151 matches
-
fisuri sau fracturi în materialele din structura barajului; ... b) lichefierea umpluturilor din barajele de pământ sau a terenului de fundare; ... c) reactivarea sau declanșarea unor fenomene de eroziune internă ca urmare a răspunsului dinamic; ... d) avarierea sau blocarea stavilelor de la descărcătorii de ape mari; ... e) avarierea turnurilor de priză și golire, tip călugăr, conducând la pierderea controlului nivelului apei din lac și la deversare peste coronament; ... f) alunecarea în lac a unor mase mari din versant, care formează unde de impuls
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
priză și golire, tip călugăr, conducând la pierderea controlului nivelului apei din lac și la deversare peste coronament; ... f) alunecarea în lac a unor mase mari din versant, care formează unde de impuls care deversează coronamentul sau blochează accesul către descărcători. ... Capitolul 5 CUANTIFICAREA RISCULUI 5.1. Etapele procesului de cuantificare (1) Procesul de cuantificare se face pe elemente sau părți ale barajului, care pot să cedeze în mod independent și să producă pagube corespunzătoare. De exemplu, la un baraj-stăvilar pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
S depinde de debitele afluente(variabile) și de capacitatea disponibilă a lacului de acumulare de preluare a unui volum din volumul total al viiturii (variabilă în funcție variația cotei apei din lac), iar R depinde de capacitatea de evacuare a descărcătorului (variabilă în funcție de posibilitatea de manevră a stavilelor și vanelor (variabilă). ... (9) Probabilitatea de cedare corespunzătoare unui anumit scenariu (mod) de cedare este probabilitatea ca într-un interval de timp dat (de regulă un an) să se realizeze condiția de cedare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
evacuatorilor de ape mari ... a) În cele ce urmează se prezintă explicit modul de alcătuire a arborele consecințelor prezentat în figura A III.1. ... Figura A III.1. Arborele consecințelor declanșate de o viitură care depășește capacitatea de evacuare a descărcătorilor b) Dacă nivelul în lac este suficient de coborât și viitura este înmagazinată sau atenuată în lac până la capacitatea evacuatorilor atunci secvența se oprește. În caz contrar, are loc deversarea peste coronament care poate produce sau nu ruperea barajului. În
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
comportare din perioada de exploatare. Scenariile de cedare analizate sunt prezentate în figura AIV.3. ... Figura AIV.1. Dispoziție generală și scenariile de cedare analizate Descrierea barajului (28) Frontul barat se compune dintr-un baraj stăvilar, din beton, care constituie descărcătorul de ape mari al barajului și baraje de pământ frontale, comtinuate cu baraje laterale, denumite impropriu diguri. În frontul barat se mai află priza canalului Ialomița -Mostiștea. ... (29) Barajul stăvilar este o construcție de beton armat cu dimensiunile în plan
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
identifcat două mecanisme de cedare (fig. AIV.1). Cel mai probabil scenariu, calificat ca fiind destul de posibil (probabilitate de producere 0,75) este cel produs prin declanșarea și dezvoltarea unei alunecări a zonei aval a promontoriului de la malul stâng al descărcătorului de ape mari. Prin colmatarea drenajelor practicate în perioada de exploatare se poate produce saturarea piciorului aval, declanșarea unor alunecări progresive cu dezvoltare spre amonte și apoi o alunecare profundă, generând deversarea cu formare de breșe evolutivă. ... (33) Cel de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/246129_a_247458]
-
și cimentului în silozuri și în interiorul navelor. 19. Activitatea de exploatare portuara (docheri, precum și incarcatori-descarcatori din cadrul Întreprinderii "Chimpex" Constantă; docheri-mecanizatori, conducători de utilaje portuare, mașiniști, macaragii; muncitori și maiștri de la exploatarea, întreținerea și repararea utilajelor tehnologice, macaralelor turn și podurilor descărcătoare pentru transportul produselor chimice, metalurgice, cărbunelui, cerealelor și cimentului; primitori-predatori produse fluide, chimice și petrochimice, la rampele și danele din port) - cu excepția activităților prevăzute la grupa I. 20. Sortarea, prepararea și aglomerarea minereurilor: concasare, măcinare, ciuruire, dozarea șarjei de aglomerat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/199336_a_200665]
-
Grupa 29.2 Alte utilaje cu utilizare universală Clasa 29.21 Furnale și arzătoare de furnale 29.21.1 Cuptoare și arzătoare de furnale și părți ale acestora 29.21.11 Arzătoare de furnale; focare și grătare cu încărcare mecanică; descărcătoare mecanice pentru cenușă și altele asemănătoare 8416[.1 - .3] 29.21.12 Furnale și cuptoare industriale sau de laborator și cuptoare, ne-electrice, inclusiv incineratoare, dar exclusiv cuptoare de panificație 8417[.1 + .8] 29.21.13 Furnale și cuptoare industriale
