201 matches
-
ținutul Bălți, sculptorul Landovcki și pictorul Roșcovanu, Varvara Badima, mama celebrului medic Derevenco, Eufrosinia Balac (Rădăuțanu), fiica preotului Ion Balac din satul Chișcăreni). Apreciind cu multă încredere talentul lui Sergiu Rădăuțanu și manifestînd simpatie față de el, i-a dăruit 500 desetine de pămînt (fapt pe care îl confirmă și o scrisoare adresată acestuia la 23.XII.1893), asigurându-i și studiile liceale din Iași, și pe cele de la facultatea de drept din Paris. A sprijinit și promovat oamenii de cultură: pe
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
cu o populație de 1925 suflete; 630 vite mari cornute și 130 cai; o biserică cu hramul Sf. Mihail; școală elementară bisericească, unde se învață rusește; o școală de meserii: un spital pentru bolnavi. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 770 desetine. Proprietarul satului, d. E. Râșcan-Derojinski, posedă aci, la Răcăria și Nagoreni, peste 6860 desetine pământ. Pe parcursul anilor 60-70 se constituie un șir de întreprinderi industriale: fabrica de brânzeturi, combinatul de panificație, fabrica de uleiuri eterice, fabrica de confecții, stație avicolă de
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
o biserică cu hramul Sf. Mihail; școală elementară bisericească, unde se învață rusește; o școală de meserii: un spital pentru bolnavi. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 770 desetine. Proprietarul satului, d. E. Râșcan-Derojinski, posedă aci, la Răcăria și Nagoreni, peste 6860 desetine pământ. Pe parcursul anilor 60-70 se constituie un șir de întreprinderi industriale: fabrica de brânzeturi, combinatul de panificație, fabrica de uleiuri eterice, fabrica de confecții, stație avicolă de incubație, punct de colectare a tutunului. La Râșcani funcționau 5 organizații de construcții
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
azi se află Societatea Orbilor și Direcția de drumuri se aflau piețele de vite și, respective, de cai. În 1859 aici se numărau doar 86 de familii de evrei (263 de bărbați și 249 de femei), înzestrați cu 1,750 desetine de pămînt arabil, ceea ce nu era puțin. Dar în 1870 în colonia evreiască Romanovca rămăsese numai 57 familii de evrei, care, avînd aceleași 1.750 desetine numărau în gospodăriile lor numai 12 cai, 10 vite cornute mari. Incredibil, dar e
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
familii de evrei (263 de bărbați și 249 de femei), înzestrați cu 1,750 desetine de pămînt arabil, ceea ce nu era puțin. Dar în 1870 în colonia evreiască Romanovca rămăsese numai 57 familii de evrei, care, avînd aceleași 1.750 desetine numărau în gospodăriile lor numai 12 cai, 10 vite cornute mari. Incredibil, dar e adevărat: totul e confirmat în ”Zapisi Besarabscogo statisticescogo comiteta” condus de istoricul și statiscianul burghez rus Alexandr Egunov, care a activat toată viața în Chișinău. Pentru
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
se ocupe cu ceea ce prefer. Peste doi ani în colonia evreiască Romanovca rămăseseră numai familiile a doi evrei bătrîni: Meer Mudreanu și Moșco Kaț, care în același an au și murit. După destrămarea coloniei proprietarii Fiodor Oleinikov cu 1.150 desetine de pămînt arabil și Paulina Haralamb cu 581 desetine fac tot posibilul pentru a-i atrage pe moșiile lor pe alți coloniști. N-au apelat la țărani statelor vecine - aveau nevoie de agricultori veniți de pe meleaguri străine, fără drepturi, fără
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
colonia evreiască Romanovca rămăseseră numai familiile a doi evrei bătrîni: Meer Mudreanu și Moșco Kaț, care în același an au și murit. După destrămarea coloniei proprietarii Fiodor Oleinikov cu 1.150 desetine de pămînt arabil și Paulina Haralamb cu 581 desetine fac tot posibilul pentru a-i atrage pe moșiile lor pe alți coloniști. N-au apelat la țărani statelor vecine - aveau nevoie de agricultori veniți de pe meleaguri străine, fără drepturi, fără privilegii, fără pretenții de stăpîni. Și într-o anumită
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
deschis o judecătorie, s-a organizat un oficiu Poștă Telegraf; Telefon. Reforma agrară din Basarabia a fost realizată de către un sistem de dirijare numit „Casa Noastră”. Reforma agrară românească (spre deosebire de cea bolșevică) prevedea recompensare bănească. Prețul de răscumpărare a unei desetine de pământ din moșia Telenești era: teren arabil - 180 ruble; pădure - 180 ruble. În perioada interbelică în Telenești exista un spital cu 4 clădiri. Despre aceasta relatează Mihail Sadoveanu în „Drumuri basarabene”. În conformitate cu legea învățământului primar și secundar care prevedea
