103 matches
-
pe fundul fântânilor; fruntea despicată a secetă Carul Mare a tras brazdă adâncă până și-a rupt spițele într-un gând; obrajii scrijeliți de vânt piatra de moară macină bobul de grâu în intenția plugarului, piatra de om ține evidența desfrunzirilor în grădina lui Dumnezeu; buzele înțelenite în nerostire maci roșii pe calea ferată adulmecând depărtările; mâinile, da, mâinile două smerite semne de exclamare imitând sărutul palmelor sub icoană. Plângea. Ultimele lacrimi mereu sunt amare sau poate că trupul în sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Uneori semnul este superficial, o amprentă epidermică, aproape insesizabilă, o polenizare în luna aprilie, puful păpădiei peste frunza de brusture, crater săpat în lumina ochilor. Doamne, ajută-mă să cuprind cu sufletul și dincolo de lăbărțarea luminii! Craterele se cicatrizează toamna, desfrunzire cu desfrunzire, până când viața devine o rană închisă, un ser vegetativ, o moarte în emisfera nordică a inimii. Viața într-o cicatrice, dulce lehamete. Trăiești și mori cu aceiași ochi, trăiești și mori cu aceeași inimă. Șarpele, generos, nu și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
este superficial, o amprentă epidermică, aproape insesizabilă, o polenizare în luna aprilie, puful păpădiei peste frunza de brusture, crater săpat în lumina ochilor. Doamne, ajută-mă să cuprind cu sufletul și dincolo de lăbărțarea luminii! Craterele se cicatrizează toamna, desfrunzire cu desfrunzire, până când viața devine o rană închisă, un ser vegetativ, o moarte în emisfera nordică a inimii. Viața într-o cicatrice, dulce lehamete. Trăiești și mori cu aceiași ochi, trăiești și mori cu aceeași inimă. Șarpele, generos, nu și-a împrăștiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Eu știu să tac. Nebunul veritabil se ascunde sub pleoape ca după un capac de sicriu și moare în cuvânt precum viermele într-un cocoloș de mătase. Nimic mai umil decât să te jupești primăvara de propria piele ca o desfrunzire timpurie, apoi să-ți croiești din ea cămașă de nuntă sau de înmormântare. Nimic mai claustrofob decât strâmtorarea propriului păcat. Nebunul mereu are soluții, așteaptă cuminte o primăvară mai generoasă, pentru a decupa din el ca dintr-o revistă; la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
tălpile arse ale bătrânului; salcia, ca întotdeauna sensibilă, plângea pentru o oglindă făcută țăndări deasupra lacului chipul Tatălui ridat de valuri. În cer se doarme, pe pământ se moare, iertați-mă, fraților! Petru, legat de hambar, număra în sens invers desfrunzirile. Coastele strivite de bocancii starețului, timpanele sparte, palmele arse, ochii vineți, părul smuls, maxilarul rupt, clavicula dislocată, genunchii juliți, hainele lipite crustă de piele. În cer se doarme, pe pământ se moare, iertați-mă fraților! Spre dimineață, la ceasul 4
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
chimono și pielea doamnei Miyagi, strângând un sân neted și călduț, de formă alungită, în timp ce mâna doamnei, dintre crengile de keiaki apucase mădularul meu și-l ținea cu îndrăzneală, scoțându-l din haine, de parcă ar fi întreprins o operație de desfrunzire. Ceea ce-mi suscita interesul, în sânul doamnei Miyagi, era coroana de papile în relief, cu granulație densă sau măruntă, răspândită pe o arie destul de mare, mai dese pe margini, dar ajungând până la sfârc. Papilele controlau probabil senzații mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
de demult, din vremuri, ecoul dă cetății Un aer grav din jertfa, acelor dispăruți... Vezi, bobul care astăzi l-ai strâns de pe ogor, Din sufletul vreunui de-aceia, poate-i rodul, Privește-l și arată-l spre văzul tuturor, Când desfrunzirea toamnei...și-a început exodul...
