225 matches
-
schimbați încît nu-i mai recunoști și devin ținta glumelor și ironiilor celor în mijlocul cărora mai înainte arătaseră atât de bățoși... Aha, va să zică, ia uite cine făcea pe viteazul, ia uite cine râdea de alții, și nimic nu-i mai descrețea fruntea, atât de pe altă lume arăta; și nu mai stătea mult și se căra... Nu era cazul meu, dar ceva pe-aproape tot era, fiindcă mă uitam la prietenul meu cu alți ochi și însăși starea dramatică în care mă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să rămâi în această luptă cu conștiința curată. Asta era sensul pe care îl sugera acest final neașteptat. Prinsei gust să mai citesc o nuvelă, inventivitatea falsului e și ea atrăgătoare, și de astă dată autorul chiar reuși să-mi descrețească fruntea. Eroul, un ardelean dintr-o bucată, tot un țăran, intră în biroul președintelui sfatului popular, își ia căciula din cap, o izbește de podea și strigă: No, președinte! Apăcă eu fac reclamație la Comitetul Central! No, ce e!! zice
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
monedă curentă, conform căreia "un ambasador este un om cinstit trimis să mintă în străinătate spre beneficiul țării sale". Fiind invitat la Curtea de la Augsburg, el înscrisese această frază în cartea de oaspeți la o recepție cu intenția de a descreți fruntea cititorilor butadei, dar gestul său pripit l-a costat scump căci, în cele din urmă, când regele a fost informat de ispravă, l-a destituit din slujbă. În schimb, eu am fost și am rămas convins că un diplomat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
drumul că nu trebuia să plece, că cine știe ce vei păți și alte blăstămății de astea. În definitiv, nu-l ai În față decât pe amărâtul de Mahomed, cu prietenii lui. N-ar avea ce să ți se Întâmple. Alexandru Își descreți fruntea. O admira pe Erina pentru puterea ei de a bagateliza tot răul de pe lume și de a aduce o fărâmă de zâmbet pe chipul celor din jurul ei. Vru să adauge ceva, dar se răzgândi, duse pumnul drept la inimă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
de lămuritori care au parcurs distanța dintre Iași Munteni care au reparat unelte în mod gratuit și au confecționat 65 fiare de plug. Pe ziua de 19 Noiembrie fanfara C.F.R. a parcurs prin toate secțiile de votare prin care a descrețit frunțile acelor nelămuriți și conrupți de reacțiunea care a fost schimbat cu totul impresia care s-au făcut de reacțiune. Echipa artistică a dat serbare la Roman pe data de 17” (cu ortografia epocii !). Toate cele 14 celule și 46
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
și toți eram concentrați asupra lui. Și lui Îi făcea plăcere, că Își punea mintea la contribuție, creierul să lucreze... Și-l ținea activ, creierul... Să știți că pentru noi, deținuții, oamenii ăștia au Însemnat foarte mult În Închisoare... ne descrețeau frunțile, ne făceau să ne punem probleme, să gândim și să ne reactivăm creierul și mintea, să nu lâncezească și așa mai departe... Pentru că dorința comuniștilor, așa cum v-am spus mai ’nainte, era tocmai asta: să ne distrugă și din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pe care le-am făcut când mi-am ales profesia a fost acela de a-mi descuraja personajele să „zâmbească“ sau să „rânjească“pe pagina tipărită. „Jacqueline a rânjit. Mătăhălosul, lenevosul Bruce Browning a zâmbit plictisit. Un surâs adolescentin a descrețit trăsăturile căpitanului Mittagessen, și așa mai departe.“ Și totuși, aici, zâmbetul a fost iminent. Ca să termin cu partea asta: cred că Seymour avea un surâs foarte plăcut pentru cineva a cărui dantură era între așa-și-așa și stricată. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
în trupul lui, excitîndu-l, s-a trezit urmărind-o pe una, mai zveltă, cu formele mai pronunțate, murmurînd aprecieri, pînă cînd, observînd privirea curioasă a Sorinei, a completat aprecierile cu două-trei vorbe, transformîndu-le în aprecieri pur sportive, ceea ce-a descrețit fruntea fetei, făcînd-o să izbucnească în rîs: Păcat că n-au și băieții antrenament! Am fost cu tăticu' de cîteva ori; sînt vreo doi, au niște mușchi, parcă-s sculpturi... Vlad n-a dat importanță vorbelor Sorinei, rămînînd agățat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