Telenești () [Corola-website/Science/305084_a_306413]
-
și ale României. La recensământul din 1860, târgul era oficial a 32-a localitate urbană a Moldovei „românești”, după numărul populației (1.845 locuitori). La 7 octombrie 1878, după reanexarea de către Rusia țaristă, Leova avea 350 de gospodării, 5.682 desetine de pământ arabil, 60 livezi mari, o moară de aburi și 6 mori de vânt. Prima școală care avea numai o singură clasă a fost deschisă în 1885, iar peste 4 ani școala avea 2 clase în care învățau 53
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
ha. Satul Elizaveta a fost întemeiat pe moșia boierului Catargiu în anul 1846. În perioada țaristă făcea parte din volostea Slobozia-Bălți. În 1902 în Elizaveta erau 135 case, ave o populație de 1057 persoane. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1120 desetine. Proprietarul satului era Catargi. În anul 1961 este deschisă prima școală din localitate, iar în 1972 și grădinița. Primarul satului este Pelagheia Balțat din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova care a câștigat alegerile din 5 iunie 2011, obținând 56,92% din
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]
-
și 10 familii de poloni. Apoi au mai venit niște familii de ruteni în număr de 29. Guvernul rus, după alipirea Basarabiei, a dăruit terenuri mari generalului rus , prințul Sibirschi și doamnei Eufrosinia Miruzi, iar țăranii au primit în 1920 desetine de pământ pentru cele 64 familii de coloniști. În 1904 satul se compune din 272 de case cu o populație de 2350 de suflete. Guvernul rus a împroprietărit pe acesti coloniști cu câte 32 ha de pământ. Nici românii, nici
Sadaclia, Basarabeasca () [Corola-website/Science/305133_a_306462]
-
începutul sec. XX în Iezărenii Vechi (numiți pe atunci "Izereni") erau 72 de case cu o populație de 589 suflete. Încă din acea perioadă în apropierea satului era un heleșteu - lac amenajat pentru creșterea peștilor. Țăranilor le revinea 648 de desetine de pământ. Pe moșia satului existau vii și livezi. După unirea Basarabiei cu România, datorită reformei agrare din 1922, 155 de țărani au fost împroprietăriți cu 641 ha de pământ moșieresc. După Primul Război Mondial și până la cedarea Basarabiei în
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
Băcioiului. Solul în Băcioi este cernoziom obișnuit și cu carbonați; cernoziom bazic. Sunt și soluri spălăcite de diferite grade: 75% cernoziom 10% lutos-nisipos, 15% aluviale. Băcioiul e întemeiat în 1484 - 1485. Avea suprafața de moșie de aproximativ 12 mii de desetine, spun bătrînii din sat. Este așezat pe ambele maluri ale Ișnovățului, în hotarele moșiilor răzeșilor, Sîleșteni și Malușteni, prin care trecea un important drum comercial de veacuri, ce lega nu numai sudul cu centrul țării, dar și nordul cu sudul
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
funcționau o moară cu aburi, o fermă de producere a cărnii care exporta în guberniile centrale ale Rusiei și Polonia, o livadă exploatată industrial. La începutul secolului XX, cu drept de arendă evreul Iosif Caufman dispunea pe moșie de 800 desetine de pământ arabil și 354 desetine de păduri, iar restul de 2000 de desetine se afla în stăpânirea țăranilor. Conform „Dicționarului geografic al Basarabiei” din 1904 satul Corjeuți făcea parte din Ținutul Hotin, volostea Edineț, fiind așezat pe șoseaua ce
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
fermă de producere a cărnii care exporta în guberniile centrale ale Rusiei și Polonia, o livadă exploatată industrial. La începutul secolului XX, cu drept de arendă evreul Iosif Caufman dispunea pe moșie de 800 desetine de pământ arabil și 354 desetine de păduri, iar restul de 2000 de desetine se afla în stăpânirea țăranilor. Conform „Dicționarului geografic al Basarabiei” din 1904 satul Corjeuți făcea parte din Ținutul Hotin, volostea Edineț, fiind așezat pe șoseaua ce mergea de la Edineț spre Lipcani. Avea
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
guberniile centrale ale Rusiei și Polonia, o livadă exploatată industrial. La începutul secolului XX, cu drept de arendă evreul Iosif Caufman dispunea pe moșie de 800 desetine de pământ arabil și 354 desetine de păduri, iar restul de 2000 de desetine se afla în stăpânirea țăranilor. Conform „Dicționarului geografic al Basarabiei” din 1904 satul Corjeuți făcea parte din Ținutul Hotin, volostea Edineț, fiind așezat pe șoseaua ce mergea de la Edineț spre Lipcani. Avea 298 case, cu o populație de 2310 suflete
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
