159 matches
-
a urâciunilor pământului” (17,5). Femeia este „beată de sângele sfinților și de sângele mucenicilor lui Isus” (17,6). Ea stă pe o fiară „cu șapte capete și zece coarne”, este vorba de fiara marină descrisă în capitolul 13. Podoabele desfrânatei fac trimitere atât la veșmântul preoțesc (Ex. 28 și 29), cât și la podoabele statuilor zeilor din panteonul roman. Atribuirea epitetului infamant de „desfrânată” anumitor cetăți inamice Israelului este întâlnită în mai multe pasaje din Vechiul Testament: Is. 1,21 (pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Vechiul Testament: Is. 1,21 (pentru Sion); 23,15‑17 (pentru Tyr); Ier. 3,3 (pentru Ierusalim); Naum 3,4 (pentru Ninive). Există aici suficiente date sau aluzii de ordin simbolic pentru a identifica corespondentul din plan concret. Cine este, așadar, „desfrânata cea mare”, „Babilonul‑cel‑mare”? Versetul 9 ne sugerează răspunsul: cele șapte capete ale fiarei sunt identificate, prin analogie, cu cei „șapte munți deasupra cărora șade Femeia”, mai exact cele șapte coline pe care se întinde cetatea Romei. Paharul din
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
în Apocalipsa lui Ioan Motive Cei doi martori Cutremurul cel mare Balaurul/diavolul/Satan Războiul cosmic Proslăvirea fiarei Războiul împotriva sfinților Prima fiară Legenda lui Nero Blasfemiile Cea de‑a doua fiară Minunile Amăgirea Idolatria Profetul mincinos Persecuția Semnul (666) Desfrânata cea mare/Roma Apostazia Moartea fiarei Împărăția de o mie de ani Victoria finală și împărăția lui Cristos Gog și Magog Capitole 11,3‑12 11,13 12,3.9; 12-13; 13,2; 13,4; 20,2; 20,10 12
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și mai mult asupra tuturor practicilor magice (universam magiam scrutans), vrând ca mulțimea să amuțească de uimire” (I, 23, 1). Simon se pretindea întruparea Tatălui, coborât pe pământ pentru a salva Gândirea sa, care a fost închisă în trupul unei desfrânate din Tyr. Cum s‑a întâmplat aceasta? Magul afirmă că, după ce a creat îngerii și arhanghelii, Gândirea a fost luată prizonieră de aceștia și a fost obligată să se întrupeze rând pe rând în mai multe personaje feminine, printre care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
i va pecetlui cu semn pe cei aleși, înainte De întoarcerea regelui din sfârșit, și de urgia întregii lumi. Vreme de șapte ani, pământul va tremura din toate părțile. Dar o jumătate de vreme, va stăpâni Ilie, cealaltă jumătate, Nero. Atunci desfrânata Babilon va fi scânteie și cenușă. Apoi, peste Ierusalim va păși învingătorul latin. Zicând deci: „Eu sunt Cristos, cel căruia neîncetat vă rugați”. Și, de bună seamă, întâii născuți îl vor copleși de laude, înșelați, Din pricină că profetul său cel mincinos
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
al „istoriei” Anticristului. Episoade esențiale, cum ar fi apariția celor doi martori (Enoh și Ilie); cele două fiare, simboluri ale Anticristului și ale „scutierului” său; cifra 666 și numele Anticristului; tribul lui Dan, tăiat de pe lista celor douăsprezece triburi; judecarea Desfrânatei celei Mari, împărăția de o mie de ani (millenium) și mai ales confruntarea decisivă dintre Isus și diavol, în care cel din urmă este învins, toate acestea dispar dintr‑o singură mișcare, în cazul predicatorului nostru. Biografia monstrului eshatologic devine
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
