6,256 matches
-
Petrovici) a făcut posibilă organizarea unei colaborări între matematicieni și lingviști. Drept urmare, s-a introdus un curs de lingvistică matematică, în cadrul căruia colaboram cu lingvistul Emanuel Vasiliu, care era atunci pasionat de lingvistica structurală a lui Hjelmslev și de lingvistica descriptivă a lui Z.S.Harris, amândouă constituind un foarte bun antrenament pentru abordarea matematică a limbajului. Dar pe Dv ce vă apropia de lingvistică ? Ca elev, eram pasionat de literatură, în special de poezie și de teatru. Dar această pasiune
Solomon Marcus - "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10257_a_11582]
-
acuzațiile care li se aduc scriitorilor din noua generație". Caracterizarea alunecă în păcatul generalizării, după cum reiese dintr-o serie de contraexemple culese din aceeași înouă generație'. Mai mult, etichetarea citată împărtășește cu înșiși autorii vizați mania exagerării. Mai atent calibrată descriptiv pare opinia unui Marius Miheț, conform căreia "fiecare autor tânăr are o revoltă extinsă în scriituri, defulări sincere și nude. Fiecare dintre acești tineri prozatori simte nevoia să reconfigureze tabuuri. Dintre obsesiile constante, sexualitatea (și mitul ei) este, fără îndoială
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
printre martirii mărturisitori care au scris versuri tradiționaliste menite să creeze o stare complexă prin sintetizarea surprizei și a emoției întâlnirii cu divinul în diferite ipostaze. Prin discursul liric abordează o formulă înrudită cu cea a rugăciunii punctata de imagini descriptive, unde imaginea sugerează o tentă suprarealista. Nu zăbovim acum, asupra vastei sale creații, doar conturam ideea că, acest poet al îngerilor a fost considerat unul din mării clasici ai literaturii române, poet inovator și creator în povestire al realismului magic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu catene
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
în insectar. Poetul preferă a trece prin zona rebarbativă ca printr-un tunel, spre a ajunge la lumina unui real ireal, de un patetism sublimat în metafore. Astfel imaginarul d-sale documentează nu mai puțin decît o mărturie epică ori descriptivă, arătîndu-se căptușit cu "banalitățile" crispate, cu laitmotivele suferinței cotidiene, cu fracturile morale ce, nerezolvîndu-se, devin inaparente. Numitorul comun al poeziei lui Liviu Ioan Stoiciu îl reprezintă raportul dureros al ființei auctoriale cu o lume amenințătoare ce poate fi dezamorsată doar
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
printre martirii mărturisitori care au scris versuri tradiționaliste menite să creeze o stare complexă prin sintetizarea surprizei și a emoției întâlnirii cu divinul în diferite ipostaze. Prin discursul liric abordează o formulă înrudită cu cea a rugăciunii punctata de imagini descriptive, unde imaginea sugerează o tentă suprarealista. Nu zăbovim acum, asupra vastei sale creații, doar conturam ideea că, acest poet al îngerilor a fost considerat unul din mării clasici ai literaturii române, poet inovator și creator în povestire al realismului magic
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
procedeelor științifice și gazetărești - îmbinate adesea cu o vastă cultură umanista - le conferă mijloace de expresie mult mai variate și mai adecvate, apropiindu-i pe ei, poeții, de ceilalți muritori cu care se identifică deplin”. Să reținem din acest evantai descriptiv, tăietura opozabila față de retorica unei poezii transmutata peste ocean, îndreptarea ei spre experiență de zi cu zi a omului, de la lumină conștiinței la abisurile inconștientului, pentru a surprinde, decupa și recupera individualul propriu acestei lumi. O „poezie vie” cu catene
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
distanței temporale ce permite o mai bună „vizualizare” a unui specific relevant pentru stabilirea unei descrieri dezinteresate și nepărtinitoare; (2) fenomenul compresiei stilistice reprezintă doar una dintre numeroasele ipoteze utile în abordarea fenomenului stilistic dintr-un alt unghi. Această poziționare descriptivă reprezintă, de fapt, o sumă de aserțiuni formulate în intenția de a dobândi un spor de informații despre particularitățile „comportamentelor” istorice ale gândirii de tip stilistic. Altfel spus, „modelând” o situație inedită prin formularea parametrilor unei grile analitice pe care
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
subordonat unei concepții ideale meta-stilistice și pe care o putem racorda într-un mod potrivit la realitate prin termenul hiper-stilism sau hiper-stilistică. Titulatura uzuală adoptată în definirea muzicii lui Schnittke apare ca fiind viciată de o anumită neutralitate și pasivitate descriptivă, potrivită mai degrabă metodei lui Berio - o autentică aglomerare stilistică în termeni de multitudine sincronă, pe când termenul hiperstilistică „devoalează” la modul propriu conținutul și tensiunile interioare ale metodei componistice și a idealurilor perspectivale ale lui Alfred Schnittke. Diferența între tipul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
