766 matches
-
Mamă. ACUARELĂ Trag plapuma rușinii pe corpul meu bronzat: O, cum mai latră gerul, trezind întregul sat. Strâng pumnii disperării sub capul meu, fierbinte Nu cred să te iubească de astăzi înainte Așa altcareva. Ci visele - ca mrejele, ca un desiș ghimpos ... Trag plapuma, trag pielea dezvelindu-mă până la os, De parcă-ar stărui ceru-n carnea-mi să se-mplânte, Ca-n mine tinerețea o viață să tot cânte. Ci alt vis mă trezește, mă lasă pălmuită, Și ca nicicând bogată
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/renata_verejanu_1409398829.html [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
a fost o dimineață frumoasă. Am luat o mână de flori, și am plecat la ai mei. Lângă părinți și bunici, era un pâlc de oțetari groși cât mâna. Se tot întinseseră. De această dată, erau tăiați. Lângă socri, un desiș de măceși ocupase locul. Și ei, erau tăiați. Nu, nu de mine. De nimeni din familie. Cine o făcuse, nu lăsase niciun nume. Atunci mi-am adus aminte. De un Ambasador al României, fost Ministru de Finanțe, fost Primar al
VISUL de JIANU LIVIU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Visul_jianu_liviu_1383314497.html [Corola-blog/BlogPost/363193_a_364522]
-
necazul și-a lui apăsare. Așteaptă, supuse, să fie călcate De tălpile fine și vindecătoare, Când iarba și rugul se-nchină, uscate, Și cântă un imn spre o zi viitoare. Când noaptea-și trimite străjerii de stele De pază-n desișuri ce tremură sumbre, Lumina din tainița inimii mele Ucide sclavia stăpânelor umbre. Cărările inimii-s, azi, luminoase, Că umbra se-ascunde în noaptea adâncă Și visele îmbobocesc, preafrumoase, Ca floarea-de-colț pe nevrednica stâncă. Pseudonim literar - Bonnie Mihali Referință Bibliografică: Cărările
CĂRĂRILE INIMII de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/curelciuc_bombonica_1485981670.html [Corola-blog/BlogPost/379605_a_380934]
-
ta strabate depărtări Un pas ne leagă printre cuvintele înlănțuite Ale unei lumi de-a pururi învechite. UMBRELE CAILOR În noaptea acelei judecății nesăbuite, Umbrele cailor care tropoteau Păreau tridimensionale la lumina lunii hilare, Ropotele lor încălzeau semicercuri stelare, În desișul acesta ecoul se pierdea în zare. Mă pierdusem în abisul Pădurii spânzuraților, Un semn al durerii, a umbrelor împământenite, A unor suflete chinuite de remușcări zdruncinate, De ce atâtea tristeți păzite și nemărturisite? A unor chipuri care cândva au fost zidite
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1484169294.html [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
iubirii, Deși am devenit o amintire neștearsă, luminând a ta viață, Căldură pentru o inimă înțeleaptă. Mă vei pierde, din lumea aceasta mare, Cu sentimente mult prea banale. Mă voi ascunde din hibernările decimale, Nu vreau, să mă pierd în desișul amorțit, plin de tăceri. Când eu te caut, inima îmi este plină, Cerul îi senin, deși viața îmi este un chin, Mult prea mult, pentru o iubire așa mare. DOR DE ȚARĂ Mi-e dor de lacrima visului, de glasul
UMBRELE CAILOR (POEME) de CLAUDIA BOTA în ediţia nr. 2203 din 11 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/claudia_bota_1484169294.html [Corola-blog/BlogPost/377690_a_379019]
-
îl uimește pe-ndraznet, Chip frumos la-nfatisare cu cosite far' de preț. Voinicel,umil se pleacă și se lasă pe genunchi, Către ea priviri aruncă,strabatand-o că un junghi. I-si ridică ușor povară și se pierde în desiș, Ochi timizi de fetișcana,urmarindu-l pe furiș Tot alaiul se grăbește să ajungă pe fugar Ce a înfruntat și îndrăznește să plece fără habar. Gest de mână tremurânda,pavăza în calea lor Vine netezind izbândă pentru craiul munților. A
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/edi_peptan_1445939038.html [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
