1,251 matches
-
au, în parte, ceva de preț însă superlativul nu-l atinge nici una. Greu va fi cu sufletul. Va găsi, oare, harul acela care să locuiască un astfel de trup compus în închipuire? A lăsat la urmă triunghiul lui Kipris: pentru desfătări concurează aproape toate. Îmbrățișați Îmbrățișați ca naufragiatul cu scândura ne hărțuim și ne salvăm aruncându-ne unul în brațele celuilalt, Și totuși gură pentru refuz și corp pentru dragoste, Tu, foarfecele meu arțăgos care tai cu picioarele acest capot a
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
Dragoș Bucurenci (pentru liniștea sufletului, pentru confortul trupului și pentru desfătarea ochilor) Dacă ați intrat în până de idei de cadouri, dați-mi voie să-mi trag puțin turta pe spuza mea și să vă recomand un cadou unisex care poate fi folosit atât pe post de parfum, cât și pe
3 idei de cadouri by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82545_a_83870]
-
a tăcerii!’ ‘Nicio muzică nu ar fi mai divină decât recviemul înarmării și al poluării.’ ‘Lumea este asemeni unui măreț concert de muzică; să nu fii în dezacord cu ea.’ ‘Muzică este o armonie agreabila în onoarea lui Dumnezeu și desfătarea permisă sufletului.’ (Johann Sebastian Bach) ‘Muzică este adevărata limba universală, proprie întregii omeniri.’( Karl Julius Weber) ‘Muzică pornește de la inimă și se adresează inimilor.’ (George Enescu) ‘Dacă ne-ar reuși să reproducem detaliat în noțiuni ceea ce exprimă muzică, am capătă
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
locuit, case dispărute, dar construite dintr-o materie unică, fragilă, trecătoare și indestructibilă totodată: Timpul. Timpul petrecut în ele. Timpul care s-a materializat în ele. Oare va reuși să le povestească pe toate? De ce? Pentru cine? Pentru propria lui desfătare și pentru a mai amâna, puțin, ultima mutare. Mestecenii Șezând la masă în acea grădină, care nu arăta, de fapt, a grădină, ci a luminiș de pădure, simți cum îi cad în păr frunze galbene. Masa aceasta, acest prânz în
Din Carnetul unui Pierde- Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/10990_a_12315]
-
lui Ion Acsan: " Eroul, stăpânul nostru e-n țara pierzaniei Părintele recoltei, stăpânul vostru, e-n țara pierzaniei Ochiul lui, ce-mi încânta inima - și-a pierdut strălucirea Glasul lui ce-mi încânta inima - l-a năpădit muțenia. în lăcașul desfătării lui - acum stau câinii. Pe moșia stăpânului meu - coboară corbii. în fluierul lui - șuieră vântoasa. Câinii stăpânului meu - umplu furtuna cu urlete" Note introductive bine concepute oferă cititorului informațiile necesare înțelegerii textelor antologiei. Traducerea, respectând spiritul originalului, este realizată într-
Trei milenii de poezie by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Imaginative/11626_a_12951]
-
Conjunctura și ispitirile, inclusiv alcoolul (se bea serios în acest roman!) fac ca Ștefan să se trezească în brațe cu botticelliana Grațiela, a doua zi, amintirile de cum a devenit cazul fiind vagi. Faptul fiind împlinit, noul cuplu se dedă la desfătări erotice în serial, descrise sârguincios de autor, aflat în complicitate neîncetată cu eroul romanului, proaspăt faun căzut în delir și adorație, exprimate în chip de digresiuni și învățături în stil maieutic de sorginte livrescă. Capitole paralele și totuși interferente cu
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
a fost dată, Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere, Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare, Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare. În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată, Ci învață ce-i IUBIREA din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da. Deschide-ți inima și iartă! ORICÂND stă în putința ta. Sărută crucea răstingnirii
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
a fost dată,Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere,Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare,Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare.În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată,Ci învață ce-i IUBIREA din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da.Deschide-ți inima și iartă! ORICÂND stă în putința ta.Sărută crucea răstingnirii
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
electrizat de florile cu miros ferm, colorate în mov deschis, foarte mari și cu petalele cochet ondulate. Lângă ele o altă tufă de crizanteme albe, iar ceva mai încolo delicate cele grena și cele roz au înflorit toate deodată spre desfătarea privirii, pe când cele galben verzui păreau niște pete de lumină în ziua mohorâtă și ... Citește mai mult Cu ochii dornici de somn, mișcându-se ca un robot femeia a bagat mâna în locul știut pentru a trage cheia ce era atârnată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
