545 matches
-
Acasa > Poeme > Sentiment > "CRATER" "GHIOCEI" Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1891 din 05 martie 2016 Toate Articolele Autorului Crater Timpul albastru prin deslușirea amintirilor descătușate de neliniște, în nodul ursitei zdrențuit de gânduri, când cobor în râpi pentru a vedea mai bine calea lactee a visurilor și dorințelor risipite în neantul zădărniciei. Plouă cu gri prin aerul câlțos și fierbinte, care foșnește când corbii durerii
CRATER GHIOCEI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/anatol_covali_1457203490.html [Corola-blog/BlogPost/384197_a_385526]
-
a inimi-ți bătaie, În dulci surâsuri te adulmecam, Doru-ți cerneam în caldă ploaie? Cu orice picătură de iubire, Inima-ți încărcam în simțire, Era a sângelui pornire! Și-al meu sărut pe buze-ți se frângea, Și tăinuite clipe descătușam din stea, Ți-aduci, iubite, aminte? Iubirea ne veghea... Cornelia Vîju Ți-aduci aminte? Referință Bibliografică: Ți-aduci aminte? / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 438, Anul II, 13 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju
ŢI-ADUCI AMINTE? de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 by http://confluente.ro/Ti_aduci_aminte_cornelia_viju_1331663264.html [Corola-blog/BlogPost/348295_a_349624]
-
Când luna mai deschide un ochi peste-ntuneric! Mă plânge înserarea, când cerurile plouă; Nu-mi frânge jurământul din asfințitul sferic! E-acolo o legendă a inimilor noastre Încătușate-amarnic într-un apus timid; Ce sânge erau macii, ce amintiri albastre Descătușează somnul, încarcerat perfid... Și cântă peste mine-n atâtea strune, dorul Și te-aș mai strânge-odată, deși e lună nouă; Atinge-mă, iubite, să simt din nou fiorul O clipă, doar și-apoi mi-oi rupe visu-n două... Cu ploile
SĂ NU M-ATINGI! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/Sa_nu_m_atingi_violetta_petre_1336903767.html [Corola-blog/BlogPost/358659_a_359988]
-
mănânce. Ea rămăsese mută, cu ochii la buchetul de flori pe care nu știam unde să-l pun și nici cum să i-l ofer în acea situație delicată. A intuit ori poate un impuls interior de altă natură a descătușat-o din nemișcare. S-a ridicat încet, fără să-si mute privirea de la flori, s-a apropiat, a întins amândouă mâinile, ce-i tremurau ușor, dar destul de vizibil, le-a cuprins ca pe un copil și le-a apropiat de
CUTREMUR (4 MARTIE 1977) ÎN AMINTIRI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1457072008.html [Corola-blog/BlogPost/377722_a_379051]
-
între cele mai civilizate și prospere țări din Europa: restaurarea monarhiei. « Prin grație divină și voință națională ». Nu la momentul potrivit, nu mâine, nu în curând. Acum!”, o spune cu atâta fermitate care ar trebui să fie călăuzitoare unui neam descătușat spre calea propriei liniști și propriului bine, distinsa Marilena Rotaru. După evenimentele din decembrie 1989 a încercat să vină în țară, însă a fost returnat de la aeroport, de către puterea postdecembristă de atunci. Revenind în anul 1992, pentru a sărbători Paștele
REGELE MIHAI I. UN REGE ABDICAT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Regele_mihai_i_un_rege_abdica_aurel_v_zgheran_1382465445.html [Corola-blog/BlogPost/352303_a_353632]
-
A vrut să facă dragoste în acea seară și a făcut, pentru că așa a dorit. S-a simțit bine în prezența mea, i-a plăcut modul meu de a fi și a considerat că nu este niciun risc să-și descătușeze sentimentele față de un bărbat la prima întâlnire. După cum mi-a povestit mai târziu, nu mai fusese împreună cu un bărbat de mai mult timp. De la ultima sa experiență a rămas profund dezamăgită și a renunțat să mai acorde încredere unui bărbat
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400427360.html [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > S-AU GÂRBOVIT CÂMPII ... Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului S-au gârbovit câmpii sub semnul ceții, Strivindu-și pacea-n bobi ce germinează Descătușate-n raze de amiază, Mai picotesc sub lenea dimineții. E-atâta alb în cergi de nea și-n aer, Încremenind chiar fumul spre boltire, Dezghioacă,-n pietre, gerul nălucire, Eliberând tăceri pe post de vaier. Anemic, vântul, mai vălătucește Vedeniile