va fi veșnică, stăpânire care nu va trece, iar împărăția Lui nu va fi nimicită niciodată” (Dan. 7,13‑14). Este potrivit, de bună seamă, să spunem iudeilor ceea ce profetul le‑a spus odinioară: „Chipul ți s‑a făcut de desfrânată, tuturor nerușinată te‑ai făcut” (Ier. 3,3). Oare ce este mai limpede decât aceste cuvinte? Căci profetul a spus acestea mai curând în chip evanghelic și apostolic decât profetic și enigmatic. Isus însuși spune în Evanghelii: „Veți vedea pe
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ce ne-am face fără Cuvânt? Poți primi Euharistia fără mărturisire? Poți primi Botezul în absența Crezului? Poți lua ungerea din Taina Sfântului Maslu fără citirea Evangheliilor? De când mărturisirea „în cuvinte” reprezintă defectul „elitei”? Cum s-au mântuit tâlharul și desfrânata, dacă nu prin cuvinte? Cum și-a dovedit samarineanca dragostea dacă nu prin „vorbă mintoasă” (N. Steinhardt)? Cuvinte avem, uneori numai cuvinte, dulcea lor mângâiere, pentru cei dragi. Când nu mai sunt în preajmă nici flori parfumate, nici cărți de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
blestemat”, ca Paul Verlaine. Iată-l, „trestie sfâșiată de vânt”, într-o tavernă, ce „miroase-a pământ,/ A cer și a fete frumoase”, bând fără contenire, noapte și zi: „Ne-am frânt oasele nedormind și beți/ Am mângâiat, cu pletele desfrânatelor, cupele;/ Vom bea până mâine și mâine”. Marele său prototip este însă François Villon. În căutarea Eumenei, personificare în vis, sub numele fiicei sale, a absolutului liric, Hristosul valah redus la condiția de câine se complace în compania unei Margot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
deoarece se citește de trei ori cuvântul Eikha ("Cum, cum"): așa cum apare el în Deuteronomul 1:12 ("Cum dar voi purta singur greutățile voastre și sarcinile voastre și neînțelegerile dintre voi?"), în Isaia, 1:21 ("Cum a ajuns ca o desfrânată cetatea cea credincioasă și plină de dreptate? Dreptatea locuia în ea, iar acum este plină de ucigași") și în Plângeri, 1: 1 ("O, cum a rămas pustie cetatea cea cu mult popor!"). ttt Literal, "Sufletul tuturor celor vii", după primele
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
stă la gura mormântului și nu crede În Înviere etc.), dar care se va bucura de dragostea și milostivirea Mântuitorului, va străbate Occidentul până târziu, În secolul XX. Există vreo rațiune specială dedesubtul acestei recreări a imaginii Mariei Magdalena ca desfrânată pocăită și convertită? În lipsa unor elemente decisive care să meargă În altă direcție, mă ratașez explicației preluate de Régis Burnet: „Considerații tactice ghidează probabil această alegere. Grigore cel Mare dorește vrea să dea un chip (veut donner un visage) Bisericii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
fidel Domnului până la capăt. El Îl smulge din ghearele iluziei, amintindu-I cine este cu adevărat și ce Înseamnă pentru oameni jertfa lui Dumnezeu. * Iluzia din romanul lui Kazantzakis devine realitate pretins istorică la Dan Brown. Între nefondata tradiție a „desfrânatei convertite” și noul mit feminist, al „soției lui Isus Cristos”, avatarurile Mariei Magdalena par incalculabile. Ridicând-o Însă pe această ucenică fidelă și smerită la rang de pereche a lui Dumnezeu, gnoza modernă comite, În realitate, un act de lez-divinitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