de calificare la orice furnizor de formare autorizat pentru programul respectiv sau pentru un program care corespunde acestuia în proporție de minimum 70%. Certificatele de calificare profesională sau de absolvire cu recunoaștere națională sunt însoțite de o anexă denumită „Supliment descriptiv al certificatului”, în care sunt precizate competențele profesionale dobândite. Examenul de absolvire este organizat de furnizorul de formare profesională sub coordonarea comisiei de autorizare județene (care funcționează în cadrul Direcției pentru Dialog, Solidaritate Socială și Familie). El va fi susținut în fața
Agenda2004-15-04-bursa () [Corola-journal/Journalistic/282277_a_283606]
-
era departe de starea sa din anii 1917-1923, perioada elaborării poemelor. De altfel, își exprimă clar poziția în prefață intitulată "Cîteva cuvinte pădurețe": "Volumul de față aparține unui poet mort". Aventură receptării Priveliștilor nu se oprește, însă, aici: poemele ostentativ descriptive vor genera aprecieri dintre cele mai contradictorii (Lovinescu afirmă în 1937 că este tradiționalist!). Cert este că acest volum a fost experimental la vremea lui - siropoasele pasteluri din lirica tradiționalista sînt "modificate", "refăcute" ironic. Peisajele lui Fundoianu sînt "contaminate" de
Alte privelisti în opera lui Fondane by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17726_a_19051]
-
mai veneai. Brațele îmi crescuseră/ prin crăpăturile zidurilor de la Universitate./ Frumoasele noastre colege încărunțeau./ Șobolanii săpau tranșee în Iliria" (Decembrie). Sau: "Corbi eddici (Hugin și Munin, Cugetul și Memoria)/ șoptesc și acum veștile/ culese cîndva în incursiuni de recunoaștere" (Arheologie descriptiva). Sau: "Astfel clamez,/ cu toate orologiile lichide/ din pînzele lui Dali"(Dali și orologiile lichide). Prin factura fantasta a transpunerii în trecutul pe care-l venerează (viața actuala fiind pusă în paranteză), poetul realizează o ironie biografica: "în urmă cu
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
fatalism, decurge o tensiune narativa exemplara. Românul se citește cu sufletul la gură, deși, la drept vorbind, în el nu se petrece nimic. Crimă în sine e descrisă pe ultima pagina, dar atunci deja s-a consumat așteptarea cititorului, detaliile descriptive vin aproape ca o liniștire, ca o consolare. Expectația în sine, sumbră și totuși resuscitata de speranță că pînă la urmă crimă nu se va produce, reprezintă miza fundamentală a românului. Cititorul e invitat, de fapt, să reacționeze întocmai că
O dragoste din crimă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17806_a_19131]
-
nefericit de prețiozitate și stil "colorat" ce seamănă mai curînd cu o parodie a prostiei (sau poate o fi?). Cronică literară a redactorului șef (el jură în editorial pe spiritul critic) la Jurnalul american al lui Stelian Tănase e preponderent descriptiva. * Foarte activ pe "Continent", în variate genuri, este Constantin Severin, pe cît de bun poet, pe atît de talentat și pasionat publicist: toate materialele semnate de el (unele cu pseudonim) în acest număr sînt excelente. * În secțiunea de Interviuri sînt
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17883_a_19208]
-
doua ipostază, cea de constantă stilistica, Valentina Sandu-Dediu definește procedeele manieriste și universul spiritual în care se înscriu; le va urmări de-a lungul unor opere foarte diverse, relevând constantă artei combinatorii aplicate sunetelor (melograme, jocuri numerice, citatele muzicale, efectele descriptive, ironia romantică etc.). De la Josquin des Prez și universul sau numerologic de sorginte mistica până la recompunerea unor teme clasice la Tiberiu Olah sau la folosirea citatului în Simfonia lui Berio, Valentina Sandu-Dediu urmărește cu acribie și cu fine observații totodată
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
fără îndestulător har, convertit în mistuitor-rece ebuliție estetă. Acel obsedant Mallarmé, producător - bardul nostru îi reia cuvintele teoretice - al unui "prodigiu de racursiuri și elanuri, într-o scrisură corporală, un lucru-a cărui redactare ar cere,-n proză dialogată sau descriptivă, lungi perioade: Poemul pur, adică liber de-ntreg tacîmul scriptologic... " (Scrisori șmai mult decîtț deschise). Sau care îi inspiră asemenea incantații ale densității programate: "O perlă-așez în lacră-mi, plînsă/ de ochiu-i vag în cercu-i clar./ Deochiu-i vag. Încercui clar
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
