6,791 matches
-
Având În vedere informațiile de la Inspectorul Wickert, nu aveam nimic de pierdut În afară de mândria mea. Fiindcă n-am găsit nimic pe care să scriu, am decis să folosesc paginile rupte din cărțile mele. Dar cu cât mutam foile din teancul descrescător din stânga În cel din dreapta, din ce În ce mai gros, cu atât eram mai confuz apropo de cele Întâmplate. Și paginile tipărite pe care-mi aruncam din când În când privirea nu mă ajutau nimic. Din precauție, am Întors paginile pentru a nu fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Având În vedere informațiile de la Inspectorul Wickert, nu aveam nimic de pierdut În afară de mândria mea. Fiindcă n-am găsit nimic pe care să scriu, am decis să folosesc paginile rupte din cărțile mele. Dar cu cât mutam foile din teancul descrescător din stânga În cel din dreapta, din ce În ce mai gros, cu atât eram mai confuz apropo de cele Întâmplate. Și paginile tipărite pe care-mi aruncam din când În când privirea nu mă ajutau nimic. Din precauție, am Întors paginile pentru a nu fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Duke și Diller“. Și închid. La facultatea de jurnalism te învață să începi cu faptul cel mai important. Piramida răsturnată, așa îi zice. Spui cine, ce, unde, când și de ce la începutul articolului. Apoi enumeri faptele mai mărunte în ordine descrescătoare. În felul ăsta, editorul poate să taie oricât din articol fără să se piardă ceva foarte important. Toate micile detalii, mirosul așternuturilor, mâncarea din farfurii, culoarea globulețului, chestiile de genul ăsta sunt întotdeauna date deoparte în tehnoredacție. Singurul tipar în ceea ce privește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
fi prinse cu lipici sau cuie. Coloanele mari de piatră sprijineau tavanul. Acestea erau apoi gravate cu numeroase decorații, pentru a le da un aspect mai frumos. Acoperișul chinezesc, comparativ cu cel occidental, era realizat din grinzi suprapuse, în lungimi descrescătoare (fapt ce a făcut normală curbarea lui), apoi era învelit cu țigle semicirculare. În funcție de statutul social al proprietarului, culoarea și compoziția materialelor de construcție erau diferite. De exemplu, țiglele galbene erau folosite pentru clădirile imperiale. De asemenea, importanța și semnificația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
muzica tristă a speciei, concentrată într-un semn runic pe care Mioara Alimentară îl descifră ca fiind un simbol exprimat printr-o gură larg deschisă, în fundul ei văzându-se o gură deschisă și o alta mai mică, adică o mulțime descrescătoare de guri de șoarece într-o gură deschisă de șobolan. Angoasa ancestrală a acestui neam pândit de moarte de la -∞ până la +∞. Ceea ce o miră pe Mioara fu asemănarea celor două lumi, precum era sus, așa era și jos, adică rase diferite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
deci al celor activi. Dacă numărul tinerilor a progresat cu 0,13% pe an, populația activă, în aceeași perioadă, a crescut cu 0,62% pe an. Seria procentelor de dependență a celor de "0-19 ani" este deci în mod obligatoriu descrescătoare și prezintă o evoluție mai clară decât cea care lua întreaga populație adultă ca referință. Dependența populației în vârstă față de cei activi este mult mai stabilă din 1970, menținându-se în jurul a 0,40 până-n 1998 și coborând apoi ușor
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
celor "Treizeci de ani glorioși", au fost inferioare celor ale activilor actuali, care suportă un procent de prelevări obligatorii tot mai mare. Mai mult, ceteris paribus, randamentul regimurilor de pensionare prin repartiție este în scădere pentru generațiile viitoare din cauza raportului descrescător între numărul de cotizanți și cel al pensionarilor (cf. capitolul VI). Echitatea se poate defini și ca similitudinea traiectoriilor economice ale generațiilor succesive. Până în prezent, fiecare generație a beneficiat, la fiecare vârstă, de un nivel de viață superior celui al
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cere un minim de profit. Or, creșterea demografică susținută care obligă cultivarea a din ce în ce mai multor pământuri permite cu siguranță menținerea unui procent de salarizare la nivelul său natural (salariul de supraviețuire), dar face să crească renta diferențială datorită legii randamentelor descrescătoare. Procentul de profit rezidual atinge în cele din urmă o rată considerată insuficientă de capitaliști ca răsplată pentru eforturilor lor și riscul asumat. Astfel, creșterea demografică antrenează oprirea creșterii economice care, la rândul ei, oprește creșterea demografică, salariul obișnuit devenind
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
creștere demografică și impactul său asupra performanțelor economice globale, asupra producției per capita și, în cele din urmă, asupra nivelului de trai este mai mult sau mai puțin abordată. Pentru Solow, care are în vedere o productivitate marginală a capitalului descrescătoare, randamente la scară constantă și egalitatea asigurată între economisire și investiție, producția pe cap de locuitor (y) (producția pe activ) este în funcție de capitalul pe cap de locuitor (k), iar variația acestuia depinde din punct de vedere pozitiv de investiția pe
