2,257 matches
-
castan;poate-am împărțit același colț de cerpe vremea când avut-am aripi de vultur,... XXX. ÎN TOAMNA FRUNZELOR FECIOARE, de Elena Glodean , publicat în Ediția nr. 1408 din 08 noiembrie 2014. În toamna frunzelor fecioare, prin parcuri umblă tei desculți; dacă-i privești atent și-asculți, i-auzi, în foșnet de frunzare, târându-și pașii pe cărare ca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare, statui ținându-se de mână plâng plânsul ploii împreună și-n ude franjuri
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
funebră cadențare romanța vieții trecătoare. În toamna frunzelor fecioare, cu ruginiul prins pe glezne, trufas, timpul ne ia în plezne și ne predă la fiecare exemplul frunzei care moare ... Citește mai mult În toamna frunzelor fecioare,prin parcuri umblă tei desculți;dacă-i privești atent și-asculți,i-auzi, în foșnet de frunzare,târându-și pașii pe cărareca niște moși cu plete rare. În toamna frunzelor fecioare,statui ținându-se de mânăplâng plânsul ploii împreunăși-n ude franjuri de blazare,strivind cohorta
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380673_a_382002]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DETAȘARE Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Dau drumul cuvântului să meargă desculț prin iarbă. Fiecare mugur îl îmbie dar nu rămâne în nici o culoare. Se reazemă de copac și ascultă cum urcă apa. Ce forță! Mirat, așteaptă primul fluture să-l poarte în aer. Acolo, înfrunzește în toate privirile senine și se
DETAȘARE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380815_a_382144]
-
două momente în care, om în toată firea, am plâns! De fericire am plâns și, paradoxal, m-am simțit foarte bine! Prima oară, acum câțiva ani când, terminând casa nepoatei, Cătălina, nepoțica mea care a descoperit bucuria de a merge desculță prin iarbă aici, în această curte, adunându-și păpușile în casă, mi-a spus că eu nu mai am loc, că aș fi mai mare și... A doua oară, mai de curând, când nepoțelul meu, Rareș, în timp ce mergeam cu el
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
folosindu-mă de intermedierea lui Bulgakov și a capodoperei sale. M-am strecurat în alaiul lor și am zburat! Am privit și eu, cu Marta Petreu, icoana din Muzeul Tretiakov, acea mică bijuterie cu Tolstoi pictat în haine de mujic, desculț, întins pe frunze, într-o pădure. Am urmărit dialectica Dumnezeu-diavol și triada Goethe-Dostoievski-Bulgakov din perspectiva Martei Petreu, m-a tulburat extraordinar punctul de vedere al lui Corin Braga legat de păcat, diavol, pedeapsă. În tradiția creștină, diavolul îl ispitește necontenit
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
Încetat să bată și deja vorbesc despre el la trecut. Amândoi am fost biciuiți de vântoasele Mării noastre cea Neagră și de cnuturile politice ale tinereții noastre fragede și neputincioasă. Familiile părinților noștri au fost prietene. Noi doi am bătut desculți drumul școlii elementare situată la hotarul dintre Tuzla mea și Eforie Sud, orășelul lui de reședință. Am fost chiar colegi de bancă. In ciuda vicisitudinilor, NICU strălucea printre elevi. „Ochelaristul” - cum Îl porecleau puștanii, a descoperit scena și microfonul de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de altă parte, o figurație săracă și o minimă transfigurare, poeticitate scăzută până la limita debilității, semantism redus, univoc, fără iradiere. Să vedem o mostră de lirică fără lirism, cu o banală gesticulație cotidiană vag amenințată de o întorsătură simbolică: "umblu desculț cu o cană atârnându-mi de degetul arătător/ mai spre seară o să ies în grădină/ dar nu pentru mult timp/ cât să formez niște numere de telefon/ cât să fiu sunat înapoi// voi reintra în casă lăsându-mi șlapii la
Lucruri personale by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10290_a_11615]
-
sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus bucate potrivite doar în saci că nu avem samari calea o vom face pasămite tot desculți pe uliți de coșmar. drumu-i lung, dar unde ne va duce n-am știut și nici n-am întrebat; ni s-a năzărit pe zări o cruce printr-un vis, în nopți de sabaat. hai femeie nu va fi departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
