463 matches
-
ca entități nedefinibile care se află într-o relație particulară cu propozițiile. Teoria denotării nu mai este suficientă în acest punct, iar Russell caută să o depășească în articolul "On Denoting". Teoria prezentată în acest articol este o teorie a descripțiilor care pot fi nedefinite (orice persoană) și definite (cartea pe care o citești). Diferența dintre acestea e că ultimele denotă un singur obiect în timp ce primele nu. Atât în articolul amintit, cât și în literatura care urmează, descripțiile definite primesc o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o teorie a descripțiilor care pot fi nedefinite (orice persoană) și definite (cartea pe care o citești). Diferența dintre acestea e că ultimele denotă un singur obiect în timp ce primele nu. Atât în articolul amintit, cât și în literatura care urmează, descripțiile definite primesc o atenție mai însemnată. În cazul acestor descripții o propoziție care atribuie o anumită proprietate unui obiect complet descris este înțeleasă că spune despre predicatul din care descripția definită s-a format că acesta este unic satisfăcut și
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
și definite (cartea pe care o citești). Diferența dintre acestea e că ultimele denotă un singur obiect în timp ce primele nu. Atât în articolul amintit, cât și în literatura care urmează, descripțiile definite primesc o atenție mai însemnată. În cazul acestor descripții o propoziție care atribuie o anumită proprietate unui obiect complet descris este înțeleasă că spune despre predicatul din care descripția definită s-a format că acesta este unic satisfăcut și orice obiect care îl satisface are proprietatea în discuție 185
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Atât în articolul amintit, cât și în literatura care urmează, descripțiile definite primesc o atenție mai însemnată. În cazul acestor descripții o propoziție care atribuie o anumită proprietate unui obiect complet descris este înțeleasă că spune despre predicatul din care descripția definită s-a format că acesta este unic satisfăcut și orice obiect care îl satisface are proprietatea în discuție 185. Apare o schimbare de perspectivă odată cu lucrarea "On Denoting" deoarece Russell nu mai acceptă expresii precum "regele actual al Franței
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
matematicii" și "On Denoting" apare o schimbare importantă în concepțiile ontologice ale lui Russell. Această schimbare în concepțiile sale este asociată cu schimbarea de teorie care a avut loc odată cu respingerea de către Russell a teoriei conceptelor denotative și aplicarea teoriei descripțiilor. Putem vedea această importantă schimbare de doctrină dacă privim modul în care se schimbă distincția dintre "a avea ființă"și "a avea existență". Devine o distincție între statutele ontologice a două obiecte diferite. Primul tip de obiect nu este identificabil
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sintagmă poate denota un anumit obiect cum este: "președintele actual al României" și, în final, o sintagmă poate denota ambiguu, cum este cazul sintagmei "un om" care nu denotă o mulțime de persoane, ci un om neprecizat. Întreaga teorie a descripțiilor se bazează pe nevoia de a elimina dificultățile presupuse de asemenea sintagme, în special de cele care, deși au forma unei sintagme denotative, nu denotă nimic, așa cum este descripția hotărâtă "regele actual al Franței". O soluție ar fi să tratăm
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o mulțime de persoane, ci un om neprecizat. Întreaga teorie a descripțiilor se bazează pe nevoia de a elimina dificultățile presupuse de asemenea sintagme, în special de cele care, deși au forma unei sintagme denotative, nu denotă nimic, așa cum este descripția hotărâtă "regele actual al Franței". O soluție ar fi să tratăm sintagmele denotative de genul acesta asemănător numelor. Soluția lui Russell diferă însă în articolul "On Denoting față de "Principia Mathematica" în ceea ce privește numele proprii. În "Principia Mathematica", Russell analizează termenii singulari
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
de exemplu, simbolurile logico-matematice)188. Un simbol incomplet beneficiază doar de o definiție conceptuală. Această caracteristică ne permite, în concepția lui Russell, să distingem între simbolurile incomplete și numele proprii. În "On Denoting" susține că, de fapt, numele proprii sunt descripții definite singulare deghizate. Astfel că un nume propriu precum "Socrate" poate fi gândit ca o prescurtare pentru o descripție de genul: "filosoful atenian care a murit bând cucută". De aici rezultă că ceva nu poate fi un nume propriu decât
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