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
mult mai mult și au o creștere demografică mai mică decât țările sărace (capitalul pe cap de locuitor și productivitatea muncii sunt mai ridicate); absența progresului tehnic face ca creșterea economică pe termen lung să tindă spre zero din cauza randamentelor descrescătoare ale capitalului. Progresul tehnic este cel ce permite menținerea productivității marginale a capitalului constantă și care garantează o creștere a producției pe cap de locuitor, pe termen lung, cu același procent; două țări care au aceleași rate de creștere demografică
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
scad când stocul de capital fizic devine ridicat. Productivitatea capitalului scade până la punctul în care cantitatea produsă pe unitate de capital utilizând o cantitate dată de muncă devine inferioară unei unități de capital (output-ul devine inferior input-ului). Randamentele descrescătoare ale capitalului limitează astfel procesul de acumulare și anulează creșterea. Numai progresul tehnic permite continuarea creșterii, păstrând randamentul capitalului. Dar acest progres tehnic este exogen în sensul în care e dat agenților ca "o mană cerească". În anii 1980, noile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
dinamică ce autorizează o creștere auto-întreținută. Arrow (1962) are în vedere că, odată cu construcția ei, fiecare generație de capital fizic beneficiază de experiența acumulată în elaborarea mașinilor depășite. Cantitatea de muncă necesară pentru producerea unei unități de capital este deci descrescătoare în funcție de producția cumulată de capital fizic. La fiecare generație de capital, productivitatea crește și, pentru o cantitate dată de mână de lucru, este deci posibil să se producă un număr în continuă creștere. Învățarea avansează totuși mai puțin repede decât
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
L: Populație apta de muncă : Productivitatea orară : Durata medie orară anuală a muncii pe activ ocupat : Rata angajării care evoluează invers cu rata șomajului : Rata de activitate numită de asemenea rată de participare : Proporția populației în vârstă de muncă, funcție descrescătoare a ratei de dependență (•) de deasupra unei variabile sau a unui raport desemnează rata de creștere a acestei variabile sau a unei rate exprimând o variabilă. Descompunerea contabilă nu exprimă o legătură de cauzalitate între variabile. Analize 1. Creșterea PIB
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
primare egale cu 76% din resursele primare medii; după impozite și prestări, ele urcă la 72%, dar nu sunt cu nimic modificate de întrajutorare. Afecțiunea depășește finanțele și se știe, de altfel, că mulțimea necesităților de satisfăcut evoluează în mod descrescător la cei peste 75 de ani, lăsând la o parte cheltuielile pentru sănătate. Astfel, cu un indice de nepotrivire de 0,72, persoanele care aparțin unor menajuri din această tranșă de vârstă sunt în general într-o situație economică mai
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
cele cîteva tipuri de monopol, preocuparea cea mai mare a economiei publice se îndreaptă spre monopolurile naturale bazate pe așa-numita "economie de scară". Exemple de asemenea industrii sunt serviciile publice care gestionează, de pildă, gazul, apa, electricitatea ș.a. Costurile descrescătoare apar din cauza indivizibilităților din rețelele de distribuție. De ce limitează costurile descrescătoare posibilitățile pieței? Pentru că, de vreme ce costurile marginale sunt mai mici decît cele medii, un preț stabilit egal cu costurile marginale va face firma să sufere o pierdere. Atunci este necesară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
publice se îndreaptă spre monopolurile naturale bazate pe așa-numita "economie de scară". Exemple de asemenea industrii sunt serviciile publice care gestionează, de pildă, gazul, apa, electricitatea ș.a. Costurile descrescătoare apar din cauza indivizibilităților din rețelele de distribuție. De ce limitează costurile descrescătoare posibilitățile pieței? Pentru că, de vreme ce costurile marginale sunt mai mici decît cele medii, un preț stabilit egal cu costurile marginale va face firma să sufere o pierdere. Atunci este necesară intervenția guvernului pe piață prin cîteva posibile soluții, inclusiv subvențiile și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cost social Atunci cînd una sau mai multe întreprinderi furnizează un bun sau un serviciu pe o piață, ele suportă integral cîte un cost de producție, ce poate fi numit cost privat. Acest cost crește odată cu producția, dacă randamentele sunt descrescătoare. Cum firmele, însă, nu vînd în pierdere, acest cost privat este compensat prin prețul de vînzare, care va include și un profit, ca diferență între prețul de vînzare și costul privat. Dar ce se întîmplă dacă se manifestă efecte externe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a