întorcîndu-se la spălat pe jos. Ovidiu are o clipă senzația că se prăbușește, întinde mîna să se sprijine de perete și, abia tîrîndu-și picioarele, intră în magazie, așezîndu-se pe marginea unei lăzi. În sala restaurantului, trosnetul lemnelor din sobă a descrețit pe moment frunțile tuturor. Numai copiii nu par deloc convinși că trebuie să renunțe la plîns. Mai amăgește-i cum poți spune Mircea Emil tatălui -, c-o să aibă acuși ce mînca. Se întoarce la bar, o caută pe Sultana, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
printre noi, pășind într-o altă dimensiune necunoscută, dar întreg sufletul lor curat îl regăsim în lucrările ce ni le-au lăsat drept moștenire. Aceasta este o dovadă vie, palpabilă că visurile lor trăiesc veșnic, bucurându-ne de fiecare dată, descrețindu-ne frunțile, ajutându-ne să uităm pentru o clipă de problemele zilnice ce ne înconjoară. Dorința de a tipări această lucrare ca un buletin de identitate al artei naive românești este pentru a scoate în evidență aptitudinile, originalitatea, și spontaneitatea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
fanteziste idei. Se preia cea mai nebunească idee emisă pe parcursul întregii ședințe și se răsucește pe toate fațetele, astfel încât să poată da naștere altor soluții utile. Dat fiind faptul că o idee fantezistă este, de regulă și comică, discutarea ei descrețește frunțile și le sporește încrederea în propriile forțe. În plus, cea mai fantezistă idee are uneori capacitatea de a deschide drumul unor soluții noi, extraordinare, neidentificate încă până în acel moment. Pe o coală de hârtie nouă liderul va scrie titlul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
fund se citea cu litere l ichide d e aur viitorul străluce al Moldovalahiei...” „....Tot timpul vorbise tăios, cu o abia stăpân ită irit are. El era sărbătoritul și părea mânios de această festivitate. Nici vioara lui Bălănuț nu l descrețise, nici Cotnarul cu miros amărui, ca parfumul frunzei de nuc.” ......................................................................... „... Lu reveni încăpățânată, la apărarea ei: - Ceea ce spune Costăchel și e foarte adevăra t, doved ește încă odată cât sunteți de vanitoși. Chiar gelozia bărbatului e pornită numai din vanitate
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a fostei bucătării, pătrunde brusc o adiere primăvăratecă, un iz patriarh al de Cotnari și o pală de voioșie humuleșteană. Ulița copilăriei nu mai pare să se fi strămutat pe întinsurile pierdute ale îndepărtatelor galaxii. Frunțile, puțin de tot, se descrețesc. S ar zice că sunt și Med elenii fratelui Ionel pe aici pe undeva, nu s-o fi pitit Hanul Ancuței al tovarășului președinte Sadoveanu pe sub niște uriașe bufete de la capătul încăperii? Tare mă bucur - glăsuiește Mihai Vodă Sturdza, că
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de tata suna așa : -Păi, da o să-mi pun eu acum la ham epuțele mele pentru tine. Istețimea lui tanti Florica de a schimonosi expresiile altora, era bine cunoscută în familia noastră. Cu astfel de jocuri de cuvinte tanti Florica descrețea frunțile fără să fie caustică. într-o noapte de vară, cu cer senin și cu calea robilor foarte strălucitoare, pe când eram, ca de obicei, la bunici la Corbeni, tanti Florica, însoțită de frații Ștefan și Costică, au luat o pâlnie
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
ALMANAHUL ȘCOLARILOR, publicație apărută la București în 1947. Editat de Ministerul Educației Naționale (ministru fiind Ștefan Voitec), volumul își propune să adune un material cât mai diversificat, menit „să descrețească frunțile ostenite de studiu” ale tinerilor (Cuvânt înainte). Proză semnează Ionel Teodoreanu (Lucrare scrisă la limba română). La compartimentul rezervat publicisticii, Pericle Martinescu se ocupă de edițiile poeziei lui Eminescu, începând cu aceea a lui Titu Maiorescu și încheind cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285292_a_286621]
-
va fi coborîtă treptat, conducînd la o în-cheiere, care să se găsească pe un plan amical, pozitiv. Destinderea at-mosferei, pe finalul speech-ului, poate fi făcută și printr-o mică glumă, prin ceva hazliu... aspect care are darul de a descreți frunțile, de a aduce buna dispoziție. C) Auditoriul nu poate să asculte și să perceapă, mai mult de trei minute, informație pură. Din această cauză, pentru a fi înțeles fenomenul descris, este necesar ca după trei minute, să venim cu
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
