252 matches
-
existenței statului moldovenesc. Voievodatul lui Dragoș, în Mitropolia Moldovei, 1960, nr. 1-2, p. 555-571. Gorovei Șt. S., Dragoș și Bogdan, întemeietorii Moldovei, București, 1973. Idem, Un ctitor de țară: Bogdan I, în MI, 1973, nr. 2, p. 37-43. Idem, Tradiția "descălecatului ", înțelesuri și confuzii, în AIIAI, 1983, p. 89-105. Idem, La începuturile relațiilor moldo-bizantine, în vol. Românii în istoria universală, III, 1, Iași, 1988, p. 567-578. Idem, Întemeierea Moldovei. Probleme controversate, Iași, 1997. Grămadă N., Vicina. Izvoare cartografice, originea numelui, identificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
amintire, București, 1916, p. 51-56. Idem, Studii istorice privitoare la trecutul românilor de peste Dunăre, București, 1984. Nagler Th., Studii de istorie a naționalităților. Naționalitatea germană, București, 1976, p. 27-114. Idem, Așezarea sașilor în Transilvania (studii), București, 1981. Năsturel Petre Ș., "Descălecat". Mărturia unui cuvânt despre începuturile Țării Românești, în Bul. Bibl. Rom. Freiburg, 1980-1981, p. 121-136. Idem, Așezarea orașului Vicina și țărmul de apus al Mării Negre în lumina unui portulan grec, în SCIV, 1957, nr. 1-4, p. 295-305. Neamțu V., Istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1967. Ștefănescu Șt., "Întemeierea" Moldovei în istoriografia românească, în Studii 2, 1959, 6, p. 35-54. Idem, Bănia în Țara Românească, București, 1965. Idem, Țara Românească de la Basarab Întemeietorul la Mihai Viteazul, București, 1970. Idem, Întemeierea Țării Românești și Moldovei. Tradiția descălecatului din Transilvania, în SAI, XVII, 1972, p. 94 și urm. Idem, Tradiția daco-romană și formarea statului românesc de-sine-stătător, în vol. Constituirea statelor feudale românești, București, 1980. Tentiuc I., Populația din Moldova centrală în secolele XI-XIII, Iași, 1996. Teodor D. Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din RIR, X, 1940). Idem, Constantin cel Mare și recucerirea Daciei traiane, în RIR, XI, 1941. Tufescu V., Răspândirea satelor de răzeși. Contribuțiuni la studiul populării Moldovei, în Arhivele Basarabiei, 1934, nr.1, p. 11-35. Vasilescu Al., Data 1290 a descălecatului Țării Românești, în Convorbiri Literare, 1923, p. 499-510. Velcu A., Contribuții la studiul creștinismului daco-roman, sec. I-IV d. H., București, 1934. Vuia Romulus, O legendă heraldică: legenda lui Dragoș, în AIINC, 1921-1922, p. 300-309. Vulpe Radu, De la Dunăre la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ROMÂNEȘTI 423 Trecerea de la "țară" (voievodat) la stat 423 De ce au fost două state românești ? 425 Întemeierea statelor medievale românești 425 Țara Românească-"prima libertate românească" 427 Mitropolia Țării Românești 450 Întemeierea Moldovei"a doua libertate românească" 452 Moldova înainte de descălecat 453 Constituirea statului de-sine-stătător Moldova 456 Mitropolia Moldovei 475 Întregirea Moldovei 476 BIBLIOGRAFIE 484 Pe ultima pag de pus În aceeași colecție au apărut (selectiv): ATENTIE CUPRINSUL! 1
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
începând cu numărul al doilea. În mare, sunt prezente următoarele rubrici sau secțiuni: „Politică minoritară”, „Istorie locală”, „Alte comunități românești”, „Școala”, „Viața creștinească”, „Tradiții”, „Limba”, „Literatura”, „Revista cărții”, „Turism”. În primul număr, se publică articole precum: Coloritul românesc al Seghedinului, Descălecatul Ungariei și „problema românească” (Mihai Cosma), Elev român - școală ungurească (Vasile Marc), un grupaj de articole despre aromâni, între care și un interviu cu Vasile Barba de la Freiburg, Câteva idei despre reforma învățământului românesc din Ungaria (Florica Santău). Ștefan Cârsta
CONVIEŢUIREA (EGGYÜTTÉLÉS). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
Biblie. Dintre numeroasele povestiri întrețesute în cuprinsul romanului celebră a devenit El villano del Danubio (Țăranul de la Dunăre), în care un țăran dârz, de pe țărmurile sălbatice ale Dunării, îi acuză pe senatorii romani de oprimarea neamului său. SCRIERI: Cartea pentru descălecatul dentâi a Țerei Moldovei și neamului moldovenesc și [Apendice la „Letopisețul Țării Moldovei”] de Miron Costin (publ. M. Kogălniceanu), în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 31-84, 380-403, 414-428, 432-496; Letopisețul Țerei Moldovei. 1709-1711 (publ. M.