S-AU GÂRBOVIT CÂMPII … de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1421562576.html [Corola-blog/BlogPost/377879_a_379208]
-
lui fiind, în majoritate, argumentele ratării ca om și sentiment, thanatice, în ultimă speță, tragice. Druțu Alini este în mare parte poet și în mică parte țăran crescut în atmosfera idilică și aspră a unui sat românesc, dar gândirea sa, descătușată pe fundalul rustic al structurării sale, ne aduce în prim plan un destin complicat, pe care autorul îl diseacă fragmentat, în cadre filmice, în secvențe de viață și de gândire. Secvențialitatea ar fi o trăsătură tehnică a acestui roman. Detaliul
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1434687078.html [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
Și-adun în zâmbet rostul vieții Din fraged mugurul de dud. Sub dalbe florile de pruni Să m-aștepți întotdeauna Petale-n palme să le-aduni Când ninge peste burguri Luna Pe alb covorul de lumină Sub a divinului privire, Descătușați de orice vină Ne vom uni spre nemurire! Cu palme de lumină și credință Ai revărsat o ploaie de lumini Explozie de râs și de culoare Și ochii întunecați de umbre plini Au încolțit precum un bob de soare... Legând
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
Alerg prin roua diminețiiStrivind sub tălpi verdele crudși-adun în zâmbet rostul viețiiDin fraged mugurul de dud.Sub dalbe florile de pruniSă m-aștepți întotdeaunaPetale-n palme să le-aduniCând ninge peste burguri LunaPe alb covorul de luminăSub a divinului privire,Descătușați de orice vinăNe vom uni spre nemurire!¤¤¤¤¤Cu palme de lumină și credințăAi revărsat o ploaie de luminiExplozie de râs și de culoareși ochii întunecați de umbre pliniAu încolțit precum un bob de soare...Legând cuvintele-ntr-un pod de
GABRIELA MIMI BOROIANU by http://confluente.ro/articole/gabriela_mimi_boroianu/canal [Corola-blog/BlogPost/379601_a_380930]
-
întoarce Va răsări un alt apus. Priviți clepsidra... Este Timpul... Curgând prin noi, amăgitor, Nu-l vom putea opri vreodată, E-al clipei , veșnic, călător. Priviți clepsidra... Este Visul, În miez de noapte vrăjitor, N-om ști nicicând de unde vine, Descătușând al minții zbor. Priviți clepsidra... E Iubirea... Fluturi-femei, muzele-flori Ne vor împărăți viața Cu verde crud și rouă-n zori. ( vol. " Catarge peste timp ", ed. NICO, dec. 2016 ) Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor din Moldova ) Referință Bibliografică
CLEPSIDRA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1494695351.html [Corola-blog/BlogPost/380398_a_381727]
-
simte slăbită «de acest neîntrerupt drum de căutare» a apei salvatoare, căci «se face din ce în ce mai fierbinte» și „nu mai are ce să jertfească «pentru o picătură de ploaie»; «supusă dăruirii», se vede «spintecând cerul [iubitului] lăuntric, învolburat», cere să fie descătușată / „slobozită“ «de va veni furtuna», de măsălar / gustar fiind, convinsă că iubirea mișcă și munții din loc, Ea și El / Iubitul par a fi doi drumeți, nicidecum sisifici, ci, dimpotrivă, «pe versanții lor periculoși, cu precădere la cunoașterea angelică a
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” by http://revistaderecenzii.ro/ion-pachia-tatomirescu-emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-cantarea-cantarilor/ [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
Îmi aduc aminte discuția avută cu Tine, Știu că dacă nu întorceam capul, nu aveam să Te cunosc acum. Am înțeles atunci, drumul pașilor neopriți și viața dincolo de moarte. Nu am lăsat ura să-mi stăpânească sufletul și răutatea să descătușeze suferința sorții prin care am trecut. Viața e un munte pe care urcăm, pe drumul Tău sau pe cărările neștiute, printre oameni aparent buni, ascunși în spatele măștilor care ascund sărutul păcatului. Sunt conștient că port pe umeri spre judecată, precum