printre noi, pășind într-o altă dimensiune necunoscută, dar întreg sufletul lor curat îl regăsim în lucrările ce ni le-au lăsat drept moștenire. Aceasta este o dovadă vie, palpabilă că visurile lor trăiesc veșnic, bucurându-ne de fiecare dată, descrețindu-ne frunțile, ajutându-ne să uităm pentru o clipă de problemele zilnice ce ne înconjoară. Dorința de a tipări această lucrare ca un buletin de identitate al artei naive românești este pentru a scoate în evidență aptitudinile, originalitatea, și spontaneitatea
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
la alta. Prin joc putem pregăti atmosfera de lucru, putem stârni interesul și curiozitatea, putem mobiliza elevul pentru activitatea independentă, rodnică și creatoare. Învățarea de plăcere și cu plăcere se realizează prin joc didactic, ce are valențe formativ de excepție. Descrețește frunțile, alungă frica, dă curaj timizilor, măsură și echilibru zburdalnicilor, asigură durabilitatea în timp a cunoștințelor, deprinderilor și priceperilor, înlesnește învățarea în timp scurt și cu efort minim (eficiența învățării). Învățarea matematicii este, alături de citit-scris, cea mai grea sarcină a
Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
nedreptăți care fac ca unii oameni să rămână totdeauna bărbați (iar nu femei), heterosexuali (iar nu homosexuali), monogami (iar nu poligami), se vor încheia cu un protocol ecologic. Natura va deveni ea însăși un fapt de cultură. Limbajul inclusiv va descreți cele mai sfruntate frunți. În mod paradoxal, ceea ce dispare din această viziune umanistă despre viitor este chiar compasiunea. Mimarea compasiunii prin promulgarea unei filantropii care nu-ți atinge buzunarul te poate preface oricând într-un campion al egalității. Numai un
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
ardă complet până la înmormântare. în fiecare seară se face privegherea mortului de către cei apropiați ai casei. în trecutul nu prea îndepărtat la priveghiul mortului unii copii de prin vecini organizau anumite jocuri nu prea ortodoxe care aveau menirea să mai descrețească fruntea celor îndurerați. Așa era spre exemplu „Sosirea berzei, „Țoașca și altele. Uneori copii legau cu o sfoară o mâna de a mortului și în mod subtil o întideau pe la geam afară de unde o trăgeau ușurel dând impresia că mortul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
trecut serbări cu grupul vocal al cadrelor didactice, cu formația de cor, cu formația de fanfară și cu taraful din comună. Tot aici se organiza uneori, toamna, Ziua recoltei, unde se întâlneau cei mai mulți dintre locuitorii comunei noastre și-și mai descrețeau frunțile la răcoare acestor arbori. Nu departe de acest parc se află vestita curte a lui Ion Franc cu zidărie de cărămidă pe temelie de piatră cu uși și geamuri făcute în Franța și aduse special la Hudești. Mulți ani
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Văleoane Mama doamnei învățătoare. Dragi musafiri, bine ați venit, Cu mic cu mare, La clasa noastră la șezătoare Ne-am adunat aici, să lucrăm, Să povestim, să ne veselim!... Șezătoare cu voinici, fete mari și fete mici Așași petrec nopțile Descrețindu-și frunțile Torcându-și fuioarele. (fetele în cor) Busuioc cu flori, hai veniți, feciori Aici, la șezătoare, Unde-s fete mândre tare! Când vii bade-n șezătoare Nu sta la ușă-n picioare! Uită-te-n casă de-a rândul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Îmbrățișare de la sihastrul din Lămășeni. M. Niculăiasa 16 (Lămășeni), 10 noiembrie 1990 Stimate domnule Eugen Dimitriu, Izbutesc să Înapoiez cele 19 publicații apărute În județul nostru În cursul anului 1990. multe și felurite. Să stai și să le răsfoiești. Unele descrețesc frunțile, dar nu vor rezista după liberalizarea prețurilor - nici pe cale de abonament. Foamea spirituală moare dacă nu-i Înlăturată foamea fizică. Cu sănătatea șubrezită și singurătatea mă mișc În și pe lângă gospodărie. Răsfoiesc presa ce primesc, deschid aparatul de radio
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-o despre lucrarea Din istoria ținutului Sucevei În date și cifre, 242 pag. și 60 ilustrații. Publicarea ei nu o va dezamăgi (...). La Vatra Dornei am citit volumul Masa umbrelor de romancierul Ionel Teodoreanu. Ține atenția trează, alungă somnul și descrețește fruntea! Acum, În apropierea sosirii Sf. Nicolae făcătorul de minuni (poate publicarea lucrării de mai sus). Vă doresc amândurora sănătate și bucurii! M. Niculăiasa 5774 Lămășeni - j. Suceava,Of. Rădășeni 225 Nu a existat niciodată În Suceava o Editură „Crai
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]