COSTIN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286445_a_287774]
-
Marcu Matczynski), interesat, cum se deduce din prefața închinătoare, de originea romană a poporului și limbii române. Ascendența nobilă este, în concepția lui C., un scut salvator al personalității poporului nostru, încercat necontenit de vremuri „cumplite”. Dacia și cucerirea ei, descălecatul al doilea și denumirea „poporului moldovean și muntean” (îi adaugă pe macedoneni), limba, geografia și organizarea administrativă sunt problemele de fond. Se remarcă primul dicționar etimologic latin-român (aproape o sută de cuvinte din vocabularul de bază), secționat în substantive și
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
uman, meșteșugul patetic de a se opri din când în când să răsufle de greutatea faptelor și să le contemple de sus. G. CĂLINESCU SCRIERI: De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor, publ. M. Kogălniceanu (Cartea pentru descălecatul dintâi a Țării Moldovii și neamului moldovinesc), în Letopisițile Țării Moldovii, I, Iași, 1852, 1-32, în Cronicile României sau Letopisețele Moldovei și Valahiei, I, București, 1872, 1-30; ed. îngr. Const. Giurescu, București, 1914; ed. îngr. și pref. P. V. Haneș
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Bogdan, în Cronice inedite atingătoare de istoria românilor, București, 1895; Chronicon Terrae Moldavicae ab Arone principe, îngr. E. Barwinski, București, 1912; Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. și îngr. P. P. Panaitescu, București, 1929; Cartea despre descălecatul dintâi - Letopisețul Țării Moldovei, îngr. I. Pillat, București, 1933; Cartea despre descălecatul dentâiu a Țărei Moldovei și neamului moldovenesc. Letopisețul Țărei Moldovei de la Aron Vodă, de unde este părăsit de Urechie, vornicul de Țara de Jos, București, 1943; Opere, I-II
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
Moldavicae ab Arone principe, îngr. E. Barwinski, București, 1912; Istorie în versuri polone despre Moldova și Țara Românească, tr. și îngr. P. P. Panaitescu, București, 1929; Cartea despre descălecatul dintâi - Letopisețul Țării Moldovei, îngr. I. Pillat, București, 1933; Cartea despre descălecatul dentâiu a Țărei Moldovei și neamului moldovenesc. Letopisețul Țărei Moldovei de la Aron Vodă, de unde este părăsit de Urechie, vornicul de Țara de Jos, București, 1943; Opere, I-II, îngr. și pref. P. P. Panaitescu, București, 1965; Opere alese, îngr. și
COSTIN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
uneori cu tentă umoristică, specificul realităților întâlnite. În proza de reconstituire a trecutului românesc, istoricul și literatul vor conlucra fructuos, dând adevărate fresce social-politice ale timpului evocat. Scriitorul traversează cu dezinvoltură secolele, coborând, ca în Pe aripa vremei (1923), până la descălecat, spre a descifra arborele genealogic al familiei sale, sau, mai aproape, precum în Acum o sută de ani (I-II, 1935), pentru a susține cronica principalelor evenimente petrecute între 1834 și 1835 în Țările Române. Privirea scrutează mai întotdeauna relieful
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
