111 matches
-
cazarea asigurată. Se oferi s-o ajute să-și găsească o slujbă bună, deși nu tocmai dezinteresat. Avea bucurie la ea și Răducu, se arăta drăguț și săritor precum kosovarul ăla, care semăna cu Remus nu doar la figura de desfrînat, ci și la felul cum s-a priceput să stoarcă din ea tot ce s-a putut. N-ar mai fi vrut să se lase la mîna te miri cui, a porcilor de bărbați, buni să te dea de pagubă
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
român”, individualizându-se prin “imaginația somptuoasă, gustul pentru bogăția decorativă, viziunea decadenței mărețe”. Criticul surprinde cu finețe profilul original, singular în literatura română al eroilor (Pantazi și Pașadia) care “transportă într-un mediu social vătămat o anume subțirime, fiind adică desfrânați fără trivialitate și nesățioși de spurcăciune, fără a fi vulgari... măsura degradării le este seniorială, dezgustul - măreț”. Sunt propoziții de o deosebită pregnanță”. Vladimir Streinu a fost receptiv nu numai la poezia lui Arghezi, dar și la proza lui. A
Vladimir Streinu și proza românească by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/12982_a_14307]
-
ce scrie în Apocalipsă: Și a venit unul din cei șapte îngeri, care aveau cele șapte cupe, și a grăit către mine, zicând: Vino să-ți arăt judecata desfrânatei celei mari, care șade pe ape multe, Cu care s-au desfrânat împărații pământului și cei ce locuiesc pe pământ s-au îmbătat de vinul desfrânării ei. Și femeia era îmbrăcată în purpură și în stofă stacojie și împodobită cu aur și cu pietre scumpe și cu mărgăritare, având în mână un
Site-urile ortodoxe confirmă venirea Apocalipsei. Care e motivul by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62246_a_63571]
-
barbă", Conchita Wurst, este un semn că Apocalipsa se aproprie. Autorul argumentează ideea folosind citate din Biblie și idei emise de diferiți preoți. Vino să-ți arăt judecata desfrânatei celei mari, care șade pe ape multe, cu care s-au desfrânat împărații pământului și cei ce locuiesc pe pământ s-au îmbătat de vinul desfrânării ei. Și femeia era îmbrăcată în purpură și în stofă stacojie și împodobită cu aur și cu pietre scumpe și cu mărgăritare, având în mână un
Eurovision 2014: Conchita Wurst, cântăreața cu barbă, prevestește apocalipsa by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/62244_a_63569]
-
căci ea nu-l va lăsa ne-pe-depsit pe cel necugetat, 5. cinstește-i pe maeștrii tăi ca pe tine însuți și prețuiește-ți munca mai presus decît orice, 6. să nu ucizi frumusețea confortabilă a artei, 7. să nu fii desfrînat cînd ești în fața pînzei sau a pietrei, 8. să nu furi, folosește doar ceea ce înaintașii ți-au dat în mod legitim, 9. să nu mărturisești strîmb împotriva breslei și a vecinului tău de atelier, 10. să nu dorești stilul confratelui
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7303_a_8628]
-
300 de pagini, în care sunt consemnate fapte greu de imaginat săvârșite de cei mai mulți dintre preoții catolici. Aceștia sunt acuzați că au încălcat cu precădere două din cele zece porunci. Porunca a șaptea în concepția catolică susține „Să nu fii desfrânat" și este interpretată și în sensul să nu întreții relații homosexuale, iar cea de-a opta îi învață pe credincioși să nu fure. VATICAN. În acest fel, misteriosul raport se învârte între acuzațiile de furt, cât și de homosexualitate, de
Raportul SECRET din spatele ușilor de la VATICAN. De ce a demisionat Benedict al XVI-lea by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/54073_a_55398]
-
la discreția unei divinități ce se multiplică (la rîndul Său, se joacă cu propria-I hierofanie). Un iz vag dostoievskian se degajă din această sforțare orgiastică de-a accede la smerenie, ca un fel de sacrificiu invers: "1. Eu mă desfrînez./ Dar cu ultimele puteri caut totuși să mă tîrăsc spre Dumnezeul meu. 2. Tu mă prăvălești/ îți împletești fălcile printre vreascurile pieptului meu și mă tîrăști/ Către Dumnezeul tău. 3. Eu asud. Mă lepăd de Dumnezeul meu. Rînjesc încălzit alături de
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
căci ea nu-l va lăsa nepedepsit pe cel necugetat, 5. cinstește-i pe maeștrii tăi ca pe tine însuți și prețuiește-ți munca mai presus decît orice, 6. să nu ucizi frumusețea confortabilă a artei, 7. să nu fii desfrînat cînd ești în fața pînzei sau a pietrei, 8. să nu furi, folosește doar ceea ce înaintașii ți-au dat în mod legitim, 9. să nu mărturisești strîmb împotriva breaslei și a vecinului tău de atelier, 10. să nu dorești stilul confratelui
Decalogul artistului de mijloc by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14503_a_15828]
-