sfântă mea femeie, să lăsăm copiii-n cuibul lor. le-am înscris cu unghia pe cheie că ne vom întoarce...newermor. știu c-ai pus bucate potrivite doar în saci că nu avem samari calea o vom face pasămite tot desculți pe uliți de coșmar. drumu-i lung, dar unde ne va duce n-am știut și nici n-am întrebat; ni s-a năzărit pe zări o cruce printr-un vis, în nopți de sabaat. hai femeie nu va fi departe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să iau Oltu-n inima la mine și să-l duc...să-l duc în lumea mare, care mă tot plimba prin destine. fii mai blând, prietene, cu viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
să fi venit acest nume, dacă nu de la om. Cărei plante i se mai spune că înfrățește? și doar lăstăriș avem destul...”. Omul îmi vorbea din mers, în amiaza topită-n sudoare - și de sub frunte îi șiroiau cute adânci. Pășea desculț și moale, peste peria aspră a miriștii - și nu știu de ce am vrut să-i văd tălpile. Am rămas puțin în urmă și l-am cercetat cu luare aminte. În tălpile lui, pline de brazde și de tranșee, încolțiseră boabe
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
această idee, însă până la urmă s-au consolat spunându-și că a fost dorința lui Dumnezeu. Jupanul a început să-i trimită bani, pe care Sava îi împărțea mănăstirilor și sihaștrilor. A adoptat un stil de viață extrem de dur. Umbla desculț și vara și iarna, se hrănea cu apă și pâine și arareori și altceva. Se ruga Domnului până adânc în noapte. După câțiva ani, s-a călugărit și tatăl său, care a primit numele de Simeon. Fiindcă până atunci pe
Agenda2004-51-04-d () [Corola-journal/Journalistic/283173_a_284502]
-
19 iunie 2004, Asociația Foștilor Deportați în Bărăgan va organiza, de la ora 10, o manifestare care, alături de o slujbă de pomenire, va include și lansarea volumelor „Rusalii ’51“ - apărut sub semnătura lui Daniel Vighi și a lui Viorel Marineasa - și „Desculț prin propriul destin“ - autor este Silvestru Ștevin -, fiind vorba de edițiile revizuite și adăugite ale aparițiilor respective. Evenimentul va avea loc în Parcul Justiției, la Monumentul Deportaților în Bărăgan. ( M. H.) Asistent social La Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei a
Agenda2004-25-04-stire () [Corola-journal/Journalistic/282565_a_283894]
-
simbol al lui Unu, unind fața văzută cu aceea ascunsă; pornind de aici, poezia lui Cassian Maria Spiridon din Poeme în balans poate fi citită (și) ca o saga a căutării, întîlnirii și contopirii principiului masculin în cel feminin: regele desculț și femeia cu văl din Cuvîntare solemnă („deschideți poarta/ vine regele/ marele rege desculț/ deschideți pe marele rege îl așteaptă/ femeia cu văl“, scrie poetul aici), dar, mai ales, eu și tu din Inelul cu agat, unde se scrie povestea
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
lui Cassian Maria Spiridon din Poeme în balans poate fi citită (și) ca o saga a căutării, întîlnirii și contopirii principiului masculin în cel feminin: regele desculț și femeia cu văl din Cuvîntare solemnă („deschideți poarta/ vine regele/ marele rege desculț/ deschideți pe marele rege îl așteaptă/ femeia cu văl“, scrie poetul aici), dar, mai ales, eu și tu din Inelul cu agat, unde se scrie povestea despărțirii/reunirii celor doi sub semnul lunii care își unește jumătățile și al agatului
Cum ai șterge din viață neantul by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2832_a_4157]
-
ale Caracalla-Thermei. Maratoniștii treceau, în drumul lor către linia de sosire, pe lângă arcul lui Constantin, în apropiere de Colosseum. Cel mai bun dintre ei, etiopianul Abebe Bikila, primul negru african campion olimpic la maraton, a parcurs cei 42,195 km desculț, lucru nu tocmai ușor de realizat pe pavajul alcătuit din bolovani și pe canicula din acea zi. La fel de urmărit, chiar dacă din echipamentul lui nu au lipsit pantofii sport, a fost și germanul Armin Hary în disputa cu favoritul american Phalanx
Agenda2004-32-04-atena () [Corola-journal/Journalistic/282728_a_284057]
-
impostor!/ Nu descrie realitatea!/ Îl vom sfîșia, îl vom sfîrteca!a// E aproape media nopții, în Europa" (Statuia lui Eminescu, noaptea). Sau această amplu întristata deschidere geografică, aidoma unei îmbrățișări: "În zare, e Ciricul.Pe unde poetul mahalalei celeste/ dialogă, desculț, cu Socrate./ De-aici se văd Tighina, Hotinul, Bazargicul.../ Cu gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul// În zare e Ciricul. O pădure./ Aud transnistrii de cenușă./ Cu gratiile-n sînge, gramatic/ trag clopote, înverșunat, ridicul" (Gratii în sînge