Am luat ca obiect al investigației doar două cărți de istorie consacrate duratei lungi: Istoriia țărăi Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini (zisă și Letopisețul Cantacuzinesc) - carte în care sunt adunate nu doar patru veacuri de istorie (cronica începe cu „descălecatul”; așezat, prin tradiție, la 1290 și merge până la 1688, cu o completare până la 1690), ci și opiniile mai multor autori (secvențele din care se compun), avându-l la capătul superior al șirului, poate, pe logofătul Stoica Ludescu, „slugă bătrână” în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu și-au părăsit țara. Atenuează însă exagerările puriste ale lui Petru Maior, afirmând cu mândrie dacismul (își luase, de altfel, pseudonimul Dac). Cronicarul enumeră cetățile romane rămase, amintește de năvălirile barbarilor și de imperiul Asăneștilor, pentru a ajunge la descălecatul lui Radu Negru de la 1290. Următoarele două capitole ale cronicii, ce au un caracter compilativ, rămân interesante pentru modul în care sunt preluate și folosite sursele. Până la 1774 transcrie cu modificări și adaosuri Istoria politică și geografică a Țării Românești
NAUM RAMNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288370_a_289699]
-
și geografică a Țării Românești, în care informația, bogată și diversă (cu caracter istoric, geografic, juridic, economic și statistic), și prezentarea sistematică împrumutau deja din spiritul metodic și pragmatic al veacului iluminist. Istoria... expune faptele succint, de la fondarea țării (anul „descălecatului” lui Negru-vodă e, potrivit lui C., 1215) până la Alexandru Ipsilanti (septembrie 1774), în timp ce în „cronologia critică” a voievozilor munteni, prezentă în anexă, apar notate scrupulos, între izvoarele care servesc documentarea, cronici interne (primul creditat va fi, de înțeles, Letopisețul cantacuzinesc), dar
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
în acest oval de munți, multe din ele trecând dincolo de crestele principale (...) am putea spune că Dunărea românească pare un copac cu rădăcina înfiptă în Marea Neagră, un copac rotund ținând între ramurile sale un cuib de munți (...)” (George.Vâlsan -Munții, Descălecatului Moldovei) Râuri și lacuri și marea cea mare „Oltul, tulbure, lat și mânios de la Călimănești, după ce și-a încordat puterile ca să taie-n curmeziș Carpații, își începe aici drumul cu o șuviță de apă, limpede ca lacrima. Izvorul lui e
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
astfel că, în școlile din toată țara, erau răspîndiți vreo optsprezece Gărgăuni. Din păcate zestrea acestora nu s-a ridicat niciodată la valoarea întemeietorului. Doar unul rămăsese în Dobrina, cu o nepoată care acum era directoarea școlii. Fără prestigiul unui descălecat și nici prea numeroasă, dinastia Tomuleștilor era alcătuită din gazdele mele, cu feciorul și cu nora lor. Era însă mai bogată la minte, de aceea, multă vreme, îi pusese în umbră pe Gărgăuni. După război, din cauza politicii și a întîmplării
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
alegeri parlamentare anticipate. La 12 iulie am citit cu deosebit interes, m-am delectat citind din ceea ce mi-a trimis domnul I.N. Oprea (Vaslui - Itinerarii II). M-au frapat exactitatea datelor geografice și istorice, în mod deosebit cronologia Moldovei de la Descălecat până în epoca contemporană. Tot astăzi primesc asigurarea că, în cel mult o săptămână, voi avea volumul III adus la domiciliu. O bucurie pe măsură, la gândul că și această strădanie va ajunge în timp la viitorii mei cititori. După orele
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
transfigurare și restaurare luminoasă a vieții omenești n-a fost niciodată rivalizată de campionii ideologiilor moderne 2. Capitalul lui Marx n-a mobilizat niciodată liber energiile trezite de Evanghelia lui Iisus Hristos. Parafrazând limbajul cronicarilor, s-ar putea spune că „descălecatul” teologiei pe scena „regală” a postmodernității înseamnă de fapt o declarație de „neatârnare”. Aceasta nu se consumă însă doar printr-o negație, ci implică un efort suplimentar de persuasiune. Cine s-a recunoscut vreodată învins până la capăt fără să fi