?N NUMELE VIE?II by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83808_a_85133]
-
propoziții sunt ofrandă înțelesului se pierd lacrimi între ziduri reci pe care va crește iarba Fuga Cu privire la ape este o chestiune de ore să trec fugar puntea locuiesc în întrebarea cu răspuns închis sub strat de zăpadă mi se pregătește desfrunzirea pot duce pe umerii orele târzii ale nopții în cuptorul neîncăpător al somnului să transcriu fuga cu eleganță pot fi pradă vânătorului răbdător acum dorm lângă tine iubito și totul miroase a fân proaspăt. Imagini compuse mama între perne roșii
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
alcătuirea imaginarului artistic îl are cromatica (de exemplu, albastrul de Voroneț sau: Bujorii albi din scoarța muntenească). Tot pe filieră simbolistă, în poemele lui Horia Zilieru sunt prezente sinesteziile (Înmiresmat e gerul. Aud zborul / de îngeri în lumina lăcrimată subt desfrunzirea smirnei...; E verde frigul dincolo de tine...; planeții bat mioapele timpane...). Antologia Astralia se deschide cu selecții din volumul Florile cornului tânăr, la începutul căruia Baladă munteană dă tonul nostalgic, aducând o undă de idilism în evocarea fetelor noastre cu fotă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
literei, Ana Blandiana devine vocea lirică a îndoielilor, a suferințelor și a nesiguranțelor ascunse ale unei lumi învăluită în teroare. Neputința revoltei este, însă, condamnată de către aceasta: "Eu cred că suntem un popor vegetal,/ De unde altfel liniștea,/ În care așteptăm desfrunzirea?/ de unde curajul/ De-a ne da drumul pe toboganul somnului/ Până aproape de moarte,/ Cu siguranța/ Că vom mai fi în stare să ne naștem/ Din nou?/ Eu cred că suntem un popor vegetal -/ Cine-a văzut vreodată/ Un copac revoltându
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
elemente simbol, aparținând aceluiași câmp semantic al cadrului natural, Ana Blandiana redă universul acelei vremii, printr-o frescă deconstructivistă a generației sale. Îmbinând cadrul natural cu ideea de moarte, printr-o insesizabilă trecere de la teluric la uman, autoarea folosește metafora desfrunzirii drept punte de trecere între cele două medii. Desfrunzirea este un atribut al toamnei, dar și al perioadei de sfârșit a vieții, care poate fi generată de univewrsul sufocant persecutor, în care aceasta trăiește. Identificarea cu natura se realizează, astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Ana Blandiana redă universul acelei vremii, printr-o frescă deconstructivistă a generației sale. Îmbinând cadrul natural cu ideea de moarte, printr-o insesizabilă trecere de la teluric la uman, autoarea folosește metafora desfrunzirii drept punte de trecere între cele două medii. Desfrunzirea este un atribut al toamnei, dar și al perioadei de sfârșit a vieții, care poate fi generată de univewrsul sufocant persecutor, în care aceasta trăiește. Identificarea cu natura se realizează, astfel, nu numai în bucurie, ci și în tristețe. Deconstruindu-și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
nume/ Acestui ultim regat". (Cine-a numit) Această țară a nimănui, "sursă a inspirației, deținătoare a adevărului, situată între viață și moarte este leagănul creației blandiene"127. Reînviind romantismul blestemat, Ana Blandiana readuce în prim-plan toamna, ca anotimp al desfrunzirii, al morții dominat de frig, de ceață și de umbre pe care ea nu îl înțelege și nici nu îl acceptă și pe care îl pune pe seama cruzimii trecerii timpului și a blestemului societății în care este nevoită să trăiască
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Nici de frică/ (N-ați văzut niciodată/ O tulpină galbenă/ Încolăcindu-se printre gratii?)./ Singurul lucru/ De care suntem ferite/ (Sau poate private)/ E fuga" (Delimitări). sau: "Eu cred că suntem un popor vegetal,/ De unde altfel liniștea/ În care așteptăm desfrunzirea?/ De unde curajul/ De-a ne da drumul pe toboganul somnului/ Până aproape de moarte,/ Cu siguranța/ Că vom mai fi în stare să ne naștem/ Din nou?/ Eu cred că suntem un popor vegetal-/ Cine-a văzut vreodată/ Un copac revoltându
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Zinoviev și redate în cartea citată. Întrebuințarea metaforelor subversive, adică a acelor structuri secrete, care să funcționeze ca atac contra dictaturii, reprezintă un fapt comun al scrierilor cenzurate. Astfel, incapacitatea de revoltă transformă oamenii într-un popor vegetal care așteaptă desfrunzirea. Consecința lipsei luptei o reprezintă boala, nebunia sau gratiile. Entitatea ontologică inedită pe care o dezvoltă textele subversive este tocmai omul alienat, într-o societate limitată, sufocantă, traumatizantă, în jurul căreia acesta se încolăcește zadarnic, încercând să evadeze. "Cele patru poezii
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și adjectivele cu valoare de superlativ absolut (întreg, totul), venite în completarea realității dureros-apocaliptice. În Delimitări, nazala dentală n este înlocuită cu oclusiva dentală sonoră dură d: "Eu cred că suntem un popor vegetal,/ De unde altfel liniștea/ În care așteptăm desfrunzirea?/ De unde curajul/ De-a ne da drumul pe toboganul somnului/ Până aproape de moarte,/ Cu siguranța/ Că vom mai fi în stare să ne naștem/ Din nou?/ Eu cred că suntem un popor vegetal-/ Cine-a văzut vreodată/ Un copac revoltându
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