surplusului nu este dominant, cum s-a arătat mai sus. În această perspectivă, alegerea tre-buie să țină cont de mai multe dimensiuni, iar dificultatea constă din a pondera diversele criterii sau a le clasa într-o ordine de importanță descrescătoare. Astfel, atunci cînd ne propunem să luptăm împotriva conducerii automobilului sub influența alcoolului, ne vom confrunta cu diferite criterii, cum ar fi: mai întîi, știm că 40% dintre accidente sunt făcute de șoferi aflați sub influența alcoolului. Dar producerea de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de flexibilizare a pieței muncii. Potrivit teoreticienilor economiei ofertei, cum este A. Laffer, "prea multă impozitare distruge impozitarea". Creșterea ratei prelevărilor obligatorii pînă la un anumit prag generează o creștere a încasărilor, dar depășirea acestui prag duce la rețete fiscale descrescătoare, pentru că agenții economici vor prefera să se odihnească decît să muncească. Oferta de muncă și capitalul scade odată cu creșterea ratei marginale de impozitare (Curba Laffer). Rezultă că trebuie prioritizate cheltuielile publice și redusă rata prelevărilor obligatorii. Anumite critici au fost
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Crișan Andreescu, crisan andreescu Absolvenții clasei a VIII-a se pregătesc să intre în febra admiterii la liceu. Conform Ministerului Educației și Cercetării, repartizarea se face ordonând candidații în ordinea descrescătoare a mediilor pe județul respectiv și încercându-se plasarea fiecărui candidat, începând de la cel cu media cea mai mare până la cel cu media cea mai mică. Criteriile după care se va face repartizarea sunt: media de admitere, media la evaluarea
Admiterea la liceu: Cum se face repartizarea. Vezi documentul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79261_a_80586]
-
comerciale, respectiv importurile sunt mai mari decât exporturile, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică/Banca Națională a României; ... e) creșterea productivității muncii în anul 3 de sustenabilitate al proiectului. ... (3) Proiectele de investiții sunt selectate la finanțare în ordinea descrescătoare a punctajelor și în limita bugetului aprobat potrivit prezentei scheme de ajutor de stat și a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2022 privind unele măsuri pentru acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiții destinate capacităților de
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 22 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258655]
-
în învățământul liceal, pentru candidații din seria curentă, precum și pentru cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului școlar 2023-2024 se realizează de către comisia de admitere județeană/a municipiului București, în ordinea descrescătoare a mediilor de admitere, calculate conform pct. I al anexei nr. 2 la prezentul ordin, conform unei proceduri aprobate de aceasta, publicată pe site-ul inspectoratului școlar și comunicată unităților de învățământ. Repartizarea acestor candidați în clasele în care, în
ORDIN nr. 5.243 din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258863]
-
li se poate calcula media de admitere conform pct. I al anexei nr. 2 la prezentul ordin. (22) Repartizarea absolvenților clasei a VIII-a menționați la alin. (21) se realizează de către comisia județeană de admitere/a municipiului București, în ordinea descrescătoare a mediilor de absolvire a claselor V-VIII. Repartizarea se face conform unei proceduri stabilite de către comisia de admitere județeană/a municipiului București, publicată pe site-ul inspectoratului școlar și comunicată unităților de învățământ. (23) Candidații menționați la alin. (21) și
ORDIN nr. 5.243 din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258863]
-
București în care candidații au susținut probele respective. Articolul 5 (1) Candidații care participă la admiterea în învățământul preuniversitar liceal militar sunt ierarhizați și repartizați computerizat, în limita cifrei de școlarizare aprobate pentru fiecare colegiu național militar, în ordinea strict descrescătoare a mediei finale de admitere și pe baza opțiunilor din fișa de înscriere specifică. (2) În cazul în care, după comunicarea rezultatelor, la colegiile naționale militare există candidați admiși care declară, în scris, că renunță la locul obținut, pe locurile
ORDIN nr. 5.243 din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258863]
-
după comunicarea rezultatelor, la colegiile naționale militare există candidați admiși care declară, în scris, că renunță la locul obținut, pe locurile eliberate de aceștia pot fi admiși alți candidați care au promovat proba de verificare a cunoștințelor, în ordinea strict descrescătoare a mediei finale de admitere și în funcție de opțiunile exprimate în fișa de înscriere specifică. (3) Calculul mediei finale de admitere pentru candidații la admiterea în colegiile naționale militare se face în conformitate cu prevederile pct. II al anexei
ORDIN nr. 5.243 din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258863]