94 matches
-
porni motorul. — Enrique Palacios, zise, Întinzîndu-mi mîna. Nu i-am strîns-o. — Dacă mă lăsați pe Colón, e foarte bine. Mașina demară dintr-un foc. Ne-am pierdut pe șosea și am străbătut o bună bucată de drum fără să ne desferecăm buzele. — Vreau să știi că-mi pare tare rău de doamna Monfort. În gura lui, cuvintele acelea Îmi părură o obscenitate, o insultă. — Eu vă mulțumesc că mi-ați salvat viața deunăzi, Însă trebuie să vă spun că nu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
9-12 puncte: E aproape sigur că ești armean. 13-15 puncte: Nu există nici o Îndoială, ești un armean mândru. Armanoush a zâmbit privind ecranul. Și În acel moment a Înțeles ceea ce știa deja. Era ca și când o poartă secretă ar fi fost desferecată În adâncul minții ei și, Înainte ca mintea ei să se poată obișnui cu lucrurile care țâșneau de acolo, un val introspectiv s-a rostogolit asupra ei. Trebuia să meargă acolo. De asta avea nevoie disperată: o călătorie. Din pricina copilăriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a Început să miroasă a praf și mucegai, ca și când camera intrase În putrefacție. Fie momentul prezent se deteriora rapid, transformându-se Într-o rămășiță a timpului, fie putreziciunea trecutului se infiltra În prezent. Porțile interioare ale timpului așteptau să fie desferecate. Pentru a le ține Închise și a păstra totul În ordine, mătușa Banu a scos Sfântul Coran pe care Îl ținea Într-o Învelitoare Împodobită cu perle, Într-un sertar al noptierei. L-a deschis la Întâmplare și a citit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
simpli țărani, robi sau țigani. Uneori se trezea recitând versuri învățate cândva sau ivite spontan, în timp ce ciupea un al-ūd arab, o alăută cu șapte corzi cumpărată la Pisa, dintr-o prăvălie cu vechituri. Transfigurate, cumva îmblânzite de rotunjimile bolților, sunetele desferecau în el un vârtej de stări, întrebări și imagini surprinzătoare. Se rezema de ziduri, se răstignea pe crucea lor rece, ca să-și potolească arderile din acel puternic, devastator și imperios nu știu ce interior. ― Cine sunt eu? Ce sunt eu? De ce a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
pornit pe acea cărare... Și lautarul Licu încet, pe urmele mele... Scotea doar un fior nesfârșit din toate corzile acelui instrument păgân, sălbatic, răscolitor care-i stătea agățat, ca o femeie nebună, de gâtul lui. Ah, teribil intrument tzambalul! A desferecat totul în mine. Mi-a căzut încet blana, mi-au alunecat șalvarii, mi-au pocnit cupele bustierei, căci n-aveam pe mine decât costumul național de harem, și am dansat goală și desculță pe acea zăpadă cernită direct din rai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
În cenușiul București, lipit cu tălpile de el ca sticletele sălbatic prins în cleiul pus lângă momeală, m-am smuncit, fluturând o aripă oloagă, scuipând în mâna plină de iubire a omului milos, care cu vorba blajină a încercat să desferece poarta de ramă a splendidei mele izolări. Și mai urâtă este moartea în toamna mohorâtă a marelui oraș, când orientul scăldat de soare și ape albastre, corăbii sprintene se vor strădui să smulgă ancorele înfipte adânc în așteptarea celui care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
moment dat, femeia s-a întrebat dacă n-ar fi trebuit să-l lase pe Zach pe malul apei - iubitul cel rece al râului. Într-un final, Zach și-a strecurat o mână către ceafa lui Pearl și și-a desferecat buzele. Pielea îi era așa de rece, încât femeia a avut nevoie de toată noaptea ca să-l încălzească. Și istoria s-a repetat de-atunci în fiecare noapte. Zach se urca în pat rece ca râul, iar ea era obligată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
lumea, deși tristă, e mai frumoasă așa... „O, suflet al meu, să-ți rămâie poezia!” Liviu Apetroaie O poetă ce-și cântă dorurile între înmugurire și pârguire Într-un continuu dialog cu Eul propriu, Vasilica Ilie caută cheile potrivite ca să desferece sentimentele, lăsându-le mai apoi să țâșnească precum cele din cutia Pandorei. Dintre toate acestea: foame de dragoste, setea neostoită de îmblânzire a curgerii timpului, dorul de lumină, sunt printre cele mai pregnante. Erosul liric este potolit, tandru, liniștea abisală
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
fii țipăt tăcut iar eu să te înghit ca pe-o ostie? vrei tu să fii roz-violet iar eu să te-ating, să te-nviu cu o rază? vrei tu să fii noapte smolită iar eu să te albesc, să te desferec de piei? vrei tu să fii tăcere de piatră iar eu să te umplu cu goluri și nituri de râs? vrei tu să fii amarul din sânge, să-mi descleiezi prea dulcile herghelii ce mă-nneacă în praf? dă-mi un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