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
4 Utilaje pentru proiectarea, dispersarea și pulverizarea lichidelor sau prafurilor pentru agricultură sau horticultură 29.32.40 Utilaje pentru proiectarea, dispersarea și pulverizarea lichidelor sau prafurilor pentru agricultură sau horticultură 8424.81 29.32.5 Trailere și semi-trailere autoîncărcătoare sau descărcătoare pentru agricultură 29.32.50 Trailere și semi-trailere autoîncărcătoare sau descărcătoare pentru agricultură 8716.2 29.32.6 Alte utilaje agricole sau forestiere n.a.p. 29.32.61 Utilaje pentru curățarea, sortarea sau clasificarea ouălor, fructelor și a altor produse
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
agricultură sau horticultură 29.32.40 Utilaje pentru proiectarea, dispersarea și pulverizarea lichidelor sau prafurilor pentru agricultură sau horticultură 8424.81 29.32.5 Trailere și semi-trailere autoîncărcătoare sau descărcătoare pentru agricultură 29.32.50 Trailere și semi-trailere autoîncărcătoare sau descărcătoare pentru agricultură 8716.2 29.32.6 Alte utilaje agricole sau forestiere n.a.p. 29.32.61 Utilaje pentru curățarea, sortarea sau clasificarea ouălor, fructelor și a altor produse agricole, cu excepția semințelor, grăunțelor sau a leguminoaselor uscate 8433.6 29
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
Zinc metalurgic - Aluminiu bloc Industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalelor (tipuri sau sortimente de bază) - Tractoare pe roți sau pe senile - Autoșasiuri - Autovehicule rutiere - Locomotive electrice sau cu motor Diesel - Vagoane pentru transport de călători sau mărfuri sau descărcătoare, basculante - Nave și ambarcațiuni maritime, peste 10.000 tdw (toate tipurile) - Nave maritime pentru pescuit oceanic cu instalații frigorifice de prelucrare a peștelui, cu propulsie proprie (toate tipurile) - Aeronave (toate tipurile) - Turbine cu abur sau hidraulice peste 50 MW - Cazane
EUR-Lex () [Corola-website/Law/108066_a_109395]
-
caz de ape mari sau de accidente la construcțiile hidrotehnice; 6. fluxul informațional decizional al sistemului; 7. profiluri transversale prin baraje cu niveluri caracteristice de apărare (NNR, faze de apărare, niveluri de calcul și de verificare, niveluri maxime produse, cote descărcător de ape mari, prize, goliri de fund etc.) și faze de apărare; 8. profiluri longitudinale și transversale prin diguri cu cote coronament proiectat și existent, niveluri corespunzătoare celor 3 faze de apărare, cote teren în incinta și în exteriorul incintei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167876_a_169205]
-
endemice de producere a grifoanelor, a infiltrațiilor, lipsite de perdele de protecție, eroziuni active de mal), mire locale cu cota "0" a acestora, anul executării profilurilor și sistemul de referință etc.); 9. graficele dispecer ale acumulărilor; 10. chei limnimetrice pentru descărcătorii de suprafață, pentru golirile de fund, la mirele avertizoare și locale, grafice de corelație între acestea; 11. benzi inundabile pe cursurile de apă din sistem, pentru debite cu asigurări de 10%, 5%, 1%, sau în lipsă studiilor hidrologice, pentru debite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167876_a_169205]
-
aceasta a existat în formula de osii 3-3, denumită și C0-C0, cu următorii parametri de funcționare: tensiune alimentare 27 kV c.a; tensiune nominală de funcționare 25 kV c.a; tensiune minimă admisă 19 kV c.a. Este prevazută cu descărcător de supratensiune ce poate prelua până la 31 kV. În ceea ce privește puterea, aceasta este de 5100 kW (nominală, sau de lungă durată)și 5400 kW, puterea uniorară (de vârf). Tracțiunea se bazează pe motoare electrice de tracțiune de curent continuu tip LJE
Locomotivă electrică () [Corola-website/Science/308182_a_309511]
-
mm de la sol. ... (7) Amplasamentul FC trebuie să fie cu îngrădire de protecție împotriva atingerilor directe. Elementul de protecție (EP) Articolul 167 (1) Filtrele de cuplaj sunt asociate cu elemente de protecție care conțin următoarele piese: ... a) separator monopolar; ... b) descărcător; c) bobina de drenaj (numai pentru filtrele bifazate). ... (2) Separatorul monopolar se conectează, la centura de legare la pământ a stației de înaltă tensiune prin borna cuțitului, cealaltă bornă a lui conectându-se la borna de înaltă frecvență a condensatorului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249409_a_250738]
-
diametru D=4,25 m și o lungime totală de 230,0 m, din care 70,0 m este galerie înclinată. Aruncătoarea este situată pe versant, la zi, la cota 1233,90 mdM și asigură restituirea apei în râul Lotru. Descărcătorul cu nivel liber este dimensionat la debitul de calcul Q =470,0 m³/s și verificat la debitul de verificare corelat cu 20% din Q =745,0 m³/ s. Debitul de verificare se evacuează cu o lamă de 3,12
Barajul Vidra () [Corola-website/Science/306315_a_307644]
-