electrizat de florile cu miros ferm, colorate în mov deschis, foarte mari și cu petalele cochet ondulate. Lângă ele o altă tufă de crizanteme albe, iar ceva mai încolo delicate cele grena și cele roz au înflorit toate deodată spre desfătarea privirii, pe când cele galben verzui păreau niște pete de lumină în ziua mohorâtă și ... XXVIII. OCHIUL CURAT, de Dorina Stoica , publicat în Ediția nr. 1655 din 13 iulie 2015. Curățește-mi ochii să văd cu ei, Frumusețea verii, florile de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380578_a_381907]
-
dizidența superioară se făcea câteodată cu acceptul autorității, având de la ea o părintească încurajare. Domnul Pleșu nu poate să afirme pe față acest lucru; dar el rezultă. în schimb, autorul discută încercarea Subiectului de a-și preschimba osândirea într-o desfătare. El privește, uimit, cu un zâmbet, probabil, și această stare paradoxală. într-una dintre convorbirile cu ofițerii de Securitate, citim, uimiți, o declarație ca aceasta: ,închisoarea, vă spun sincer (spune Noica, n.n.), a fost o desfătare. E vorba, aflăm în
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
preschimba osândirea într-o desfătare. El privește, uimit, cu un zâmbet, probabil, și această stare paradoxală. într-una dintre convorbirile cu ofițerii de Securitate, citim, uimiți, o declarație ca aceasta: ,închisoarea, vă spun sincer (spune Noica, n.n.), a fost o desfătare. E vorba, aflăm în continuare, despre șansa - valorificată la Jilava - de a vorbi, vreme de un an, despre Goethe și Hegel. Cât de prost trebuie să fii ca să-ți imaginezi că penitenciarul era, la propriu, pentru Noica, un paradis, o
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
la propriu, pentru Noica, un paradis, o enclavă academică, în care se trăia ca-n sânul lui Avraam? Tot atât de prost ca atunci când vezi în "filosoful pensionar" un fan al comunismului. Noica vorbea despre "binecuvântatul ceas" al istoriei ceaușiste ca despre "desfătarea" penitenciarului (...). Apoi, interpretarea generoasă... "Ca și ei, ca atâția alții, Noica se străduia să asume, transfigurator, infernul: să-l facă suportabil și, eventual, fecund. Pentru această încercare disperată, nebunească, oamenii de o asemenea croială merită mai mult decât micile noastre
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
Mihnea Rudoiu (n. 1978, Târgoviște, absolvent al Academiei Tehnice Militare și al Facultății de Științe Politice a Universității București), își începe pledoaria prin a face elogiul unicității, al propriei subiectivități; așa se și explică înfumurarea, paradoxul și poliloghia ca blazon, desfătare și dicțiune. Deocamdată. în postura de student la Matematică prin 1996, somnolează în "cea mai deșănțată ataraxie", cultivându-și când e treaz vocația de saltimbanc grațios și sentimental (,intens viu"). Cititorul trebuie să fie precaut în privința calificativelor cu care se
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
binelui, neglijența, aversiunea față de bine și chiar săturarea de bine, au prilejuit prima cădere. Fiind ocrotit în toate acestea de Dumnezeu și bucurându-se de bunătățile lui, săturându-se repede de toate și oarecum îngâmfându-se de sătul, a preferat desfătarea arătată ochilor trupești, în locul frumuseții inteligibile și a pus săturarea stomacului mai presus de bucuriile duhovnicești. Astfel a ajuns îndată afară din rai, afară din petrecerea cea fericită<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, apud Frunză Sandu, O antropologie mistică Introducere
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
pentru păcatul sa»? (Deuteronom 24, 18). Desigur, atunci sufletul care păcătuiește va muri; dar noi ne-am făcut păcătoși prin neascultarea lui Adam în felul acesta: pentru că Adam a fost creat pentru nestricăciune și viață, iar viața sa în raiul desfătărilor era sfântă, mintea sa întreagă era necontenit cuprinsă de vederile dumnezeiești, iar trupul său era liniștit și potolit, întrucât orice plăcere rușinoasă era liniștită, fiindcă nu era în el nici o tulburare a unor porniri neînfrânate. Însă, întrucât a căzut sub
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
fericirea de atunci? Cel aflat la înălțime a fost înjosit; cel plăsmuit după chipul Celui ceresc a luat chipul pământului; cel rânduit să împărățească s-a robit; cel zidit spre nemurire a fost desfăcut de moarte; cel ce petrecea în desfătarea raiului a fost strămutat în acest loc al bolilor și al durerilor; cel dăruit cu nepătimirea și-a însușit viața pătimașă și întinată; cel nestăpânit de nimic și stăpân pe sine e stăpânit acum de atâtea rele, încât nu e
