș-om cumpăra altul! - Păi nu știu dacă om mai găsi ceva în târg la ora asta! Dumnezău, însă, nu-și întorsese fața de la ei. Găsiră
BICICLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1441079204.html [Corola-blog/BlogPost/370332_a_371661]
-
averi mai mari decât întregul P.I.B. al Africii, bancheri și industriași de renume, în fine, crema societății de pe întregul mapamond, cu întreg alaiul cuvenit unei asemenea situații. Regele, însoțit de Marea Curte, sosi exact la ora fixată în fața Marelui Pavilion, descălecă și intră solemn în uriașa încăpere unde avea loc ceremonia de deschidere a celui mai vestit eveniment al anului. Era îmbrăcat în ținuta de Mare Vânător, conform ighemonicului stabilit în urmă cu cinci sute de ani, și încins cu vestita
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400432417.html [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
Arborii aruncau umbre misterioase și așteaptau ca în curând fantasmele nopții să-și facă apariția de prin tufișuri. Înaintară încet ca nu cumva să rătăcească acea cărăruie îngustă. După scurt timp, aceasta se afundă într-o văgăună unde trona întunericul. Descălecară și trecură pe celălalt versant. În față se ivi o râpă adâncă de douăzeci-treizeci de metri unde se aflau mormintele vampirilor. Cu caii de căpăstru ocoliră prăpastia și coborâră. Pajiștea era luminată de razele reci ale astrului nopții, lăsând să
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420954304.html [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
melodios al păsărelelor în liniștea sufletească ce-l cuprinsese. Stejarii seculari făceau parcă parte din familia lui. Ajunse la un iaz acoperit aproape în totalitate de un pod de verdeață. Orăcăitul broaștelor nu-l înspăimântă, ci din contră îl amuză. Descălecă și lăsându-și murgul liber se apropie de mal. Strâmbă din nas scârbit de imaginea micului lac și mirosul puturos ce plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă
COMOARA BLESTEMATĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Comoara_blestemata_ion_nalbitoru_1385371298.html [Corola-blog/BlogPost/347246_a_348575]
-
loc ce s-a înveșnicit în istoria lumii. Iată de ce este bine să recitiți istoria pământului ancestral al Daciei Edenice care este însăși inima românității: Transilvania. Eu sunt din fascinanta Moldovă, dar știu că toate și în toate s-au „descălecat” din inima transilvană, din creuzetul Marii Credințe Ortodoxe a Veșnicei Vetre Românești! 25 Octombrie nu este doar consemnarea „eliberării ultimei brazde de pământ de sub cotropitorii fasciști” ci adevărata recuperare și Re-Întregire a spațiului de socio-etno-geneză a românilor. Este replica Trupului
Ziua Armatei României, între ipostaze politizate şi mesaj identitar by http://uzp.org.ro/ziua-armatei-romaniei-intre-ipostaze-politizate-si-mesaj-identitar/ [Corola-blog/BlogPost/94174_a_95466]
-
râu cu nume de femeie ( francezii au un adevărat cult al femeii, mergând până la a-și denumi catedralele cu celebra expresie „notre dame”, cum se numește și catedrala din Reims ! ), apoi ne pierdem în imensitatea naturii, liberi ca păsările cerului. Descalec într-un târziu și-l las pe Allan să pască, în timp ce eu mă întind fermecat în mijlocul unei poieni, cum nu mai făcusem din copilărie. - Parcă ai îmbrățișa o femeie ! aud în spatele meu pe cineva, a cărei voce mi se pare
DRUMUL APELOR, 47 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 by http://confluente.ro/aurel_contu_1492282860.html [Corola-blog/BlogPost/354232_a_355561]
-
o rugă blândă neîmblânzind nici fărâma de ochi circular rostogolit în tainele lor. nimic nu se mai aruncă. doar o umbră și o simpatică apatie zdrobește genunchii înroșiți. se face economie de frunze. e criză... dincolo de răsărit granițele înghit trupurile. descalecă magii bătând ritmic pământul. păzitori-prădători ai principiilor curgerii izvoarelor albe. căutări, căutători... la ce mai este bună sensibilitatea? la ce mai este bună sensibilitatea, dacă bocancii tot grei sunt și vin, și vin, pe drumurile prăfuite ale indiferenței. și calcă
PROZĂ LIRICĂ ŞI POEZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Atingi.html [Corola-blog/BlogPost/361899_a_363228]
-