ușile cele mai încuiate, descleștează țâțânile cele mai fioroase. Când îl simt, yalele cele mai îmbîrligătoare se îmblînzesc și torc ca niște pisici. Nu pune decât un deget pe ele. Și broaștele cele mai nocive gem în călduri. Și își desferecă înaintea lui mecanismele, ca niște fufe, grisinele... 60 DANIEL BĂNULESCU - La ce număr zici că-i livrezi?... - Taci că-ți spun. La 245... O poartă cât o hulubărie. C-o cârcă de fier forjat descărcată pe ea. Oblonită numai în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o reptilă asiată, străduindu-se să-și înfulece singură coada. "E un biciclist" m-am bâlbâit eu. "Sub o mască de troglodit, te va conduce prin cele 100 de porți ale înțelepciunii, din care nici Moise sau Iosua n-au desferecat mai mult de 95. Haide. Maximum 96... Sedus de materie, 94 DANIEL BĂNULESCU Că hâr, că mâr, l-au eliberat pe pehlivan, c-o macara și c-un scripete, dintre copcile zidăriei, l-au ghintuit pe moment între fiare și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
INTRAREA DEASUPRA LUI, CA SĂ NU MAI ÎNȘELE NEAMURILE, PÎNĂ SE VOR ÎMPLINI CEI O MIE DE ANI. DUPĂ ACEEA, TREBUIE SĂ FIE DEZLEGAT PENTRU PUȚINĂ VREME." - Ia auzi, scămoșatule!... Leagă și dezleagă polițiștii ăștia la tine. De parcă ar fereca și desfereca la dulău. - Tacă-ți fleanca, neputinciosule! Vorbești de Adânc. Doar ai ajuns de nu-ți mai poți vîrî nătărînga nici măcar într-o pitulice de femeie! trânti, neiertătoare, cucoana. - Dar nu-i nimic. Că ți-o croi-o nentă-tu, Genel, pe-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o planetă de la un somnoros și trist papagal. Hîrtiuța aproape indescifrabilă îi prezice, drept soartă și destin, o iubi-oarte. Pe Îngereasă, pe Fecioară, pe Mărie o va descoperi chiar în hărmălaia tîrgului, a iarmarocului, a drăgăicii. Nici că se poate desfereca din verdele ochilor de zugrav de biserică. O iubește cu bărbătească blîndețe și o face să rodească. Îl nemurește biologic prin trei copii frumoși. Copiii frumoși se zămislesc dimineața. Îngereasa (Fecioara, Măria) îi devine altar. Urcă în frescele bisericilor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dar scăpă, dansând și făcând ca pereții să danseze odată cu el. Deschise ușa, flăcările săriră, voioase și lacome, lipăind petele uleiurilor vechi și întinzându-se fulgerător ca focul grecesc. În luminile care îl multiplicau la infinit, îl pecetluiau și îl desferecau totodată, Maca se simți din nou liber. Strigă din toate puterile, din pieptul lui țâșniră, ca dintr-un grumaz retezat, toate blestemele ce puteau ajuta lumea să se lecuiască. Se căută prin buzunare și scoase peticelele de hârtie pe care
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
una cu alta. Nu poți face marți ce faci duminică și nici în aprilie ce faci în septembrie."51 În calendarul tradițional, era, mai întâi, Genarie, Ghenarie sau Cărindari ("Carindari / Cu ghețile mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
marți ce faci duminică și nici în aprilie ce faci în septembrie."51 În calendarul tradițional, era, mai întâi, Genarie, Ghenarie sau Cărindari ("Carindari / Cu ghețile mari), apoi Faur sau Făurari ("Faur ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
comunist a făcut și multe lucruri bune pentru poporul român, Traian Băsescu lasă în urma sa mizerie, sărăcie, stat polițienesc, promiscuitate. Lipsă de speranță și scindarea națiunii în două tabere: ai lui si ceilalți! Să lăsăm timpul să ferece și să desferece! P.S. Și a venit Comisia de la Veneția într-un București debusolat. Traian Băsescu a înfierat acțiunea Parlamentului și a celor doi copreședinți ai U.S.L. După cum se vede Traian Băsescu și-a schimbat părul dar năravul ba! Profesor Nicolae Mavrodin Oltenița
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
într-un interviu că nu mai poate reciti un anume roman scris de el însuși de acest gen, fiindcă după ce l-a terminat a redevenit ființa publică de dinainte de a-l scrie. Unii autori au o perfectă decență verbală, dar desferecă urâțenii morale sau afective șocante. Fie că e vorba de limbaj ori interioritate, scriitorul Desperado e îndrăgostit de ieșirea din normă, de aberantul incitant. Orice Desperado e acut conștient că într-o narațiune ca a lui, care pune obstacole în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ocrotirea maicii Albina. A intrat într-o chilie ce rămânea pecetluită până ce Iisus, în semn de iertare, o va ierta. A primit pâine, apă și un flaut pentru a-l proslăvi pe Dumnezeu. După șaizeci de zile, chilia s-a desferecat, dovadă că Iisus a iertat-o, și Thaïs, plină de credință și de iubire, a spus povestea vieții ei surorilor-măicuțe. Pe starețul Pafnutie nu l-a părăsit amintirea lui Thaïs, îi apărea obsedant în gând, uneori, cum era la ospățul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]