transformă acțiunea verticală a Învierii într-o celebrare atemporală, în timp ce simultan se prezintă somnul muritorilor ca repre zentând neliniștea sufletelor nemântuite. O nemișcare generală, mai degrabă decât o tulburare pătrunzătoare, este starea de spirit corespunzătoare formatului pătrat. Schimbarea copacilor, de la desfrunzirea iernatică la frunzișul văratic, este prezentată nu ca un proces, ci ca o confruntare statică între două condiții opuse. Tot astfel, în întreaga compoziție evenimentul Învierii a devenit o înfățișare a stărilor imobile ale existenței. Spațiul picturii este împărțit în
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de îndreptat în viața lor. Stanțe și versete e jurnalul unei lungi inactivități, în care totuși ceva se petrece: o decantare a impresiilor din realitatea imediată și, mai ales, a amintirilor despre trecutul îndepărtat. Toate cad lent, ca într-o desfrunzire de arbori sau ca într-o ninsoare. Dacă e să-i dau un nume acestui proces, i-aș spune: despodobirea de iluzii. Bacovia scrie acum, de cele mai multe ori, cu o anumită impersonalitate, cu economie sufletească, liniștit, ca și cum ar murmura sau
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
șoarecii de aur gândul mi-l rod”. S. nu reușește să treacă de nefericirile biografiei sale modeste nici în Fântâni pentru popas (1939), unde construiește câte o imagine mai reușită, dar o devalorizează cu câte un clișeu final. Ultimul volum, Desfrunziri (1945), sugerează chiar din titlu drama inadaptării, motiv curățat acum de influențele sămănătoriste vizibile anterior. S. își încercase condeiul și în proză, dar romanul Părintele Nichita, deși finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
titlu drama inadaptării, motiv curățat acum de influențele sămănătoriste vizibile anterior. S. își încercase condeiul și în proză, dar romanul Părintele Nichita, deși finalizat, rămâne netipărit. SCRIERI: De pe dealuri uitate, Mediaș, 1937; Vibrări, Mediaș, 1938; Fântâni pentru popas, Mediaș, 1939; Desfrunziri, Sibiu, 1945. Repere bibliografice: Romulus Demetrescu, ,,De pe dealuri uitate”, PLI, 1937, 5; Romulus Demetrescu, ,,Vibrări”, PLI, 1938, 4-5; Romulus Demetrescu, ,,Fântâni pentru popas”, PLI, 1940, 1-2; Predescu, Encicl., 823; Călinescu, Ist. lit. (1941), 857, Ist. lit. (1982), 943; C. Fântâneru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290004_a_291333]
-
Dezvoltarea de tehnologii alternative la cultura sfeclei de zahăr pentru obținerea produselor performante, ecologice și energetice (bioetanol) Proiectul ADER 2.3.1: Cercetări privind determinarea conținutului în zahăr și în substanțe melasigene a coletului remanent în urma înlocuirii decoletării sfeclei cu desfrunzirea (scalparea) Perioada de derulare a planului sectorial: 2015-2018 Bugetul estimat: 712.850 lei Total lei: Cultura de sfeclă de zahăr este deosebit de importantă pentru România din punct de vedere economic, social și de mediu. În anul 2002 Guvernul a declarat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
cât și la evacuarea acestor impurități din fabrică. Proiectul își propune să determine cele mai eficiente metode de reducere a procentului de impurități la recoltarea sfeclei de zahăr. Se va studia înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire, astfel că în procesul de extracție a zahărului în fabrică va fi utilizată sfecla întreagă (inclusiv coletul - care până în prezent era eliminat la recoltare). Se va studia optimizarea randamentului de extracție a zahărului din rădăcina întreagă în fabricile de zahăr
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
în fabricile de zahăr, care va duce în final la creșterea cantității totale de zahăr extras din sfeclă comparativ cu situația actuală. Principalele obiective de cercetare vor viza: - identificarea de metode și soluții pentru înlocuirea decoletării sfeclei de zahăr cu desfrunzirea (scalparea); - determinarea celor mai eficiente metode de reducere a procentului de impurități la recoltare; - reducerea pierderilor de fertilitate a solului prin micșorarea cantității de sol fertil și resturi vegetale transportate împreună cu sfecla; - îmbunătățirea sistemului de calcul a plății materiei prime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
colet; - optimizarea proceselor de recoltare și transport a sfeclei în fabrică; - optimizarea randamentului de extracție din rădăcina întreagă în fabricile de zahăr. Activități realizate în cadrul proiectului: - testarea unor dispozitive (metode) pentru înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire sau scalpare (an I - II); - testarea metodelor de desfrunzire în parcelele de sfeclă cu densități cuprinse între 60-100 mii plante/ha pentru a stabili cea mai eficientă metodă în funcție de densitatea și uniformitatea culturii (an II - IV); - testarea în cultură a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
în fabrică; - optimizarea randamentului de extracție din rădăcina întreagă în fabricile de zahăr. Activități realizate în cadrul proiectului: - testarea unor dispozitive (metode) pentru înlocuirea decoletării sfeclei la recoltare cu diverse variante de desfrunzire sau scalpare (an I - II); - testarea metodelor de desfrunzire în parcelele de sfeclă cu densități cuprinse între 60-100 mii plante/ha pentru a stabili cea mai eficientă metodă în funcție de densitatea și uniformitatea culturii (an II - IV); - testarea în cultură a noilor hibrizi de sfeclă creați pentru a reduce cât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]