concepția lui Russell, să distingem între simbolurile incomplete și numele proprii. În "On Denoting" susține că, de fapt, numele proprii sunt descripții definite singulare deghizate. Astfel că un nume propriu precum "Socrate" poate fi gândit ca o prescurtare pentru o descripție de genul: "filosoful atenian care a murit bând cucută". De aici rezultă că ceva nu poate fi un nume propriu decât dacă numește un obiect. Obiectul este denotatul sau referința numelui, care are semnificație necontextuală doar dacă denotatul pe care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
înseamnă că el nu are nici semnificație, devenind astfel un pseudo-nume astfel că termenii singulari descriptivi, care nu descriu nimic, nu pot fi asimilați numelor 189. Saul Kripke nu este de acord că numele sunt versiuni deghizate sau abrevieri pentru descripțiile definite. Mai degrabă, cei care vorbesc, se pare că folosesc numele pentru a se referi la obiecte atunci când nu există descripții definite care ar fi putut fi folosite în locul numelor sau atunci când descripțiile definite pregătite pentru a fi folosite nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pot fi asimilați numelor 189. Saul Kripke nu este de acord că numele sunt versiuni deghizate sau abrevieri pentru descripțiile definite. Mai degrabă, cei care vorbesc, se pare că folosesc numele pentru a se referi la obiecte atunci când nu există descripții definite care ar fi putut fi folosite în locul numelor sau atunci când descripțiile definite pregătite pentru a fi folosite nu reușesc să denote aceleași obiecte denotate de nume190. Ceea ce rezultă din cele prezentate mai înainte este că în folosirea descripțiilor apar
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
numele sunt versiuni deghizate sau abrevieri pentru descripțiile definite. Mai degrabă, cei care vorbesc, se pare că folosesc numele pentru a se referi la obiecte atunci când nu există descripții definite care ar fi putut fi folosite în locul numelor sau atunci când descripțiile definite pregătite pentru a fi folosite nu reușesc să denote aceleași obiecte denotate de nume190. Ceea ce rezultă din cele prezentate mai înainte este că în folosirea descripțiilor apar o serie de dificultăți grave dacă încercăm să le tratăm analog numelor
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
există descripții definite care ar fi putut fi folosite în locul numelor sau atunci când descripțiile definite pregătite pentru a fi folosite nu reușesc să denote aceleași obiecte denotate de nume190. Ceea ce rezultă din cele prezentate mai înainte este că în folosirea descripțiilor apar o serie de dificultăți grave dacă încercăm să le tratăm analog numelor. Diferența fundamentală dintre numele proprii și descripții este că primele au întotdeauna un denotat iar descripțiile pot să nu aibă un denotat (regele actual al Franței) .Această
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
nu reușesc să denote aceleași obiecte denotate de nume190. Ceea ce rezultă din cele prezentate mai înainte este că în folosirea descripțiilor apar o serie de dificultăți grave dacă încercăm să le tratăm analog numelor. Diferența fundamentală dintre numele proprii și descripții este că primele au întotdeauna un denotat iar descripțiile pot să nu aibă un denotat (regele actual al Franței) .Această dificultate poate fi depășită printr-o examinare atentă a acestor descripții. Ideea de la care pleacă Russell este aceea că deși
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Ceea ce rezultă din cele prezentate mai înainte este că în folosirea descripțiilor apar o serie de dificultăți grave dacă încercăm să le tratăm analog numelor. Diferența fundamentală dintre numele proprii și descripții este că primele au întotdeauna un denotat iar descripțiile pot să nu aibă un denotat (regele actual al Franței) .Această dificultate poate fi depășită printr-o examinare atentă a acestor descripții. Ideea de la care pleacă Russell este aceea că deși sintagmele denotative nu au un sens prin ele însele
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
tratăm analog numelor. Diferența fundamentală dintre numele proprii și descripții este că primele au întotdeauna un denotat iar descripțiile pot să nu aibă un denotat (regele actual al Franței) .Această dificultate poate fi depășită printr-o examinare atentă a acestor descripții. Ideea de la care pleacă Russell este aceea că deși sintagmele denotative nu au un sens prin ele însele, propozițiile în care ele apar ca și componente, au un înțeles. În felul acesta dificultățile legate de denotare sunt rezultatul unei analize
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
prin ele însele, propozițiile în care ele apar ca și componente, au un înțeles. În felul acesta dificultățile legate de denotare sunt rezultatul unei analize greșite a propozițiilor care conțin asemenea sintagme denotative 191. Pentru a elimina dificultățile determinate de descripția hotărâtă "regele actual al Franței" trebuie analizată structura logică a unei propoziții în care această expresie intervine. Pentru a analiza propoziția "Regele actual al Franței este chel", în limbajul logicii predicatelor este nevoie să se țină seama de următoarele: 1