Sătmarului, Edit. Bunavestire, Bacău, 1997, p. 127. footnote>. Fiind adevărate porți prin care veninul otrăvitor al plăcerilor<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> intră în suflet, trebuie să li se pună o puternică stavilă, pentru că dacă nu ești desfrânat cu ochii, nu vei fi desfrânat cu mintea!<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 23, Edit. Institutului Biblic și de Misiune
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
127. footnote>. Fiind adevărate porți prin care veninul otrăvitor al plăcerilor<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> intră în suflet, trebuie să li se pună o puternică stavilă, pentru că dacă nu ești desfrânat cu ochii, nu vei fi desfrânat cu mintea!<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, Traducere, introducere, indici și note de Pr. D. Fecioru, în colecția Părinți și scriitori bisericești, vol. 23, Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucuresti, 1994
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
femeia după cum trebuie a o iubi, apoi chiar de ar fi cât de stricat, totuși pentru dragostea ei nu va dori a vedea pe o alta. <<Tare este ca moartea dragostea>> (Cânt. 8, 6), zice înțeleptul, astfel că a fi desfrânat de nicăieri nu vine, fără numai din a nu iubi<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteniă, omilia XXXIII, p. 357. footnote>. Căsătoria a fost, este și va rămâne o taină a sfințeniei<footnote
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
le-au explicat, ori le-au folosit pentru a-și argumenta spusele lor. Astfel, în Didahia celor doisprezece Apostoli, pentru a merge pe calea vieții trebuie să nu ucizi, să nu săvârșești adulter, să nu strici băieți, să nu fii desfrânat, să nu furi, să nu vrăjești, să nu faci otrăvuri, să nu ucizi copil în pântece, nici pe cel născut să nu-l ucizi.<footnote Învățătura celor Doisprezece Apostoli, II, 1, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, trad. Pr. Dumitru Fecioru
Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
lumei o zi ca cea de azi: În răzvrătire firea arată cumcă astăzi Lui Vodă Mihnea Sânger îi dăruiește-un fiu... Un fiu cum încă lumea nu l-a văzut vrodată, Cu inima pestriță cum este al său tată Și desfrânat în patimi cum este mumă-sa. Din ce-i mai rău, mai negru, natura îl încheagă, S-arunce o-ntrupare a dracului pe lume, Lui Belzebut bătrânul sau a lui Antichrist, Dar ea de pe acuma se sparie de el... De pe acuma
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
sentimentală, romantică (deci vetustă), din familia oamenilor "de prisos" (Al. Piru), tipul "adolescentului perpetuu" (Paul Zarifopol) etc. Studiile lui Nicolae Manolescu și Radu G. Țeposu au șocat prin noutatea viziunii critice. După primul critic, Emil Codrescu este un seducător, un desfrânat în imaginație. Dacă la Nicolae Manolescu, Emil Codrescu este un "seducător fără voie", la Radu G. Țeposu personajul urmează o stratagemă subtilă a seducerii. Țeposu operează, cu o invidiabilă inteligență, de altfel, această modificare pentru a-și permite un spectacol
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
unele cunoștințe, a cu-i ești...?” Suficient de timorată Atena izbucni În plâns vrând să plece Însă caraliul, În mod violent puse mâna pe ea. Plin de sine În uniforma care-i dădea puteri nelimitate, tună. “La Închisoare cu tine, desfrânat-o...!!” Fata Încercă să fie Înțeleasă. Eu, locuiește acolo...” - arătă ea cu mâna Întinsă masiva clădire din beton În cealaltă parte a drumului. Se apropie un alt asupritor deghizat În haine civile, dând impresia unui caraliu mai mare În grad
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
și este străbătută de o scuturătură fioroasă, ca de un cutremur electric, ca de o prăbușire a celulei înăuntrul ei înseși. Același lucru se petrece pe ascuns în actul oricărei frenezii. Pe vremea când dansa, dansul lui Hipoclid era frenetic, desfrânat în sine și prăbușit înăuntru, cutremurat de brusca arcuire a febrilității - și care, în nici un caz, nu trebuie înțeleasă ca o provocare, ca o sfidare socială. Dar atunci, la vârsta de înmugurire a dansului, trupul scuturat de dans nu știa
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
pe creier... și timpul s-a năruit într-o inimă moartă. Privesc pietrele și le invidiez zvâcnirile. Vor pricepe ele vreodată că mă ofer odihnei lor? Și stâncile voi-vor ele să se înece în tăcerea sîngelui? ... Ajungi așa obiect desfrânat de nepăsare și în care natura își contemplă ultima ei înmărmurire. Împietrirea ta trezit-a gelozia pietrelor? Văzut-ai cum ghețarilor le mijesc vinele? Nu gândesc asupra morții, ci ea se gândește pe sine. Tot ce e posibilitate de viață
