224 matches
-
face o subtilă aluzie la pretențiile soției dictatorului de a se afirma în viața politica a țării. De remarcat similitudinea morții lui Marin Preda cu cea a actorului Amza Pellea care a spus intr-unul din monologurile lui care ne descrețeau frunțile, în contextul unei întâmplări din orașul Băilești: "Leana lui Zăpăcitu din capul satului". "Zăpăcitu" era porecla concetățeanului său pe nume Galiceanu, dar aceasta aluzie avea să o plătească cu viața deoarece a fost dat pe mâna lui "Radu", adică
„BĂIETE, ĂŞTIA VOR SĂ MĂ OMOARE!” INTERVIU DESPRE MARIN PREDA CU PROF. ION IONESCU-BUCOVU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351429_a_352758]
-
ta mănoasă, Dă-mi un măr, fată frumoasă.! Dar, mai bine, acum tu-mi adă Chiar întreaga ta livadă Ca să gust pe săturate Ale tale fructe, toate! Leonid IACOB Mai postez încă o poezie umoristică, în ideea de a vă descreți frunțile. Să fiți iubite/iubiți, dragilor. Referință Bibliografică: suflet de Adam / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 337, Anul I, 03 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
SUFLET DE ADAM de LEONID IACOB în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351237_a_352566]
-
Țuțuianu împodobesc pleiada de autori a primei secțiuni, reliefând valoarea și calitatea întregului volum. Dacă versurile transpun cititorul în diferite stări, infuzându-l cu sentimente dintre cele mai variate, în funcție de starea pe care poeții doresc să o transmită, epigramele îi descrețesc fruntea, povestirile și nuvelele îl transpun în diferite cadre, lumi și situații, făcându-l să uite, măcar pentru câteva clipe, avatarurile crunte ale realității, piesa de teatru surprinde câteva aspecte ale vieții cotidiene într-o manieră originală, iar ilustrațiile de la
ANTOLOGIA DOR DE DOR LA A PATRA EDIŢIE, CRONICĂ DE IULIU-MARIUS MORARIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352063_a_353392]
-
în mai multe straturi ale respectivei reviste... Și ca să înțelegeți de unde vine aiureala mea cu revista deocheată în chip de ambalaj de Crăciun... am să povestesc cu ce ne mai ocupăm noi uneori la serviciu atunci când vrem să ne mai descrețim fruntea. În spațiul unde funcționează salonul de înfrumusețare (unde lucrez eu acum), în urmă cu mai bine de patru ani exista un soi de librarie unde se vindeau tot felul de reviste „de alea nu prea ortodoxe”... Presupun asta, pentru că
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 329 din 25 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Am simțit noaptea cu degetele-n gât și nu m-am speriat, încerca să-și așeze aripile de pasăre pe aura capului. Fruntea mi s-a descrețit în bucurie, sufletul a ieșit pe ferestrele deschise, în ochi am simțit cum se topește cerul și-mi urcă-n genunchi aerul cu pași pe trepte-n absolut. Am ajuns pe un munte de spirit să-mi asculte stelele ruga
RUGĂ LA PREAÎNALT de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355179_a_356508]
-
soției dictatorului de a se afirma în viața politica a țării. De remarcat similitudinea morții lui Marin Preda cu moartea lui Nicolae Labiș sau cu cea a actorului Amza Pellea care a spus intr-unul din monologurile lui care ne descrețeau frunțile, în contextul unei întâmplări din orașul Băilești: "Leana lui Zăpăcitu din capul satului". "Zăpăcitu" era porecla concetățeanului său pe nume Galiceanu, dar aceasta aluzie avea să o plătească cu viața deoarece a fost dat pe mâna lui "Radu", adică
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