SCRISOARE PENTRU DUMNEZEU de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 by http://confluente.ro/dan_ioan_groza_1465461212.html [Corola-blog/BlogPost/378280_a_379609]
-
obicei ce-și găsește originea în societățile rafinate, cu ecouri și în secolul al XIX-lea românesc, cum ar fi Alecsandri sau Odobescu. E o consecință firească a talentului epistolary, care acționează nu din motive exterioare, ci din impulsuri proprii, descătușând bucuria de a se afla mereu în dialog, a se consuma, uneori cu rezultate surprinzătoare, într-o causerie al cărui singur adevăr beneficiar e posteritatea. Jean Cocteau remarcă undeva că după ce sunt primate”scrisorie încep a trăi în inactualitate “, dar
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Epistola_ca_literatura_post_festum_de_al_florin_tenne.html [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
chem. In astă noapte la ospățul ținut în taină la o margine de gând), MEDITAȚIE PE UN PERON (așteptăm trenul clipei următoare), GÂND MUT (crâmpei din făptura-mi născută din lut încrustată cu vorbe cântate-n poeme), ȚIPĂT DE VÂNT (descătușată de-ntuneric...mi-aduc aminte de năluca țipată de noptatic vânt), FLORI ȘI ARME (buchet de roze albe, când floarea las arma fără glas), TĂCEREA (în astă sară iau tăcerea, o strâng în pumn și o așez pe colțul unui
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1397137001.html [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
dorința de pace și armonie. Zborul său se țese în acorduri de lumină în nopți strălucitoare și zile care curg precum izvoarele limpezi spre infinit. Vocea lăuntrica a poetului este un cântec de dor, zbucium și speranță prin care se descătușează și pornește în misiunea pe care Domnul i-a dat-o prin harul său deosebit. Haina sa din “sfere de lumină-albastră” îl îmbracă în aspirații netulburate, sculptându-i un veșmânt al strălucirii pe care îl poartă cu demnitate, trecând prin
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]
-
trebuie să mobilizeze deopotrivă rafinamentul simțurilor, grația posturii, a gesticii și a motricității, în general. Ideea forță care se distilează este aceea că, mai presus de toate, seducția autentică, peste care nu coboară pleoapele anilor, înseamnă pentru femeie să-și descătușeze fântânile curate ale spiritului, pentru a le dărui cu generozitate celor din jur. De aceea, seducția este în fond, picătura de nectar și mister, care se hrănește din izvoarele nemuririi și care crește, se potențează numai prin iubire. Avem aici
„Renaşte în fiecare zi” – decupaj de suflet şi de viaţă – by http://uzp.org.ro/renaste-in-fiecare-zi-decupaj-de-suflet-si-de-viata/ [Corola-blog/BlogPost/93051_a_94343]
-
Autorului (gânduri de ianuarie) Se împlinesc 155 de ani de la Mica Unire. Un prim pas spre constituirea statului român. Cu zbucium, romantism, diplomație și oarece noroc. Privind rațional faptele a fost un proces firesc în contextul Revoluției de la 1848, care descătușase energiile popoarelor europene. Reformele declanșate în multe țări dădeau mari speranțe, tuturor, spre mai bine. Trimiterea feciorilor din Moldova și Țara Românească la studii în străinătate începuse să dea roade. Imperiul Otoman își trăia ultimele zile. Legăturile principatelor române cu
TABLETA DE WEEKEND (53): DE LA UNIRE LA REUNIRE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1122 din 26 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1390695079.html [Corola-blog/BlogPost/347566_a_348895]
-
într-un salcâm uscat de timp. Nimic nu-i nou și-ntâmplător gândi bătrânul. - Ah soarta! Soartă, te-am avut odată-n mână! Aerul chilerului căpăta greutate. Tavanul se balansa ca un scrânciob în bătaia vântului răscolind cerul. Pereții se descătușară măcinându-se. Soba se transformase într-un imens cub de gheață. Telefonul suna într-una. - Alo! Alo ?! Când veniți? strigă bătrânul cu putere! - Să veniți degrabă că nu știu cât m-o mai îndura pământul! Să veniți că eu mă duc! Transpira