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
în toată starea aceasta vrednică de plâns? Nu din pricina mândriei noastre? Nu pentru neînțelepciunea noastră? Nu pentru că ținem la voia noastră cea rea? Nu pentru că stăpânește în noi amărăciunea voii noastre? Dar de unde? Nu a fost zidit omul în toată desfătarea, întru toată bucuria, întru toată odihna, întru toată slava? Nu era în rai? I s-a poruncit: să nu faci aceasta! Și a făcut. Vezi mândria? Vezi tăria cerbicei? Vezi nesupunerea? De aceea, Dumnezeu văzând această nerușinare, zice: Acesta e
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
incert al hîrtiei manuale, desenează cu roșu o circumferință nesigură, sugerînd parcă un univers în mișcare și notează la capătul cel mai îndepărtat, în stînga, sus cu litere de mînă, Neverland. Mod esențializat de a ne prezenta celebra Insula a desfătărilor, cu efecte amintind cumva de tehnica xilogravurii. Abordările privilegiază fie personajul central într-o situație relevantă, fie o scenă cheie. Vedem astfel figurări multiple ale Alicei, cînd slabă, cînd grasă, cînd doar ca o siluetă, cînd cu alură cubistă, cînd
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
Coppola și Propunerea australianului John Hillcoat. Cele două pelicule sînt de ,genuri" extrem de diferite (sensul e cel de ,gender" aici), dar le unește somptuozitatea imaginilor - ironic, unul se detașează prin sălbăticia peisajelor, celălalt e filmat la Versailles, deci grădinile -, oricum desfătarea vizuală (iar paranteză, ca să precizez că ambii cineaști n-au găsit o gură de rai și o filmează din toate unghiurile, nu, sînt peisaje încadrate și proporționate după toate regulile de compoziție din pictură. Observați o regulă de-a școlii
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
zone ale țării. Gheorghe Nedici: Istoria vânătoarei. Editura Paideia, București, 2003. Preț: 148 000 lei. Imperiul legămintelor Cartea evocă povestea a doi oameni celebri: Simone de Beauvoir și Jean-Paul Sartre, care nu numai că au scris o viață întreagă despre desfătările și spaimele incertitudinii, dar au și transformat-o într-o provocare permanentă. Gândind și scriind, ei au încercat să creeze lumi tangibile. Cei doi nu s-au sinchisit nici de sălile universitare cu aer de morgă, nici de jocurile cu
Agenda2003-27-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281209_a_282538]
-
pregăteam și duceam ramurile de altoit în pepiniera familiei, legătura continuându-se de-a lungul întregii mele cariere de peste 40 de ani. Pe lângă greutățile inerente muncii de zi cu zi, trandafirii mi-au oferit atât de multe ocazii de bucurie, desfătare, mulțumire sufletească și de împlinire profesională, încât nici dacă aș mai trăi încă o viață nu mi-ar ajunge să mulțumesc Destinului pentru toate aceste momente de neuitat”. Rădăcini Ștefan Wagner s-a născut pe 1 februarie 1932, în comuna
Agenda2003-48-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281763_a_283092]
-
pregăteam și duceam ramurile de altoit în pepiniera familiei, legătura continuându-se de-a lungul întregii mele cariere de peste 40 de ani. Pe lângă greutățile inerente muncii de zi cu zi, trandafirii mi-au oferit atât de multe ocazii de bucurie, desfătare, mulțumire sufletească și de împlinire profesională, încât nici dacă aș mai trăi încă o viață nu mi-ar ajunge să mulțumesc Destinului pentru toate aceste momente de neuitat”. Rădăcini Ștefan Wagner s-a născut pe 1 februarie 1932, în comuna
Agenda2003-49-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281791_a_283120]
-
frumuseți literare se poate înțelege și prin faptul că descindea dintr-o familie în care învățătură era la mare preț fiind nu numai un mijloc de cunoaștere dar și de putere. Pentru Ion Pillat însă cultură devenise o bucurie și desfătare în sine, o demonstrație fascinantă și edificatoare a evoluției spiritului și sufletului omenesc de-a lungul veacurilor. Când bunicul său Ion C. Brătianu era copil, el primise învățătură laolaltă cu frații și surorile sale de la dascăli greci și francezi, aduși
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
artistic, dar nu și din caracterul lui posesiv și voluntarist, autorul Clip Art-ului este mai degrabă un spirit liric și introvertit. El urmărește în primul rînd ductul interior al operei, sufletul său ascuns, și abia după aceea propriile lui desfătări din spatele camerei. In al doilea rînd, alegerea lucrărilor, în special din expoziții, se face întotdeauna cu siguranță maximă, indiferent dacă este vorba de artiști români sau străini, de pictură, de fotografie sau de artă decorativă. Urmărind parcă acea axiomă străveche
O clipă de artă: Clip Art by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17216_a_18541]