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ba fruntea și îl făcea tot mai conștient de prezența ei și de setea lui tot mai nesățioasă de fericire. Simțea că era genul de femeie care i-ar fi putut debloca toate resorturile plăcerii, care i-ar fi putut desfrâna dorințele. De când o văzuse prima oară la acea vânătoare cu șoimi, de când o zărise plutind ca o nimfă sălbatică peste albul poienii, nu trecuse nici măcar o singură zi fără să viseze la o posibilă apropiere. Și, iată, ea stătea lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
balaur, cu gura deschisă și colți ascuțiți. Din gură-i ies flăcări, iar în trupu-i încolăcit, sunt vârâți păcătoșii, pe care-i biciuiesc dracii negri, cu coarne și cozi ca de vulpe. Vezi acolo cârciumari care falsifică băutura; croitori necinstiți; desfrânați; călugări, ce nu-și fac "canonul"; arhierei, episcopi, mitropoliți și patriarhia lacomi și simoniaci etc. etc. Spovedisem o țigancă bătrână, care-și trecea vremea pe la călugării din mănăstire și căreia îi dăduse un mic canon. Când ies afară din biserică
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mănăstirile să plătească. Erau pline închisorile și de boieri, nu numai de săraci. Cronicarul a consemnat că toți se rugau ,,lui Dumnezeu să-i mântuiască de mânia lui, și-l blăstămau de la mic pă-n la mare pentru că i se desfrânase și i se lărgise mațele spre luatu<footnote Mihail Kogălniceanu, op. cit., p. 23 footnote>” Boierii au inițiat o opoziție, dar un complot al acestora este descoperit și anihilat. ,,Trei mari boieri și anume Vasile Gheuca vel vistiernic, Gheorghe Bogdan vel
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
inadecvare a sintacticului la semantic”, o „ciocnire” între pedanteria clasică a sintaxei și anarhica libertate semantică. Este reafirmată natura subversivă, duplicitar-hibridă a identității scriitorului: „Un contur formal academic ascunde o mezalianță inacceptabilă spiritului comun, veșmîntul de noblețe ascunde hipertrofii” care „desfrînează fantezia în acest spațiu al tuturor posibilităților” (p. 320). Amendînd prejudecata călinesciană a unui „Urmuz parodist”, Negrici consideră că „autorul parodiază parodia” și că „Din tendința de parodiere va rămîne constantă numai înlănțuirea pedantă a subordonărilor și distincția ostentativă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
îi aruncă paharnicului o privire îngrețoșată. Sau în patul lui Vitellius, care, între două soții, continuă să fie nebun după sclavul ăla... Cum îl cheamă... Asiaticus? Mai lipsește să-l aleagă tribun sau membru al ordinului cavalerilor... — Galba nu-i desfrânat ca Vitellius! izbucni paharnicul. — Nu pot să povestesc că Galba al tău se îndrăgostește de soldații lui? Îi epilează și apoi... Fiecare cu obiceiurile lui, declară solemn bucătarul-șef, cu voce tare, ca să le dea tuturor de înțeles că, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
întrebat de nu suntem niște bețivi care nu-și stăpânesc instinctele... Și atunci, pe neașteptate, mi-au venit în minte „Pildele lui Solomon”, în care găsim: „Nu fi printre cei ce se îmbată de vin și printre cei ce își desfrînează trupul lor”. Și „Nu te uita la vin cum este el de roșu cum scînteiază în cupă și cum alunecă pe gît. Căci la urmă el ca un șarpe mușcă și ca o viperă împroașcă venin”. Dar „Dați băutură îmbătătoare
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
umilită. La rândul său, contele Larderel rămâne perplex și deconcertat la vederea acestei candori și ingenuități regăsite dintr-odată. Nu poate face altceva decât să-și ia adio... și aventura se termină brusc. Care erau de fapt intențiile Mariei? Larderel, desfrânat notoriu și aristocrat ruinat de jocurile de noroc, nu era cineva cu care să te căsătorești, iar Marie e sigur că nu plănuia să aibă o aventură. În zilele carnavalului, când lumea se întoarce cu susul în jos, Marie uită
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
sale [...] nu se dovedește fiul lui I. L. Caragiale" din moment ce "în operele lor principale, unul exprimă în ordinea socială nașterea înainte de vreme a burgheziei naționale, iar celălalt destrămarea prin viciu a unei vechi aristocrații mai mult neromânești", Pantazi și Pașadia fiind "desfrînați fără trivialitate și nesățioși la spurcăciune fără a fi vulgari", măsura degradării lor rămînînd seniorială iar dezastrul măreț; în sinteză, I. L. Caragiale este încadrat în obiectiv, schematic, tipizant, clasic iar Mateiu în liric, rămuros, excepționist-romantic. Revenind la aspectele biografice, P.
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]