unor poeți români. Este suficient să amintim că Ion Budai-Deleanu, în dorința de „a introduce un gust nou de poezie românească”, vrea să-i învețe pe „tinerii cei de limbă iubitori a cerca și cele mai ridicate și mai ascunse desișuri ale Parnasului, unde lăcuiesc musele lui Omer (s.n.)”, recunoscând că a folosit ca modele miturile homerice și cerând, în debutul Țiganiadei, ajutorul muzei care l-a inspirat pe întemeietorul literaturii elene: „Muză! Ce lui Omir odinioară / Cântași Vatrahomiomahia, / Cântă și
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1492189359.html [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
pădurea cu stejarii scârțâitori și pensionarul așezat la coada umilinței și-mi continui drumul spre nicăieri. Poate voi întâlni acel Bine mult râvnit și căutat de toți românii până și peste mări și țări, la zile lumină depărtare. Ies din desișul codrului și dau peste o poieniță plină cu tineri care dansează. Par a fi fără nicio grijă. Este doar o părere. De undeva se aude o muzică, care te înfioră. Ea conduce pașii tinerilor fără locuri de muncă, fără viitor
DRUMUL CĂTRE NICĂIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1493874370.html [Corola-blog/BlogPost/380065_a_381394]
-
a sărit? - Nicicum; a plecat să se bălăcească în apa până la genunchi. Sărim? - Sărim! - Iuhuuuu..... * - Am obosit, eu mai stau la soare. - Mie mi-e foame! Merg să caut niște corcodușe. - Nu mai găsești; le-am halit noi. - Poate în desiș, unde este mai greu de pătruns.... - Pe acolo sunt șerpi! - Ți-e teamă că am să vă descopăr cazemata? - Știi de ea? - Sigur că știu. - Și n-ai stricat-o? - Ați găsit-o stricată? - Încă nu. Cineva ni le descoperă
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1467902478.html [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
pe săturate, își spală și obrajii cu apă rece de munte. Apoi reluă, în mare goană, cu neliniște, drumul de întoarcere. Urcă un munte, coborî o vale, încă un munte, încă o vale. Puterile îl părăsiră iarăși. Intră într-un desiș de pădure prin care reușea să răzbată din greu. Soarele se îndrepta spre asfințit. Dacă nu se va întoarce până la apusul soarelui în tabăra unde-l aștepta voievodul, va pierde tot ce câștigase în ziua aceea cu atâta trudă. O
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1411972627.html [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
a serii de vară. Bărbatul stătea pe verandă, cu umărul sprijinit de stâlpul scării. Privea gânditor,scrutând cu ochii negri, bolta cerului. Era o liniște nefirească, doar greierii se auzeau încet. Coborî treptele și se îndreptă spre lacul ascuns de desișul copacilor, care adăposteau taine de nepătruns. Semeția lor impresiona, inspira respect, știind că vârsta depășea sute de ani. Pașii lui își încetiniră ritmul ... o muzică neobișnuită, suavă, răsuna în liniștea de nepătruns. Vocea diafană de femeie, încânta auzul bărbatului. Lacul
ÎN ARŞIŢA NOPŢII de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_arsita_noptii.html [Corola-blog/BlogPost/358971_a_360300]
-
ridică îndurerat deasupra munților ca să-și caute fiica și nepotul. Către dimineață, când deja primii zori se arătau la orizont, îi descoperi corpul răpus într-o poieniță. Urlă de durere, de răsunară văile și fiarele sălbatice se ascunseră înfiorate în desișuri. Pe aripile sale purtă la palat trupul înțepenit al fiicei sale și-l așeză lângă cel al prințului Paloș. Se lumina de ziuă și simțindu-se slăbit, se așeză cuprins de amărăciune și neputință într-un cotlon întunecat și răcoros
XIII. URMAŞUL LUI DRACULA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1422866454.html [Corola-blog/BlogPost/376207_a_377536]
-