spune”Antonia Bodea se numără printre cei mai statornici și mai aplicați comentatori literări ai zilelor noastre (...) În acest volum sunt incluse cronici și analize literare despre cărțile confraților. Momentul deosebit care ne-a făcut să zâmbim și să ne descrețim frunțile a fost atunci cand scriitorul și epigramistul Gavril Moisa, secretarul general al Ligii Scriitorilor, a susținut un recital epigramistic, subliniat nu de puține ori, de aplauzele spectatorilor. Epigramele fiind publicate în recentă carte “Pișcături și mușcături. “ Ansamblu de muzică populară
LA CÂMPIA TURZII-SCRIITORI CLUJENI LA PRIMUL TÂRG NAȚIONAL DE CARTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/369030_a_370359]
-
scurte, purtând titluri cu impact maxim, informația se succede în cascade care creează dependență, îndemnând la citirea mai departe: un text fluid. Deși sesizăm ades tragismul unor situații fără ieșire, atotprezentul umor relativizează impactul, punctând cu sare și piper și descrețind frunțile. Întregul volum e o mărturie de optimism și încredere în talentul înnăscut de supraviețuire al inimoșilor protagoniști. Nu-i de mirare că un irlandez din anturaj declară la un moment dat că: Dacă ar fi să mă mai nasc
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369441_a_370770]
-
privirea-i șugubeață i-a învăluit pe toți. Iată generalul meu, Mihaela, iată prietenii mei, domnul și doamna Bărbulescu, iată pe doamna Nicolae, dragii mei... și luați loc, că mor de foame, fraților! Manifestarea lui ușor teatrală, dar prietenoasă, a descrețit toate frunțile și schimburile de amabilități au început cu îmbrățișările femeilor și cu plimbarea buchetelor de flori de la o doamnă la alta. Erau oarecum dezorientate. Mai ales Anca. Nu își aducea aminte să aniverseze ceva. Singura care părea a cunoaște
ISPITA (15) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354213_a_355542]
-
Acasa > Stihuri > Semne > LUCIA BIBARȚ- VOL. "ȘUVIȚE ȘI IRIȘI", 2013 Autor: Lucia Bibart Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului „Sunt cea mai frumoasă femeie...” E vreme tocmai potrivită pentru a - ți descreți fruntea și gândurile. Ploaia eliberează tensiunile Și durerile - cefalee dispar. Rămâne doar bucuria descătușării. Și umbrela. O pată de culoare. Atât! „Sunt cea mai frumoasă femeie... când plouă...!” * Străinul de pe retină Mă uit spre vârsta mea - ca la un spectacol
LUCIA BIBARŢ- VOL. ŞUVIŢE ŞI IRIŞI , 2013 de LUCIA BIBART în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353713_a_355042]
-
toate genurile, de la muzica populară românească până la perlele muzicale ale titanilor muzicii clasice". "Neîntrecut artizan al detaliilor, fascinant și jovial, știa într-un mod aparte să îți stârnească curiozitatea, să te transpună în momentele despre care vorbea și să-i descrețească fruntea, presărând cu abilitate câte-o glumiță aleasă cu grijă, astfel încât timpul petrecut în prezența lui să ți se pară mereu prea scurt". "...a știut întotdeauna să se facă plăcut, să respecte și de aceea a fost la rândul său
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
cu un aer ușurat, te-am văzut toți și erai așa de frumoasă, că ne-am spus: se vede de la o poștă că este fata Mării! Erai așa de bună, că ne întrebam dacă nu erai mută. Fruntea mi se descrețea încet, dar buba pentru tataie rămânea. -Când veneați la noi, mă-ta-mare îi spunea Marii să te ciupească să plângi nițel; ne temeam că nu aveai glas. Și fericit că nu fusesem mută, tataie izbucnea în râs de răsuna tot câmpul
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
le „cântă”, după ce a atins pământul natal, îmbogățit, întărit, încărcat cu energii binefăcătoare, se înalță și pornește în lume mai senin, mai luminos: „Am deschis acum o carte/ În limba mea strămoșească/ Să dau grijile deoparte,/ Fruntea să mi-o descrețească.// Întâlnesc o poezie/ Care farmecă bizar.../ Totul ce acolo scrie/ Îmi pare familiar/” (Transilvania) Și totuși, asemenea lui Anteu, în excursul spiritului prin lume, acesta resimte dureros nevoia reîntoarcerii acasă. Re-întorcerea este o „continuă nevoie” a regăsirii izvorului din care