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
și încă o sumă pentru „hrana boilor”. Toader Costache a fost, întrucâtva, preocupat de istoria neamului românesc. La Academia Română se păstrează un manuscris, ce învederează interesul său pentru domeniul istoriei, manuscrisul purtând însemnarea: „Acest Letopiseț a/l/ țării Moldovei, de descălecatul și întâi de Traian împăratul Râmului cu râmlenii și pentru a doua descălecare de Dragoș-vodă, l-au făcut cu cheltuiala Toader Costache 3 logofăt în anul 7234” (1726). Deși nu s-a ridicat la înălțimea și prestigiul fratelui mai mare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fapt, cartea este o alăturare de documente strânse cu migală timp de zeci de ani de către venerabilul savant, documente care atestă fără putință de tăgadă că iubita noastră patrie, Rolanda (Rülland), s-a născut încă din secolul al optulea prin descălecatul lui Roman (Rümann) cel Brav pe Muntele Mare. Când s-a întâmplat clipa aceea minunată și drapelul în șaptesprezece colțuri a început să fluture mândru pe Vârful Înalt, exact așa cum flutură astăzi pe turnul Palatului Național, a fost semnul că
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
fapt, cartea este o alăturare de documente strânse cu migală timp de zeci de ani de către venerabilul savant, documente care atestă fără putință de tăgadă că iubita noastră patrie, Rolanda (Rülland), s-a născut încă din secolul al optulea prin descălecatul lui Roman (Rümann) cel Brav pe Muntele Mare. Când s-a întâmplat clipa aceea minunată și drapelul în șaptesprezece colțuri a început să fluture mândru pe Vârful Înalt, exact așa cum flutură astăzi pe turnul Palatului Național, a fost semnul că
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
prin poziționarea lor, cele două culoare existente încă din Antichitate. Desigur, suntem tentați să explicăm situația, aproape exclusiv, prin prisma localizării târgurilor în bazinul Argeșului... Adică, să luăm în calcul doar vecinătatea lor cu Țara Făgărașului de unde s-a petrecut descălecatul dinastiei Basarabilor care a împlinit moștenirea politică lăsată de Seneslau. Totuși, să nu uităm că aceste capitale au apărut pe rutele ce legau Muntenia de burgurile înființate, nu chiar cu foarte mult timp înainte, de sași în Transilvania. Ca orice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
deja asimilaseră populația românească din regiune, transformând-o în huțuli, boici sau lemki (care între timp, a căpătat o origine mixtă)134. Nu întâmplător, în întreaga zonă a Carpaților Păduroși, toponimia majoră și chiar hidronimia sau oiconimia este românească 135. Descălecatul s-a petrecut într-o vreme în care populația Maramureșului se afla într-o faza avansată de omogenizare în direcția românizării. Influxul masiv al rutenilor, care s-au extins în regiune pe fondul crizelor interne din Polonia, a complexificat structura
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fost apariția ceangăilor. Ne referim la o populație cu origini mixte, de limbă maghiară, dar având o conștiință românească 136. Firul acestor comunități diverse, care au conviețuit pe ambii versanți ai Carpaților Meridionali, ar putea fi urmat și în cazul descălecatului din Muntenia. Sunt pline cronicile, mai ales cele scrise de sașii din Transilvania, care au consemnat existența unei comuniuni între vlahi și turanici (cumani și pecenegi). Țara Făgărașului, loc al amestecului etnic și de unde avea să pornească descălecatul, era foarte
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]