București, 1913; Istoria literaturii române moderne, I-II, București, 1913-1916; Lenea, București, 1914; Poezia munților, București, 1916; Studii și portrete literare, îngr. și pref. Ion M. Dinu, Cluj-Napoca, 1983. Traduceri: Émile Gebhart, După ce Ulyse revăzu Itaca..., București, 1912; Jean Richepin, Desfrânata, București, 1914. Repere bibliografice: Lovinescu, Scrieri, IV, 290-292; Ibrăileanu, Opere, III, 342-351 ; Streinu, Versificația, 117-118, 123, 135-136, 162 ; Bucur, Istoriografia, 139-143; Mihai Bordeianu, Versificația românească, Iași, 1974, 24, 39-40, 53, 61, 71-72, 97, 99 ; Vasile Voia, N. I. Apostolescu comparatist, SUB
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
se revelează identitatea, în sens creștin intersecția celor două (în interfinitudine) însemnînd nașterea persoanei înzestrata cu libertate infinită. Tharmas este rădăcina tuturor lucrurilor, ca "putere Părinte", si totusi trăiește dramă solipsismului. Emanațiile lui cad din infinitul spiritului în finitate, devin "desfrînate" prin cunoașterea 186 libertății nemărginite. Astfel, Enion nu se poate întoarce o dată ce a găsit Păcatul, adică moartea (nemișcarea din concepția lui Böhme), din sufletul tainic al celui iubit, din adîncurile întunecate (Ungrund-ul infinit al lui Böhme, "întunecat" în sensul de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dinăuntru-a Templului, lucrare măiestrita uimitoare, Ei Tainicul sălaș îl întocmiră, întreaga ordine a desfătării răsturnînd-o, Pentru că orișicine-n templu ar intra să nu poată privi Ascunsele minuni, întruchipînd acele Generări 25 Ale ascunsei pofte, cînd furișată-n încăperi întunecoase desfrînata nopții Își joacă rolul, sub Mască tăinuita, șoptind un imn și îngăimînd o rugăciune. Pe preoți El îi rîndui și pe Preotese, învesmîntați în măști de fiara, Inspirînd taină; și ei purtară torțe: amețitoare fumuri În jurul Templului rostogolescu-se; și luat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Urizen erau dragostea Blîndă și-Îndurarea 135 Și că prin aste arte chipul cel de șarpe din mădularele-i curgea 231 Tăcut precum iubirea deznădăjduita și ca si gelozia de puternic, Gelos că ea era Vala, care acum ajuns-a desfrînata lui Urizen Și Desfrînata lui Los și înșelată desfrînată-a Regilor Pămîntului, Sufletul lui era în două sfîșiat. 140 Umerii-acoperiți de păr zdrobesc verigile, slobode sînt mîinile văpăii. Roșie furie se varsă-n valuri, trezitu-și-a leii din codrii cei
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
și-Îndurarea 135 Și că prin aste arte chipul cel de șarpe din mădularele-i curgea 231 Tăcut precum iubirea deznădăjduita și ca si gelozia de puternic, Gelos că ea era Vala, care acum ajuns-a desfrînata lui Urizen Și Desfrînata lui Los și înșelată desfrînată-a Regilor Pămîntului, Sufletul lui era în două sfîșiat. 140 Umerii-acoperiți de păr zdrobesc verigile, slobode sînt mîinile văpăii. Roșie furie se varsă-n valuri, trezitu-și-a leii din codrii cei negri, Ei urlă în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pe arborele Tainei, plîngîndu-l Și-apoi batjocorindu-l și ápoi adorîndu-l, numindu-l Domn și Rege. Uneori că douăsprezece fiice-ncîntătoare, alteori cinci, 325 Stătură-n radioasa frumusețe, si alteori doar una, însăși Rahab Care e Taină, Babilonul cel Mare, Mama Desfrînatelor. Ierusalim văzu ne-nsuflețitul Trup pe Cruce. Ea a fugit, Zicînd: "Aceasta este Moartea Veșnică? Unde să mă ascund de Moarte? Îndură-te de mine, Los! îndură-te de mine, Urizen! și haide să zidim 330 Mormînt și Morții să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
silită prin arte-nșelătoare S-adore chipul de Balaur al lui Urizen, să-și dăruie Copiii 595 Pe-Altarul sîngeros. Ioan văzu aceste lucruri în Ceruri Revelate Pe Insula Patmos, si auzit-a sufletele strigînd să fie izbăvite. El văzu Desfrînata Regilor Pămîntului, văzu Potirul Necurățiilor ei, hrana lui Orc și-a lui Satan, stoarsa din fructul Tainei. Însă cînd ea azări chipul lui Ahania cum plînge pe Neant, 600 Și auzit-a glasul Enionei din grotele Mormîntului cum răsună, În
