92 matches
-
Titta Ruffo, Giovanni Dumitrescu, Tetrazzini, Bellincioni, Félia Litvinne și Lucienne Bréval În repertoriul lor wagnerian, Yvonne de Tréville, incomparabilă soprană de coloratură, Dar clée, Nuovina și Elena Teodorini, gloriile țării, pe care le duceam acasă, elevi și studenți, În triumf, deshămându-le caii de la caretă; apoi, meșterii scenei franceze și italiene: Sarah Bernhardt, cu vocea ei de aur, Mounet-Sully, umplând scena și teatrul cu răcnetele lui disperate În Oedip de Sofocle, Le Bargy și Lucien Guitry, impecabili În drame pariziene de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și sigur pe el de adineauri, când glumea pe socoteala căzăturilor mele, devenise deodată atât de tulburat și de înfricoșat la vederea mea chircit și încovrigat aidoma fetusului pe pământul țepos, încât plângea cu sughițuri deasupra mea încercând să mă deshame, să-mi desfacă sforile sufocante și să mă aducă pe linia de plutire. Titi, Titi, să nu mori, Titi! Auzi? Auzi? Auzi ce-ți spun? Scoală-te! Scoală-te! Și plângea în cascade sonore, desfigurat de groază sub cerul amețitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
de viteză": Dii, talan,'tu-ți saramura mă-ti, dar'!... Am ajuns la moară. Curtea era înțesată cu căruțe fel de fel; și care cu boi și căruțe cu cai. Cei care aveau mai mult de așteptat dejugaseră boii și deshămaseră caii, iar aceștia, melancolici și răbdători, ronțăiau brațul de coceni din fața lor, pus de stăpânul grijuliu și atent. Am intrat în curtea morii, înaintând cu atenție printre căruțele înghesuite, lăsate alandala într-un spațiu fără stăpân, în cea mai deplină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
niet, Moscva-Kiev! Și ieși lăsându-mă brusc cu o asemenea pace în suflet încât am mâncat, chiar cu poftă, al doilea șnițel, amintindu-mi bine de schița aceea a lui Babel în care cavaleriștii lui cuceresc un sat al albilor, deshamă caii și vor să se odihnească, dar el, politrucul, vrea să le citească Pravda, nici unul nu se poate concentra, toți sunt plictisiți până ce, în plină lectură, el trage sabia și hârști!, taie gâtul unei gâște care trecea prin ogradă, toți
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pe drumețul ce se odihnea sub el. Capitolul VI Mărinimia bătrânilor Gheorghiu − Măi Mihăiță, taică-tu s-a întors de la chirie? îl întrebă bunicul pe nepotul care le adusese de-ale gurii fiind trimis de maica-sa. − Da, bunicule, acum deshamă caii și-i dă în grajd. − Apăi să-i spui că am zis eu și bunică-ta să vină la deal, la noi. S-o ia și pe Maria că avem ceva de vorbit toți patru. Tu și Emilia sunteți
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Lacrimile îi curgeau pe obraji auzind gemetele de durere scoase de Costache, totuși nu se pierdu cu firea și o ajută pe maică-sa să înfășoare capul rănit cu fâșia de pânză pregătită de Maria. Băiatul Gheorghiță între timp a deshămat caii, i-a legat la iesle punându-le sub boturi un braț de ovăz cosit, apoi veni și el alături de femeile ce se ocupau de taică-su. Odată terminată oblojirea rănii, Maria revine la întrebările privitoare la ce s-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
lui precum și socrul acestuia, Negruș. Deschide poarta mare ca să poată intra căruța, apoi ajută pe mama Elena să coboare, îi sărută mâna și o îmbrățișează ca un ginere iubitor cei era și-l ajută și pe bătrânul Negruș. Cumnatusău Ghiță deshămase caii și le pusese în față un braț de fân apoi, la îndemnul lui Costache urcară scara spre casă fiind conduși să intre în odaia „de din jos pentru oaspeți”. Odaia aceasta este împodobită cu cele mai frumoase scoarțe, aici
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
întoarse acasă Mihăiță. O îmbrățișă și el pe bunica cu dragoste după ce-i sărutase mâna și întrebă, cu oarecare șiretenie: − Singură ai venit de la Cursești, bunică, eu nu mai văd pe nimeni ? La întrebarea unde este Gheorghiță, răspunse că acesta deshamă caii ca să-i ducă la imaș, că azi au fost amândoi la cărat piatră pentru școala cea nouă. − Da ce-i cu voi, dragii bunicii, vă apucați iar de învățat carte? spuse dânsa, a glumă. − Nu, bunică, se face o
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la vale, pe uliță. Au ajuns la fierăria lui Simion Sfrijan la care așteptau destul de mulți la rând. Au aflat că și la celălat fierar din târg stăteau destui în așteptare, așa că, neavând încotro, au tras căruța în curte, au deshămat caii legându-i de mănușile căruței, și le dădu un braț de iarbă. Gândindu-se că au de așteptat vreo două ceasuri, moș Negruș propune să meargă cu toții la han, că tot avea Costache ceva de vorbit cu Hanganu, iar