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
să se țină seama de următoarele: 1) pentru ca expresia "regele actual al Franței este chel" să poată juca rolul de subiect sau expresie a argumentului trebuie să existe un obiect care să îi corespundă; 2) deoarece expresia amintită este o descripție definită, așa cum ne sugerează prezența articolul hotărât, obiectul denotat trebuie să fie unul singur; 3) trebuie să existe un obiect care să aibă caracteristica pe care o indică predicatul (aceea de "chel") și care să coincidă cu referința descripției hotărâte
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
o descripție definită, așa cum ne sugerează prezența articolul hotărât, obiectul denotat trebuie să fie unul singur; 3) trebuie să existe un obiect care să aibă caracteristica pe care o indică predicatul (aceea de "chel") și care să coincidă cu referința descripției hotărâte pentru ca propoziția să fie adevărată. Potrivit acestor condiții propoziția "Regele actual al Franței este chel" se descompune într-o conjuncție de trei propoziții de existență: a) regele actual al Franței există; b) nu există mai mult decât un rege
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Franței, înseamnă că propoziția "Regele actual al Franței există" este falsă și, la rândul ei, propoziția "Regele actual al Franței este chel" este falsă, din moment ce este o conjuncție în care intervine o propoziție falsă 193. Observăm cum rezolvă Russell problema descripțiilor hotărâte care în aparență, datorită formei lor, denotă ceva. Dacă sunt luate izolat acestea nu pot fi eliminate, acest lucru se poate face incluzându-le în propoziții pe care urmează să le analizeze în logica predicatelor. Descripția este înlocuită cu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
rezolvă Russell problema descripțiilor hotărâte care în aparență, datorită formei lor, denotă ceva. Dacă sunt luate izolat acestea nu pot fi eliminate, acest lucru se poate face incluzându-le în propoziții pe care urmează să le analizeze în logica predicatelor. Descripția este înlocuită cu o expresie cuantificată existențial, care la rândul ei poate fi eliminată. Problema care stătea în spatele dificultății descripțiilor este că aparentei asemănări gramaticale a unor expresii nu îi corespunde și o asemănare la nivelul structurii logice. Dificultatea poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
fi eliminate, acest lucru se poate face incluzându-le în propoziții pe care urmează să le analizeze în logica predicatelor. Descripția este înlocuită cu o expresie cuantificată existențial, care la rândul ei poate fi eliminată. Problema care stătea în spatele dificultății descripțiilor este că aparentei asemănări gramaticale a unor expresii nu îi corespunde și o asemănare la nivelul structurii logice. Dificultatea poate fi eliminată printr-o analiză logică a limbajului. Analog cu exemplul regelui actual al Franței se poate pune întrebarea dacă
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
eliminată printr-o analiză logică a limbajului. Analog cu exemplul regelui actual al Franței se poate pune întrebarea dacă "există vampiri" și prin aceasta ne întrebăm de fapt: dacă există vre-un obiect în realitate care poate satisface proprietățile asociate descripției vampiri. Dacă nu există un astfel de obiect putem să considerăm că nu există o astfel de entitate. O propoziție care afirmă existența unui vampir afirmă de fapt că există ceva în realitate corespunzător acestei descripții, iar o propoziție care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
poate satisface proprietățile asociate descripției vampiri. Dacă nu există un astfel de obiect putem să considerăm că nu există o astfel de entitate. O propoziție care afirmă existența unui vampir afirmă de fapt că există ceva în realitate corespunzător acestei descripții, iar o propoziție care neagă existența unui vampir afirmă de fapt că nu există în realitate ceva care să corespundă acestei descripții. Dacă spunem Regele actual al Franței nu există și după aceea suntem întrebați: cine este acela care nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
entitate. O propoziție care afirmă existența unui vampir afirmă de fapt că există ceva în realitate corespunzător acestei descripții, iar o propoziție care neagă existența unui vampir afirmă de fapt că nu există în realitate ceva care să corespundă acestei descripții. Dacă spunem Regele actual al Franței nu există și după aceea suntem întrebați: cine este acela care nu există? vom răspunde: este regele actual al Franței. Făcând acest lucru atribuim un fel de existență regelui chiar dacă nu există nici un rege
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]