unul Crihan și altul Vâlcu), cărora le-a plăcut locul bogat în pește, păpuriș, stufăriș, vânat și s-au instalat aici cu familiile lor. Boierul Toader Șerban din Iargara, unde avea o fabrică de var, cumpără în Crihana Veche 2500 desetine de pământ de la Dumitru Crăciunescu și se mută încoace cu traiul, hotărându-se să înalțe aici o biserică. Mai întâi aici fusese o bisericuță, construită din lemn în 1783, fiind dotată cu veșminte, inventar, cărți. Biserica avea hramul Sf. Mihail
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
este zidită biserica din sat, cu pridvor și sală de altar. Pridvorul este încununat de o clopotniță cu cupolă și cruce, iar sala este susținută de 4 semiarcade. La construcția bisericii au lucrat 10 meșteri italieni. Biserica dispunea de 12 desetine de pământ, care și astăzi se mai numește Pământul Popii. În 1902 conducerea parohială le aduce mulțumiri sătenilor pentru contribuția adusă la construcția bisericii, precum și epitropului(starostelui) Nicolae Gavriloaie, iar în 1904, la 3 februarie, Sf. Sinod îl decorează cu
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
recensământul din 1817, Brânza făcea parte din oculul Prutului, ținutul Ismail și au fost înregistrați 1 preot, 1 pălămar, 2 văduve, 1 burlac, 49 de bărbați și 44 de gospodării. Prin decretul Senatului Rusiei din 1819 peste 2 mii de desetine de pământ arabil erau dăruite coloniștilor bulgari de peste Dunăre, în total 40 de familii. Însă, bulgarii nu au staționat la Brînza ce s-au dus mai departe, în adâncul Bugeacului. În 1827 satul era locuit de 45 de familii de
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
o altă limbă decât cea română. În același an, în Brânza funcționau 3 mori de vânt pe dealurile din preajma satului, erau 11 fântâni, 24 de parcele de vii și livezi, 26 de cai, 202 de vite cornute mari; 2273 de desetine de pământ arabil, 202 desetine de stejăriș și 48 de desetine de luncă inundabilă, stufăriș. La 13 martie 1835 datele istorice indică că staroste al satului era Constantin Vulpe. În 1883 se deschide prima școală frecventată de circa 20 de
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
română. În același an, în Brânza funcționau 3 mori de vânt pe dealurile din preajma satului, erau 11 fântâni, 24 de parcele de vii și livezi, 26 de cai, 202 de vite cornute mari; 2273 de desetine de pământ arabil, 202 desetine de stejăriș și 48 de desetine de luncă inundabilă, stufăriș. La 13 martie 1835 datele istorice indică că staroste al satului era Constantin Vulpe. În 1883 se deschide prima școală frecventată de circa 20 de băieți, predarea era efectuată de
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
funcționau 3 mori de vânt pe dealurile din preajma satului, erau 11 fântâni, 24 de parcele de vii și livezi, 26 de cai, 202 de vite cornute mari; 2273 de desetine de pământ arabil, 202 desetine de stejăriș și 48 de desetine de luncă inundabilă, stufăriș. La 13 martie 1835 datele istorice indică că staroste al satului era Constantin Vulpe. În 1883 se deschide prima școală frecventată de circa 20 de băieți, predarea era efectuată de preotului Vasile Lupu. Conforma statisticilor din
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
de circa 20 de băieți, predarea era efectuată de preotului Vasile Lupu. Conforma statisticilor din 1878 populația satului constituia 593 de oameni, activau: școală public, 8 mori de vânt și tracțiune de cai, o cârciumă. Fondul funciar includea 2076 de desetine de teren arabil. Localnicii dețineau 140 de cai, 180 de vite, 445 de vite. În 1890 se deschide o școală mixtă, pentru băieți și fete, în care au predat Antip Bragagiu, Nicolae Nitcu, Gheorghe Chirade, Gheorghe Bostan, Vasile Banu. La
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
în care au predat Antip Bragagiu, Nicolae Nitcu, Gheorghe Chirade, Gheorghe Bostan, Vasile Banu. La primul recensământ care a cuprins tot imperiul țarist din 1897, Brînza avea 1001 de locuitori (518 bărbați și 483 femei). În 1904 țăranii posedau 1250 desetine; au grădini și vii; cai 146, vite mari 202, oi 400; numărul caselor 94; populația 988 persoane. Îndemnați de preotul Ignatie Mocrițchi și și starostele Ioane Antohi, în 1914 localnicii au pus temelia unei noi biserici mai spațioase. În 1915
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
Baraboi a fost deschisă in 1898. Zamfir Arbore ne informează că în 1904 localitatea era inclusă în volostea Copăceanca. Avea 301 case cu o populație de 2.003 oameni, o biserică, cu hramul Sf. Nicolae. Țăranii posedă pământ 2.740 desetine. Sunt vii și grădini cu pomi. S-a introdus uscarea prunelor și a fructelor, care se transportă în Rusia prin Călărași. Într-o publicație din 1910 se demonstrează că satul avea 619 curți, 2031 de oameni, 2220 desetine de pământ
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]