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ceilalți ai casei. Deodată se auzi glasul cunoscut al lui Costache care, descărcase marfa la negustorii din târg, a luat, ca de obicei, pâine și covrigi de la Haim și acum se întorcea acasă. Gheorghiță și Dumitru îi deschiseră poarta, apoi deshămară caii și-i duseră în șură iar Săndel se amestecă și el în grup, deși inima îi bătea în piept ca un ciocan. Capitolul XII La fântâna lui Boboc în ograda casei lui Ghiță Ciotacu , Marița nevastăsa, tocmai isprăvise de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
făcându-și cruce și luară calea spre Bogdana. Ajunși la via care trebuia culeasă, deoarece dacă se întârzia, o făceau alții, deprinși să se înfrupte din munca altora, Costache și ceilalți coboară și se pregătesc să intre printre rânduri, Gheorghiță deshămă caii, îi împiedică și-i lăsă să pască lucerna de la marginea viei, lucernă ce fusese cosită de trei ori dar acum, după ploile din septembrie arăta ca primăvara. Culesul l-au început de la hotarul cu Ion Cârlan, primele coșuri au
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cu care ocazie s-au odihnit puțin și drumeții. Pe drum au vorbit multe, învățătorul Isailă fiind și agronom, dar încet-încet discuția a alunecat tot spre temerile și frământările la ordinea zilei. După ce vineri în zori ajunseră la Pungești, Costache deshamă caii, îl cheamă pe fecioru-su Dumitru, care se învârtea prin ogradă și-i poruncește să ducă caii pe islazul comunal, să le pună piedicile și după ce se întoarce, își va repeta lecțiile pentru școală. * − Dumitre, ia vezi tu ce-i
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de partid. Oamenilor li s-a cerut socoteală unde se duc. La răspunsul lor li s-a reproșat: „La muncile agricole nu mergeți în zi de sărbătoare dar pentru biserică mergeți”. Convoiul a fost oprit, iar oamenii au trebuit să deshame caii de la căruțe și să-i înhame la pluguri, anume pregătite, și obligați să are până seara. Noi, cei rămași la biserică socoteam că până la ora zece oamenii se vor întoarce. Mare ne-a fost îngrijorarea când nici până la ora
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe mal. Nefiind nimeni prin preajmă, am început să strig cât mă ținea gura. Hei, este cineva pe aici? Veniți să mă scoateți din apă, că mă afund în mâl! 123 În scurt timp au apărut câțiva oameni, care au deshămat calul. După ce calul a ieșit din apă, mi-au luat din mână mapa cu acte importante pe care o țineam ridicată deasupra capului. Șareta aproape nu se mai vedea din apă. Plină de mâl și udă până la brâu, ajutată de
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
de partid. Oamenilor li s-a cerut socoteală unde se duc. La răspunsul lor li s-a reproșat: „La muncile agricole nu mergeți în zi de sărbătoare dar pentru biserică mergeți”. Convoiul a fost oprit, iar oamenii au trebuit să deshame caii de la că ruțe și să-i înhame la pluguri, anume pregătite, și obligați să are până seara. Noi, cei rămași la biserică socoteam că până la ora zece oamenii se vor întoarce. Mare ne-a fost îngrijorarea când nici până la
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
întrebări, mi-a povestit de două ori și atunci mi-am amintit. Noi doi am fost scoși la cosit pe lângă Chiriași, un sat din apropiere de Grind. Farcaș, un militar, escorta noastră de atunci, a rămas în căruță. Noi am deshămat caii și i-am legat unul în stânga, celălalt în dreapta căruței. Escorta stătea în căruță, pe scândură, cu automatul în mână și ne păzea în timp ce noi coseam iarba. La un moment dat, cât coseam noi acolo, a venit un roi de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
car și cai, provizii de drum, și este condus. Lipsesc doar cadourile (dar fără îndoială ca acestea îi vor fi date la întoarcere). În Sparta, primirea făcută nu este cu nimic mai prejos, oameni și animale fiind bine tratați: sunt deshămați caii, sunt duși în grajduri unde sunt bine hrăniți cu un amestec de orz și ovăz alb, Telemah și Pisistrate sunt invitați la ospățul care este dat în onoarea dublei căsătorii a fiului și a fiicei lui Menelau, sunt introduși
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]