Gheorghiu le va răspunde în volumul de Memorii, sub forma unei lungi, fierbinți confesiuni. Scrise în limba franceză, memoriile acestea se adresează unui public cititor în largă măsură necunoscător al istoriei și, implicit, realităților românești. Ca atare, vor fi intens descriptive, vor conține digresiuni, fără de care evenimentele din viața memorialistului ar pluti într-un halou de ceață; mai cu seamă nu ar fi explicitat participarea/neparticiparea afectivă a foarte tânărului publicist, la contradictorii situații, așa cum le consemnează, la senectute, un mădular
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
au o șansă, poate infinitezimală și de aceea neglijabilă, dar e o șansă autentică. "Primăvara la Fialta" e, poate, cea mai memorabilă dintre nuvelele din acest generos volum, printr-o suavă insinuare a tragicului epic în cadența regulată a unui descriptiv aproape de poezie. Fialta, cu cerul ei alb și încercănat, cu aburii ploii zăbovind în aer și pe pleoape, cu silueta încețoșată a muntelui St. George și opacitatea unei mări netulburate de vînturi, devine în această nuvelă toposul unor întîlniri fabuloase
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
fie spus, mă mir că un relativist ca Rorty i-a dat curs. Dar o monumentalizare cu două nivele: unul impersonal, critic, celăalt confesiv, asumat. A-l declara pe Cervantes drept scriitorul mileniului presupune, în subsidiar, un raționament cu virtuți descriptive și explicative aplicabil al întreaga tradiție literară, sau chiar de gîndire a Occidentului, pe cînd a recunoaște că deguști fantezii istorice, indiferent cît de bine scrise, ori fie și că te frămîntă trecutul apropiat al țării tale, nu. Mi se
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
sale consistența realității însăși. În această prespectivă el este mult mai puțin sensibil la elementele de limbaj și la convențiile de construcție și infinit mai grav în preocuparea de a depune mărturie asupra faptului ca atare. Altfel spus, dimensiunea denotativă, descriptivă, imanentă a formelor sale depășește grija pentru execuție și necesitatea de a căuta soluții măcar imprevizibile dacă nu cu totul noi. Dar în această categorie de lucrări, indiferent dacă sursele sunt de multe ori evidente (Cezanne, în Muncitori, 1913, Ingres
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
era descris mai înainte cu ajutorul unor sintagme: "un maidanez ce ne lătra cu patos" ("Evenimentul zilei" = EZ, 2245, 1999, 12). într-un text jurnalistic, în care se observă pasiunea pentru variația sinonimică, obiectul prezentării e identificat prin termeni generici, sintagme descriptive, elipse lexicalizate, substantive colective: "zeci de mii de cîini vagabondează", "mușcăturile patrupedelor", "înmulțirea animalelor", "apariția haitelor", "omorîrea cîinilor vagabonzi", "deparazitarea... vagabonzilor", "cîini comunitari","au devenit "cîini de casă"" ("România liberă" = RL, 1680, 1995, 20). Din lista citată, cea mai interesantă
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
Gabriela Țepeș Poezia lui Ioan Floră se oferă cititorului în cheie simbolică. Dincolo de mijloacele "prozastice" (narativ, descriptiv, dialogic) care îi structurează discursul, ceea ce se reține încă de la primă lectură sînt două "figuri" dominante, metafore ludice sau grave, după caz: bufnita și cîrtita. Ele polarizează, de altfel, întreaga încărcătură afectiva a poeziei. Interesantă, în cazul primului simbol, e
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
reține încă de la primă lectură sînt două "figuri" dominante, metafore ludice sau grave, după caz: bufnita și cîrtita. Ele polarizează, de altfel, întreaga încărcătură afectiva a poeziei. Interesantă, în cazul primului simbol, e construcția lui printr-un amestec de decupaje descriptive, adevărate planșe de morfologie a obiectului și a mediului sau ("Bufnita avea urechi ascuțite și ochi roșii și pleoape/și vise roșii./ Dacă stătea așa, împietrita, răspîndea în jurul ei/ o noapte de aluat moale și lipicios/ și clăbuci de lumină
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
lui e mai mic (patru poeme alcătuiesc grupajul Eseu despre cîrtita, față de șaisprezece din O bufnita tînără pe patul morții, titlu-parodie a celebrei poezii a lui Bolintineanu), dar modul de a face referire la el e cel de alunecare a descriptivului în discurs subiectiv și afectiv: "Ea-i crudă, feroce, cumplită și mai ales vorace./ Ea-nghite cu nemiluita la greieri și cărăbuși și gîndaci,/ ea vînează cu ușurință și măiestrie scolopendre/ și omizi și larve și rîme/ ba chiar și
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
amintite), prezintă o cîtime de interes incontestabil. Cum spuneam, ceea ce autorul precizase că e tomul I al memorialului sau de călătorie nu a fost urmat de un altul. Dar e evident că se gîndea să o facă. Nu în formă descriptiva a memorialului ci sub aceea de narațiuni nutrite din materialul cules în călătorie. A scris, astfel, cîteva nuvele și povestiri, ca Mateo Cipriani (publicată în ziar înaintea apariției în volum a memorialului), O cantatrită de ulița (purtînd subtitlul "din memoriile
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]