o zi le voi răsuci dincolo de masca dintre maluri și le voi trimite peste prăpăstii. de acolo pornesc corăbiile spre oceanul de niciunde. între timp, ziduri înțelepte șerpuiesc pentru cetatea în care vom fi trăit, și eu, și tu, în desișul luminii... Referință Bibliografică: în hohot să ardă / Gina Zaharia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1320, Anul IV, 12 august 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Gina Zaharia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
ÎN HOHOT SĂ ARDĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1407855344.html [Corola-blog/BlogPost/360129_a_361458]
-
gândeam unde pot fi iezii... le-or fi foame...și deodată îmi fulge- ră prin minte ideea: Aici, în liziera de salcâmi trebuie să fie. Presupunerea mi-o indicase că- prioara. Încercase, așa muribundă cum era, să se târască în desișul de salcâmi, să-i alăpteze. Am pătruns cu greu printre crengile dese și încurcate până aproape de un izvor, deasupra că- ruia era o vatră de nisip galben și mărunt. Am stat nemișcat cu urechile ascuțite. Nimic. Am început să imit
O ALTĂ MOARTE A CĂPRIOAREI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 by http://confluente.ro/Ion_i_paraianu_1403779517.html [Corola-blog/BlogPost/371067_a_372396]
-
-o și pe care a mărturisit-o apoi cel care a trăit-o. Și anume, un tânăr de 20 de ani, care voia să se sinucidă și care s-a dus pe marginea unei prăpăstii, după ce a trecut printr-un desiș foarte greu, foarte mare; era într-o mare deznădejde. Și spune că atunci nu voia decât să-i fie șters numele din Cartea Vieții, atât de mare era întristarea și supărarea lui. Cine era acest tânăr de 20 de ani
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495173116.html [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
arunce în prăpastie, să facă pasul acela decisiv, când era o liniște de mormânt, a simțit o mână pe umăr și apoi o îmbrățișare: era Părintele Daniil. Cum a ajuns lângă el, fără zgomot, cum de s-a strecurat prin desiș, cum de l-a văzut acolo ascuns în râpa aia? Nimeni nu știe. Și după ce Părintele Daniil l-a îmbrățișat și l-a oprit de la acest gest, tânărul i-a devenit fiu duhovnicesc și a pătimit și el, ca ucenic
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO by http://confluente.ro/stelian_gombos_1495173116.html [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > DOAR TU... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1165 din 10 martie 2014 Toate Articolele Autorului Doar tu... De câte ori mă rătăcesc în desișuri grele de gânduri singura cărare luminată duce către tine... mă caut în tine ca să mă regăsesc în prezent, mi-am făcut un obicei din asta - nu mai folosesc oglinzi retrovizoare care sunt împregnate de mersul înapoi... pereții sufletului zbuciumat de
DOAR TU... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 by http://confluente.ro/Doar_tu_ecaterina_serban_1394440798.html [Corola-blog/BlogPost/353659_a_354988]
-
fânul. Îl apuca, în schimb, hărnicia spre sfârșitul sezonului, când zmeura se mai rărea, când mai găseai zmeură mare și frumoasă doar prin huciuri, pe la umbră, în locuri mai greu accesibile. Atunci, nu știu de ce, îi plăcea să umble prin desișuri întunecate și să scoată la iveală zmeură mare, spornică. Când se termina zmeura în parchetele mai apropiate de casă, noi plecam să căutam mai spre munte, acolo unde era mai rece și zmeura se cocea mai târziu. Țin minte, odată
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zmeurarii_viorel_darie_1387527973.html [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > PENTRU ULTIMA DATĂ EȘTI FRUNZĂ Autor: Suzana Deac Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Culoarea florii cât un desiș cade în picături orăcăitul broaștelor se strânge în cântecul tău visele se topesc în cuburi de gheață plimbă-ți degetele pe voalul gerului ridică omul la nivelul pieptului când verdele ferigii se preschimbă în albastru și arde în violet cuvântul