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
invitației. Gustară o gură de cafea, luară câte o linguriță de dulceață și zâmbiră satisfăcute. -Americanule, ai făcut ce-ai făcut și ne-ai dus și în Orientul apropiat prin combinația asta! mulțumi din toată inima Miramoț. Domnii, auzind așa ceva, descrețiră frunțile și nu se mai considerară discriminați într-ale preferințelor... -Oare de ce combină orientalii ăștia aromele, gusturile, de nu mai știi pe ce lume te afli?! redeveni copil curios Papa. -Eee, ține și de spirit, și de efectul pe care
CAP.3 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360493_a_361822]
-
un adevărat roman și iată că spusele lui îmi dovedeau că avea dreptate! Neîntrecut artizan al detaliilor, fascinant și jovial, știa într-un mod aparte să îți stârnească curiozitatea, să te transpună în momentele despre care vorbea și să-i descrețească fruntea, presărând cu abilitate câte-o glumiță aleasă cu grijă, astfel încât timpul petrecut în prezența lui să ți se pară mereu prea scurt. Așa s-a întâmplat și atunci când mi-a vorbit despre Nichita Tomescu, un personaj interesant, care a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
V.R.: Referitor la comportamentul canadienilor, ceea ce m-a amuzat, din primele zile, în autobuz, în metrou, chiar și pe stradă, a fost că, privind o femeie, ea îmi zâmbea. Chiar dacă o face din complezență, zâmbetul unui om te înseninează, îți descrețește fruntea. O altă manifestare diferită, pe care am întâlnit-o la reuniunile familiale sau la discuțiile dintre bărbați, a fost aceea că la orice aluzie amuzantă se râde. Nu cu un râs schițat printr-o grimasă de om amărât, ci
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist () [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 727 din 27 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Trag cortina ca pe-o spumă, Totu-i viu ca și-altădată Gluma dacă-i spusă bine Cu plăcere e gustată. Vorba prinde să se lege, Descrețind a noastre frunți Veți petrece, se-nțelege Sfatul bun dacă-l asculți. Într-un colț, la masa lui, Anton Pann îngândurat... Crâșmărița îl întreabă: - Vrei să bei, ori de mâncat? - Fată dragă, tu pricepe... Pe aici de când n-am dat
ASCULTÂND PE ANTON PANN ŞI-A LUI VORBĂ ÎNŢELEAPTĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 727 din 27 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341492_a_342821]
-
scurte, purtând titluri cu impact maxim, informația se succede în cascade care creează dependență, îndemnând la citirea mai departe: un text fluid. Deși sesizăm ades tragismul unor situații fără ieșire, atotprezentul umor relativizează impactul, punctând cu sare și piper și descrețind frunțile. Întregul volum e o mărturie de optimism și încredere în talentul înnăscut de supraviețuire al inimoșilor protagoniști. Nu-i de mirare că un irlandez din anturaj declară la un moment dat că: „Dacă ar fi să mă mai nasc
MĂRTURIE DE OPTIMISM ŞI ÎNCREDERE ÎN TALENTUL ÎNNĂSCUT DE SUPRAVIEŢUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341759_a_343088]
-
un adevărat roman și iată că spusele lui îmi dovedeau că avea dreptate! Neîntrecut artizan al detaliilor, fascinant și jovial, știa într-un mod aparte să îți stârnească curiozitatea, să te transpună în momentele despre care vorbea și să-i descrețească fruntea, presărând cu abilitate câte-o glumiță aleasă cu grijă, astfel încât timpul petrecut în prezența lui să ți se pară mereu prea scurt. Așa s-a întâmplat și atunci când mi-a vorbit despre Nichita Tomescu, un personaj interesant, care a