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
mai rămase spirit. Pe-ascuns pleca din Sinagoga lui Satan, Cu Orc vorbi în taină. De Ceruri ea departe îl ascunse Cu pînză cea de în pe care-o numărase Enitharmon, Ea laolaltă-o strînse ca să iși mistuie Vesmintele de Desfrînata 605 Căindu-se amarnic; uneori osîndindu-se pe Șine, plină de remușcări, Iar alteori sărutîndu-și Vesmintele și Giuvaerele și-asupra lor plîngînd; Uneori întorcîndu-se la Sinagoga lui Satan plină de-Orgoliu, Iar alteori plîngînd naintea lui Orc, smerita, tremurînd. De-aceea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a tulburării minților cinstite Într-o haotică neliniște și lupta, cinste și trufie, 155 E-o amăgire-atît de uricioasa, încît afară te-arunca-voi De nu te pocăiești, și te voi părăsi că pe un putred ram ca să fii ars Cu Taină, Desfrînata, si cu Satan în Veacul Vecilor. Greșeală nicicînd nu poate fi răscumpărata în toată Veșnicia, Insă Păcatul, Însăși Rahab, e mîntuit cu sînge și furie și gelozie 160 Acea de sînge dîra ce se întinse peste ferestrele dimineții Mîntuit de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
răstignit pe arborele Tainei, plîngîndu-l 15 Și batjocorindu-l și ápoi adorîndu-l, numindu-l Domn și Rege. Uneori că douăsprezece fiice-ncîntătoare, alteori cinci, Stătură-n radioasa frumusețe, si alteori doar Una, însăși Rahab Care e Taină, Babilonul cel Mare, Mama Desfrînatelor. Și Rahab despuiatu-l-a pe mielul Domnului de-a' lui Luváh vesminte 361, 20 Apoi întîia oară ea zări slavă lui, si chipul ei de desfrînata se-arătă În toată urîciunea-i sub lumina cea divină, și din vesmintele lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
si alteori doar Una, însăși Rahab Care e Taină, Babilonul cel Mare, Mama Desfrînatelor. Și Rahab despuiatu-l-a pe mielul Domnului de-a' lui Luváh vesminte 361, 20 Apoi întîia oară ea zări slavă lui, si chipul ei de desfrînata se-arătă În toată urîciunea-i sub lumina cea divină, și din vesmintele lui Lúvah Ea își făcu o Mantie. Iar trupurile Vegetale pe care Enitharmon le teșea 362 în ale sale de țesut războaie Acuma se deschiseră în inima și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
13, 41) și simbol al Religiei Naturii (Natural Religion) (Rahab este "Vala, jos trasă-n trup Vegetal", cf. Vala, VIII, 277), deismul sau panteismul pe care Blake întotdeauna le-a înfierat. Blake a împrumutat numele din Vechiul Testament, unde Rahab este desfrînata din Ierihon care a ascuns de slujitorii împăratului cele două iscoade pe care Iosua le trimisese pentru a cerceta Ierihonul. Rahab a fost cruțata din acest motiv împreună cu toata seminția ei (cf. Iosua 2). În Noul Testament Rahab face parte din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
consultă cărțile de astrologie pentru a vedea dacă pierde sau nu procesul cu țăranii din Dobrunu. Nu-i ocolit, în această frescă a societății românești, momentul răscoalei. D. este, aici, aproape de viziunea lui Rebreanu. Eustațiu Cozianu este omorât, iar senzuala, desfrânata Cleopatra își duce mai departe destinul ei. Dar până atunci apare, agresiv, Bonifaciu, al doilea frate al Davidei, un personaj memorabil. Om dur, fără scrupule, posedă cu violență pe Cleopatra, pe o altă femeie din înalta societate (Doamna Ascherliu) o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]