în drept, sâcâitorul în răbdător, câinosul în suflet de miel...! O așa mirare a ivit, într-o zi, când lumea teatrului și cinema-ului românesc s-ar fi așteptat la toate, numai la aceasta nu, actorul Dragoș Pâslaru când a descălecat de pe caii tuturor învoirilor lumii libere și a luat drumul ascultării la mănăstire. Avusese soție pe Anca Pâslaru, scenograf la Teatrul „Ion Creangă” și un fiu, trăia o viață de familie pe care n-ar fi dat-o până atunci
DRAGOŞ PĂSLARU. ACTOR LA „COARNELE PLUGULUI DUMNEZEIESC” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1568 din 17 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1429244641.html [Corola-blog/BlogPost/372480_a_373809]
-
opriră într-o poieniță unde la lumina lunii zăriră un stejar bătrân cu coroana imensă și tulpina scorburoasă. După indicațiile vampirului, acolo trebuia să fie comoara. Dintr-odată o flacără galben-roșiatică se ridică de la rădăcinile sale. - Iată comoara! - exclamă Arnăutu. Descălecară și se puseră pe treabă. Aceleași fantasme îmbietoare dansau în jurul lor. Erau fecioare de o gingășie ispititoare cu sânii și coapsele dezvelite. Boierii le priveau cu ochi lacomi, dornici de desfătări. Cu un zâmbet ironic, Arnăutu le șopti că dacă
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420818765.html [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
zâmbet aripile plânse,/ V-aștept la grajdurile de smarald, -/ Nu vă grăbiți, d-abia-i amiază și cald/ Și eu v-aștept și chingile sunt strânse.// Când veți veni-n amurg sub înserare/ Vom călări frumoși prin elizeu,/ În cavalcadă, pân-la Dumnezeu,/ Descălecând la tronu-i, la picioare.” Și poate chiar așa, cum rostește cu șoaptă și zâmbet în aceste strofe din Scurtă despărțire, Teodor Pâcă a plecat el, primul, să zvânte aripile plânse. Costin TUCHILĂ București 2008-2013 Referință Bibliografică: Costin TUCHILĂ - TEODOR PÂCĂ
TEODOR PÂCĂ, BOEMUL SINGAPOREAN de COSTIN TUCHILĂ în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Costin_tuchila_teodor_pac_costin_tuchila_1378505305.html [Corola-blog/BlogPost/364377_a_365706]
-
2up D- „Mulți oameni, bărbați, muieri, copii, au scos în robie, mai mult de 100.000. Mulți de aceia au așăzat Ștefan vodă în țara sa, de și până astăzi trăiaște limba rusească în Moldova, ales pre unde i-a descălecat, că mai a treia parte grăiescu rusește.” (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, Sursa: http://adevarul.ro/locale/galati/istorii-controversate-Stefan-mare-jefuitorul-fost-domnitorul-autor-deportari-masa-dus-distrugerea-sute-sates-1 5589a342452e97e90aac0ee7/index.html). Bogdan Petriceicu Hașdeu, Etimologicum Magnum Romaniae, vol. 2, pag 1696,1700,1701,1702: X-Numele de "Armeanca" era dat țigăncilor
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1497120538.html [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
Cum panta era mare și eu stăteam pe șa puțin răsturnat, cu capul pe spate, eram gata-gata să cad. Mișcările crupei animalului mă dezechilibrau cumplit, simțeam că mă voi prăbuși din clipă în clipă. Am început să țip. M-au descălecat de pe iapă, căci mi s-a părut că era de o sută de ori mai bine pe jos. De atunci nu m-am plâns niciodată că mă dor picioarele la drum de munte. Dar, pe cât de hâtru era Ilia Polec
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399781550.html [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
Doar că, nici după un kilometru, văzu că iapa s-a înmuiat, a încetinit și abia pășea. Atunci și-a adus aminte că i-a zis Ilia că iapa-i bătrână, nu trebuia s-o alerge. Vai, ce făcuse! A descălecat cu mare grijă. Cercetând să vadă ce-i cu animalul, văzu că îi căzuse o potcoavă! De la galop, se-nțelege! Vai, vai! Cum o să-i aducă iapa înapoi lui Polec? A mers de acolo înainte cât se poate de încet
ILIA POLEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1399781550.html [Corola-blog/BlogPost/350711_a_352040]
-
melodios al păsărelelor în liniștea sufletească ce-l cuprinsese. Stejarii seculari făceau parcă parte din familia lui. Ajunse la un iaz acoperit aproape în totalitate de un pod de verdeață. Orăcăitul broaștelor nu-l înspăimântă, ci din contră îl amuză. Descălecă și lăsându-și murgul liber se apropie de mal. Strâmbă din nas scârbit de imaginea micului lac și mirosul puturos ce plutea în jur. Când să se retragă atenția îi este atrasă de un fenomen neobișnuit. Mătasea broaștei se mișcă