și realizându-se și o tranșă pentru atenuarea undelor de viitură. Această extindere a fost posibilă și în urma realizării derivației Siret-Sitna, care a suplimentat debitele naturale ale Sitnei cu debite suplimentare din Siret. Odată cu modernizarea barajului s-au modernizat și descărcătorii de ape mari, astfel încât să corespundă noilor standarde și s-a executat o protecție amonte a barajului din plăci de beton. Barajul de pământ, omogen, are o înălțime de aproximativ 5,85 m și o lățime la coronament de 6
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
României. După ce ecluza Herăstrău a fost dată în folosință în anul 1940, aceasta a funcționat o perioadă scurtă de timp, pentru plimbări de agrement cu ambarcațiuni mici. Nefiind întreținută, cu timpul, funcțiunea de ecluză a fost abandonată, fiind transformată în descărcător suplimentar pentru perioadele de ape mari. După 70 de ani de la construire, 50 de ani de nefuncționare și mai bine de un an de lucrări de reabilitare, ecluza a fost repusă în funcțiune în luna septembrie 2007, redându-i-se
Lacul Herăstrău () [Corola-website/Science/305790_a_307119]
-
luna septembrie 2007, redându-i-se forma și aspectul inițial, precum și funcțiunea pentru care a fost creată, fiind însă modernizate mecanismele de acționare a echipamentelor hidromecanice, atât electric cât și manual. După reabilitare, ecluza își menține și rolul secundar de descărcător suplimentar în perioadele de ape mari. După ce se traversează lacul Herăstrău, vaporașul intră în ecluză, se închid porțile din amonte, apa scade cu patru metri până ajunge la nivelul lacului Floreasca, după care porțile din aval se deschid și ambarcațiunea
Lacul Herăstrău () [Corola-website/Science/305790_a_307119]
-
este de 670 m, cu o lățime a coronamentului de 5 m. Ansamblul golire de fund - priză este amplasat în corpul barajului sub cota tălpii fundației (346 mMB), spre versantul drept. Pentru siguranța și protecția barajului, s-a prevăzut un descărcător de ape mari, amplasat pe versantul drept, parțial în umărul drept al barajului. Descărcătorul este deschis și a fost dimensionat pentru evacuarea debitelor maxime atenuate la asigurarea de 1% (18 m/s) și asigurarea de 0,1% (182 m/s
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
de fund - priză este amplasat în corpul barajului sub cota tălpii fundației (346 mMB), spre versantul drept. Pentru siguranța și protecția barajului, s-a prevăzut un descărcător de ape mari, amplasat pe versantul drept, parțial în umărul drept al barajului. Descărcătorul este deschis și a fost dimensionat pentru evacuarea debitelor maxime atenuate la asigurarea de 1% (18 m/s) și asigurarea de 0,1% (182 m/s). Aval de barajul Bezid, albia pârâului Cușmed a fost amenajată local în zonele cu
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
de acumulare Pitești (Prundu), proiectarea lucrărilor efectuându-se de către Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH). Lacul Bascov este creat printr-un baraj de beton de greutate de 21,25 m înălțime și o lungime la coronament pe 55 m. Descărcătorul de ape mari peste baraj este controlat de patru stavile segment de 12 m deschidere și 5.50 m înălțime. La piciorul barajului este executat disipatorul de energie, continuat cu o rizbermă din blocuri de beton și anrocamente. Pentru a
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
de gospodărire a apelor legate de canalele navigabile. Paul Solacolu a încercat să propună soluții mai puțin costisitoare, printre altele prin realizarea legăturii navigabile spre Pitești parțial pe valea Neajlovului, care necesita o secțiune mult mai mică a albiei și descărcători de ape mari mult mai reduși. În studiile de gospodărire a apelor pentru amenajarea Dâmboviței aval de București, Paul Solacolu a scos în evidență toate desavantajele soluției atât din punct de vedere al gospodăririi apelor cât și al protecției mediului
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
100 m lungime pe malul drept și 11.800 m pe malul stâng. Proiectarea barajului a fost și ea legată de discuții generate de inițiativele lui Nicolae Ceaușescu care intervenea din ce în ce mai mult în soluțiile tehnice. Astfel, el a decis ca descărcătorii de ape mari să fie asemănători cu cei de la Lacul Morii de pe Dâmbovița, cu toate că debitele de viitură ale Argeșului erau mult mai mari decât cele de pe Dâmbovița, care în era un râu mai mic decât Argeșului, iar viiturile acesteia, atenuate
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
mult mai mari decât cele de pe Dâmbovița, care în era un râu mai mic decât Argeșului, iar viiturile acesteia, atenuate în lacul de acumulare Văcărești, erau în cea mai mare parte deviate în Argeș, amonte de Lacul Morii. Executarea unor descărcători subdimensionați punea în pericol siguranța barajului și, în cazul unei ruperi a acestuia, risca să provoace inundații catastrofale pe valea Argeșului în aval. Descărcătorii au fost parțial refăcuți după 1990, când s-au deschis și celelalte două goliri de fund
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]