Ultimul ceas by http://balabanesti.net/2011/06/30/ultimul-ceas/ [Corola-blog/BlogPost/339940_a_341269]
-
sincer: sunt scriitor. În acest termen intră toate celelalte enumerate de dumneavoastră. Scriitorul este creator de frumos, iar frumosul are și valoare morală, într-o accepțiune mai largă a termenului. Poate nu servește eticii sociale, dar creează ethos. Frumosul purifică, descătușează, chiar și atunci când este doar un strigăt de disperare... Îl exprimă ori pe om, ori divinitatea. Până și opera artizanală a acelor artiști cu sufletul urât, turnători la securitate, prin jocul liber al formelor sale, prin cuvintele scrise frumos, prin
GEORGE ROCA, INTERVIU CU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/358880_a_360209]
-
ard stingându-se în noapte. Te-aștept, din nou, Iubite, în brațe să mă iei In irisu-mi albastru să te scalzi... cu șoapte. Umbrele lunare mi se strecoară-n suflet. Dorințele mă ard, buzele-mi usucă. Te-apropii în tăcere, descătușat de umblet Și-i șoptești iubirii, pe brațe să mă ducă... Cu șoapte mă acoperi... mă ascunzi în tine Trupu-mi învelești cu săruturi mii! Pe mătasea caldă aprinzi fiori în mine. Cerul ne-ocrotește cu steluțe vii... Imi șoptești din
CU ȘOAPTE MĂ ACOPERI... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1633 din 21 iunie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1434911322.html [Corola-blog/BlogPost/379679_a_381008]
-
pace, liniște, oameni intelectuali care știu ce trebuie să facă, fiecare să contribuie cu câte o ideie și așa se poate ajunge la un proiect bun și viabil care să poarte amprenta unor personalități care știu să lucreze în echipă, descătușați de orice prejudecată, antipatie, egoism și invidie. Sunt valori în fiecare partid, oameni competenți și necompromiși. Trebuie doar ca aceștia să gândească matur, serios, potrivit cu legislația unui stat de drept modern care trebuie să aibă conducere emergentă pentru a-și
DESPRE POLITICĂ de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/marina_glodici_1416573155.html [Corola-blog/BlogPost/384568_a_385897]
-
trec peste umăr în peniță zâmbetul crește mai înalt. Adun în călimară ruine, plopi desfrunziți de flacăra lui mai, tei care nu au atins niciodată cerul. Închegată-n frica de a nu îngenunchea cerneala curge în vene, pentru o clipă descătușez oglinda apei să pot spune: lună! lasă curcubeul pe noi iarna să nu poată arunca zăpadă în păr, roșul îmi face cu ochiul până la orbire. Mă așez lângă lac să-ți cânt din flaut timpului îi cer să-și scuture
TIMPUL TRECE MONOTON ... de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Editura Timpul_trece_monoton.html [Corola-blog/BlogPost/364456_a_365785]
-
1896 din 10 martie 2016 Toate Articolele Autorului de trup de miresme de coli de scris dar îți scriu un lănțișor la gât ca un pandantiv regăsit e clipa a să te duc la dezlegare de deochi am să te descătușez de lacăte apoi am să pun chei la brelocul inimii din cealaltă femeie din mine Referință Bibliografică: ÎȚI SCRIU PE MIRESE JEFUITE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1896, Anul VI, 10 martie 2016. Drepturi de Autor
ÎŢI SCRIU PE MIRESE JEFUITE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1457580539.html [Corola-blog/BlogPost/363408_a_364737]
-
cu a ta șoaptă. Eram în vis... DOMINO Marea gândurilor necuvântate Din al tău ochi stins se varsă Șoapte macabre se întrevăd Sub pale măști pe cerul negru. Cuvântul damnat plin de extaz pășește Pe umbra gândului beatic de primăvară Descătușat de orice robie temporală. Atunci vocea de cenușă lumină A copiilor stafii tomnatice. A fost într-un vis trecut, de mai târziu... Și n-am mai apucat împreună a păși În grădina noastră damnată Pentru ultima oară... Cu lacrimi de
NOAPTEA DOMINOULUI de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Noaptea_dominoului.html [Corola-blog/BlogPost/350670_a_351999]