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Calul mergea la pas cu povara încremenită deasupra sa bălăngănindu-se, când în stânga când în dreapta, de parcă dormea buștean. Era o oră destul de târzie când calul se opri la o poartă. Călărețul continua să-i stea povară în spate și nu descălecă să-i deschidă. Îl lovi de câteva ori cu coada dar nici un semn de pricepere. Atunci, parcă enervat de letargia în care-i căzuse stăpânul, se ridică în două picioare nechezând în speranța că doar l-o auzi stăpâna și
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414058825.html [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
ton vinovat! - Dar de George Topârceanu care a stat tot timpul războiului prizonier după ce-a fost luat la Turtucaia! - De acesta am auzit! Era un poet dulce, dar de Turtucaia n-am auzit!, se auzi glasul unei fete ce descălecase cu greu de pe bicicletă. Își freca fesele amorțite. Un hăndrălău cu o cască albastră pe cap o ciupi vârtos. Ea nu reacționa. - Haideți domnilor participanți, n-ați auzit nici de Goga care tot la Turtucaia și-a găsit pe fratele
GENERALUL ŞI BICLA de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_neagu_1476082539.html [Corola-blog/BlogPost/359434_a_360763]
-
său, copacii erau albaștri, florile erau albastre, iarba era albastră, întocmai cum erau ochii, părul și straiele fetei care îi răsărise în cale. Înțelese că ajunsese pe tărâm vrăjmaș, dar nu se înspăimântă. Doar nu era în fața unei armate întregi. Descălecă de pe calul său galben și se apropie de fata neasemuit de frumoasă. - Cine ești tu? - Cine ești tu? Ce cauți pe pământurile Împărăției Albastre? - Eu sunt Prințul Galben, bineînțeles, răspunse cu mândrie feciorul de împărat. Cicoare, căci ea era fata
NĂSTRUŞNICA POVESTE COLORATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1427438313.html [Corola-blog/BlogPost/377211_a_378540]
-
nu pot depăși viteza de 40 km pe oră. Articolul 103 Viteza permisă vehiculelor cu tracțiune animală este trapul. Articolul 104 Viteza permisă pentru biciclete este de 15 km pe oră. Articolul 105 Cicliștii sînt obligați în locurile aglomerate să descalece. Articolul 106 Viteza se micșorează obligatoriu la incruciseri sau bifurcări de drumuri, treceri de nivel, pe poduri și viaducte, la curbe, vîrfuri de deal, la trecerea pe lînga grupuri de cicliști, de pietoni, cirezi sau turme, precum și atunci cînd drumul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129429_a_130758]
-
alarmă! L-a tras teatral președintele, mergând neinvitat la guvern pentru, spune Domnia sa, a opri in extremis o samavolnicie. Apar suspiciunile, crește tensiunea, se prefigurează convingerile, se bătătoresc căile neuronale spre anumite concluzii. Propaganda își reglează tirul. Primul miting. Iohannis descalecă în piață pentru a da legitimitate mișcării și revendicărilor. Care, în acel moment, vizau forma, nu fondul. De ce OUG și nu lege, lipsa de transparență și neconsultarea opiniei publice. Se neagă insistent că ar fi vorba de o mișcare politică
Clipul care dă fiori unui membru CNA după protestul de la Piața Victoriei () [Corola-website/Journalistic/103000_a_104292]
-
Olteniei este dată de același act. Teritoriul era unul separat de Muntenia, fiind cucerit ulterior de românii din Turnu Severin, care au înființat două capitale (la Strehaia și Craiova). După venirea lui Negru Vodă, aceștia i s-au supus. Termenul „descălecat” se referă tocmai la asa-numitele așezări de pe acest teritoriu, însă semnificația lui este controversată, deoarece exista populație română în momentul sosirii lui Negru Vodă, astfel cuvântul putând să aibă semnificația de unificare a teritoriilor sub un singur conducător. Contestat
Descălecatul Țării Românești () [Corola-website/Science/317051_a_318380]
-
cu grosul armatei sale, ea nu a putut recuceri trecerea, în ciuda unei bătălii grele care a durat de la prânz până la ora 6:00 p.m., în care se spune că ar fi murit 3.000 de oameni. Edward însuși a luptat descălecat în această bățălie, și Warwick ar fi fost rănit ușor. Yorkiștii au reușit în cele din urmă să-i oblige pe lancastrieni să se retragă când un detașament al lui Fauconberg a urcat 5 km în amonte și a trecut
Bătălia de la Towton () [Corola-website/Science/321069_a_322398]