PENTRU ULTIMA DATĂ EŞTI FRUNZĂ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Pentru_ultima_data_esti_frunza.html [Corola-blog/BlogPost/345083_a_346412]
-
modrul, Cu pluguri și cu grape, pe ogor. Prin iarba verde ies la drum gândacii Și păsările vin în țară iar, Gelos și umed, vesel și sprințar, Vântul sărută mai cu jind copacii. De prin tufișuri Și mărăcini, De prin desișuri Și vizuini, Ies ursuleții, Râșii, mistreții Și veverițele Prin aluniș, Ieș și căprițele, Ies și vulpițele, Și prepelițele În luminiș. O rândunică Își spală-n baltă Penajul sur. O rămurică În plop tresaltă De bun augur. E sărbătoare peste tot
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1490793435.html [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
într-o zare de fum pe sub streșini de cer cernând viață din scrum, mai atinge-m-o clipă scăpărând un amnar, să-ți strâng dorul ce țipă prins sub urme de jar. Mai învață-mă-ncet să culeg păpădii din desișul de aer plin de inimi pustii, mai așteaptă-mă-n iarba cu descântec de miei desfăcând din Rai, salba cu reîntoarceri de stei. Mai întâmplă-te-o clipă la izvorul de cuci să-ți beau dor din aripă să-mbrac
GEAMANTANE DE SCRUM de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/doina_bezea_1495875094.html [Corola-blog/BlogPost/371617_a_372946]
-
pădure - frumoasă, roșie, aromată, de-ți lasă gura apă, de bună ce e! Dar, ia să văd, tu ce ai adus în coșuleț? - Ei, asta-i bună, Pufosule! Ce, eu sunt ca tine? Să umblu bezmetic prin părău și prin desișuri de pădure după pește și zmeură? Eu sunt mult mai deștept ca tine! - Cum adică? Tu deștept și eu prost? - Să vezi! Am luat-o agale de-a lungul marginii pădurii, am coborât în vale, deasupra unui luminiș de lângă râu
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Ursuletii_pentru_copii_viorel_darie_1393917218.html [Corola-blog/BlogPost/347643_a_348972]
-
declară (p. 464), ceea ce este esențial pentru mărturisirea de Sine, se poate întoarce în astral și îl caută în Sine pe Cel ce a fost, Ființa elementelor, într-o thanatică oglindă, în Râul negru al preexistenței: „În Râul negru, ceara/ desișurilor galbene de floare/ aprinde facle”, sau: „Grea lumină/ în negrul Râu, în sumbrele portaluri!” (p. 466). Timpul și spațiul, ca dimensiuni ontice, la Eugen Dorcescu își șterg aributele, pentru că, așa ca în ezoterismul hindus, ar rupe armonia sferelor, ar crea
EUGEN DORCESCU: POEZIA CA EXISTENȚĂ REFLEXIVĂ – SĂVÂRȘIRE ÎNTRU DESĂVÂRȘIRE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1444926418.html [Corola-blog/BlogPost/372554_a_373883]
-
sa de a se exila de lume, în liniștea naturii, a pădurii: Ia-mă de mână și du-mă în verde, / Să uit și să iert micimea umană, / Sărută-mă lung, de parcă m-ai pierde, / Și-apoi să mă lași desișului hrană.” Însă, după acest rămas-bun, revine cu o ultimă dorință și cu speranța revederii...: „Mă lasă-n pădure, dar ia-mi, până pleci, / Toată iubirea de foc de pe buze... Când căuta-mă-vei sub umbrele reci, / Te voi primi cu
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1488613344.html [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
vedere. Cel puțin aveam cui adresa o vorbă. Astfel se face că el acum îmi călca pe urme răscolind covorul frunzelor veștede, neliniștit mirosind urmele micilor sălbăticiuni ca: iepuri, arici,veverițe fazani și chiar vulpi ce-și făcuseră sălaș prin desișul pădurii. Figaro în ciuda taliei mari era un câine tânăr și uneori doctorul când mergea la vreo partidă de vânătoare cu amicii începuse să-l ia cu sine, împreună cu alți doi câini din aceeași rasă, mai bătrâni, antrenați bine pentru vânătoare
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463339968.html [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]