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
pagina unui ziar; să-i lipsească îngâmfarea, aroganța, dar să fie integru, tranșant; să aibă demnitate, să nu se lase ispitit de provocări, insulte; să aibă umor, desigur numai în situații posibile, acel umor specific spiritului românesc, cu care poate descreți frunțile cititorilor, încruntate din cauza provocărilor cotidiene ale vieții; să nu fie ranchiunos, ci prietenos, și să admită cu seninătate că și el poate greși; să știe să-și ceară, în această situație, scuzele necesare; să fie îndrăzneț, curajos și cu
REPORTER ÎN PATRIA DIN SUFLET ŞI CUVINTE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341761_a_343090]
-
de vorba înțeleaptă a celor din jur, realitate pe care o trăim și astăzi... Trag cortia ca pe-o spumă, Totu-i viu ca și-altădată... Gluma dacă-i spusă bine - Cu plăcere e gustată. Vorba prinde să se lege, Descrețind a noastre frunți... Veți petrece, se-nțelege... Sfatul bun dacă-l asculți. * * * Într-un colț, la masa lui, Anton Pann e-ngândurat... Crâșmărița îl întreabă: - Vri să bei, ori de mâncat? - Fată dragă, tu pricepe!... Pe aici de când n-am
ANTON PANN, „FINUL PEPELEI CEL ISTEŢ CA UN PROVERB,” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341997_a_343326]
-
începu sa se obișnuiască și chiar să-i placă. Câteodată, era foarte nostim, mai ales când se juca cu câte un pește viu care cădea pe punte din plasa marinarului. Atunci începea un adevărat spectacol de circ, care îi mai descrețea fruntea însinguratului fiu al mărilor. Noul stăpân făcea comerț cu diferite mărfuri. Împreună au bătut apele mărilor, în lung și-n lat, cu diferite treburi. La început făcură curse scurte pe Marea Neagra, de la Brăila la Constanța, Odesa sau Varna. Mai
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
pagina unui ziar; să-i lipsească îngâmfarea, aroganța, dar să fie integru, tranșant; să aibă demnitate, să nu se lase ispitit de provocări, insulte; să aibă umor, desigur numai în situații posibile, acel umor specific spiritului românesc, cu care poate descreți frunțile cititorilor, încruntate din cauza provocărilor cotidiene ale vieții; să nu fie ranchiunos, ci prietenos și să admită cu seninătate că și el poate greși; să știe să-și ceară, în această situație, scuzele necesare; să fie îndrăzneț, curajos și cu
PROFIL DE JURNALIST ŞI AUTOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342463_a_343792]
-
pagina unui ziar; să-i lipsească îngâmfarea, aroganța, dar să fie integru, tranșant; să aibă demnitate, să nu se lase ispitit de provocări, insulte; să aibă umor, desigur numai în situații posibile, acel umor specific spiritului românesc, cu care poate descreți frunțile cititorilor, încruntate din cauza provocărilor cotidiene ale vieții; să nu fie ranchiunos, ci prietenos și să admită cu seninătate că și el poate greși; să știe să-și ceară, în această situație, scuzele necesare; să fie îndrăzneț, curajos și cu
JURNALISTUL OCTAVIAN CURPAŞ (PHOENIX, ARIZONA) de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342497_a_343826]
-
tinerii săi ucenici, a înnobilat atmosfera de mare încărcătură spirituală, iar publicul a putut vedea „pe viu” cum se nasc diverse obiecte populare. Nu au lipsit nici momentele vesele. Epigramistul Gheorghe Popescu-Ger, născut la Retevoiești, dar trăitor la București, a descrețit la maximum frunțile auditoriului, făcându-l să râdă în hohote. George Rotaru - președinte al Asociației Naționale de Vexilologie „Tricolorul”, a medaliat câteva personalități ale județului care militează pentru reintroducerea stemei pe drapelul național: senatorul Șerban Valeca, Ioan Georgescu - primarul orașului
O SĂRBĂTOARE DOMNEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340713_a_342042]