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
colac de-nmormîntare/ orbită principeselor avare" (Lucianogramă 8), unde pornirea vehemență se pietrifica în ornament. Sau următorul impuls suicidar, de îndată temperat prin factorul idilic: "Puls al clipei cu venele tăiate./ Iarbă cosita în zori, în satul zubascian,/ pe unde fetițe desculțe descînta deochiul" (Scară magică). Sau un tablou ce se vrea terific, dar care se revarsă într-o sapienta blagiana; "Bătrînă secera în mijlocul lanului. Spicele/ par cranii umane în miniatură... Alături,/ altă femeie, tînăra, zvelta, alăptînd./ Are sînii că delta danubiana
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
țăran, e, de fapt, de toți considerat un maniac religios, vestind tuturor că Dumnezeu i s-a arătat pentru a împărtăși, inclusiv vlădicilor în ale preoției, că trebuie să se reconcilieze cu Dumnezeu, devenind buni cu aproapele și toleranți. Umblă desculț, cu capul descoperit, senin sufletește, propovăduind pocăința. În copilărie fusese la școli, avusese și o bursă pentru studii. Dar el purta cu sine necontenit o cărticica de rugăciune din care tot citea. În armată s-a comportat la fel, cumpărîndu-si
Literatură si morală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17814_a_19139]
-
să așeze deasupra dumneavoastră și a mea acoperămîntul indurării sale." * Text țeapăn și din care răzbate, ultragiata de protestanți, autoritatea declarat universală a Șefului spiritual al religiei romano-catolice, precum și infailibilitatea Să, străveche. Ce vremuri!... Împăratul Henric al IV-lea mergînd desculț prin zăpadă pe jos la papă Grigore al șaptelea să-l ierte de îndrăzneala de a i se împotrivi, de unde formulă celebra în lume: "a face Canossa", - castelul din nordul Italiei, - a ispăși, a te mîntui printr-o umilire totală
Scrisoarea Papei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17836_a_19161]
-
exhibiționista). Această singularizare orgolioasa a căderii, aceasta vermina ce se simte regală îl apropie de familia patronată de un Stelaru, de un Caraion: În nepereche mă complac/ trec înot în derîdere./ Străbat ale șobolanilor curți/ împielițat cu gloria ruginei./ Rege desculț îmi pipai chipul/ umflat în bălti puturoase.// Peste care înfloritor o să ningă!" (Clovnerii). Muzicală, strînsă cu elegantă în tiparele unei prozodii tradiționale, producția lui Emil Dreptate exprimă o tendință a decorporalizării trăirilor. Sîngele sau apare subțiat, întomnat, răspunzînd cu melancolie
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
Ce istorie mereu tulburata, în locul acesta în care tronează acum sălbatic-genialul pictor! La vernisajul meu, să recunosc, lume bună. Dar și... n-ai ce-i face: e în plin bulevard: intra cine vrea, rămîne cine poate. Cine poate rezista acestor desculți ai lumii, care-mi bîntuie pînzele - boare cenușie - începute acum cincisprezece ani. Din motive... necunoscute. Un singur regret: că, după speech-urile de început, nu-mi pot trata onorată asistență cu șampanie în pahare de șampanie, ci în cele de
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
una din numeroasele și seducătoarele sale digresiuni - l-a mai inspirat și pe Henry James, care i-a dedicat un roman, intitulat chiar Washington Square. Același spațiu a devenit notoriu, intrând în efemera mitologie a cinefililor americani, datorită și filmului Desculț în parc, cu Robert Redford și Jane Fondă. Românul în care scriitorul se proiectează probabil pe sine și căruia îi transfera, în orice caz, o mare parte din obsesiile și reveriile sale știe să se bucure de ieftină ocazie pe
UN EXEGET AL FANTASMELOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17872_a_19197]
-
cît prin revelația pavor nocturnus a geniului/ și poate că înăuntrul fiecăruia dintre noi/ în miofibrile osteoplaste și hematii/ există mai mult univers decît înafară" (Imn către Escherichia coli). Raporturile dimensionale nu au decît un caracter relativ, uneori amuzant: "trec desculț prin văile tale procariote prin milioanele-ți/ de nucleotide ca prin pîraiele Izei blînd prăvălindu-se/ de pe dumbrava Dragomireștiului de sub Țibleș/ sau pe sub liniile de troleu ale Bucureștiului" (ibidem). Exaltarea temei cosmice prezintă un aspect ambivalent, grandoarea, subliniată cu o
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]