3,549 matches
-
a versificației. Poemele au în general 5-6 strofe. Eufonia este fără cusur. Drumul vieții sale, parcurs până în prezent, poate fi rezumat astfel: „Am înotat în ape de oceane / Ce se lovesc de țărmuri fără nume / Cetăți la malurile riverane / Le deslușesc din apele în spume // Lovit ades de nemiloase valuri / Am reușit să scap de uragane / În nopți senine meditez pe maluri / Când îți compun poemele profane” (Spre astre). Elementul politic, în special cel istoric, este predominant.Totodată, autorul se consideră
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
Și nu-nțeleg de ce nu vrei să crezi C-al meu destin e să îți fiu aproape Și lumea s-o cuprind în ochii-ți verzi. Citesc povestea ierbii în privirea Ce sufletul mi l-a învolburat, Sclipiri în care deslușesc pădurea Se-aprind în ochii tăi, verde curat. Dar poate-ți va șopti-ntr-o zi destinul Să înțelegi. Nicicând să nu mă pierzi. Ce rost ar mai avea atunci seninul Când eu mă limpezesc în ochii-ți verzi? ODINIOARĂ
STELELE IUBIRII (POEME) de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1409397068.html [Corola-blog/BlogPost/370422_a_371751]
-
și în ce împrejurări sau condiții, aflăm că iubirea (dragostea) există înainte de întemeierea lumii. Nu, nu trebuie să vă surprindă această afirmație! Este greu de acceptat, la prima vedere, mai ales dacă vom judeca acest aspect prin înțelesul, greu de deslușit pentru mulți cititori, al primului capitol („Facerea”). Mai întâi trebuie să-L căutăm pe Dumnezeu, să înțelegem ce este El și să-L cunoaștem. Iar pentru aceasta cred că este necesar să apelăm la un text fundamental pentru că, orice s-
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Darul_iubirii_marian_malciu_1386868841.html [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
vârstnic și deci, mintos, luă seama, își iscodi mezinul și, pe dată pricepu ce-l mistuia. Îi vorbi de una, de alta, făcându-l pe moment să-și uite neliniștile. Dar a doua zi îi călcă bătătura Vătafului și-i desluși gândurile umbroase ce-l apăsau pe Filu. Grija de frate îi dăduse curajul să-l supere cu vorba pe namila de om lat în umeri, supt la mijloc, cu picioare lungi pe a căror rotunjime ițarii dădeau să plesnească, cu
FILU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1443336134.html [Corola-blog/BlogPost/377563_a_378892]
-
De fapt, similitudini sunt între cele 12 volume de „Basarabie răstignită” cu sunt numărul căderilor sub cruce ale Mântuitorului, tot răstignit pe nedrept, cu asumare deplină a suferinței răstignite, în perspectiva restaurării neamului românesc. Păstrând tradiția volumelor precedente, se poate desluși și în acesta din urmă, fierberea poporului basarabean în practica exercițiului democratic, având scena politică mereu invadată de lideri mânați din spate de alte interese și obligații ce nu coincid totdeauna cu năzuințele populației. Al XII-lea volum “Basarabie răstignită
VALERIU DULGHERU – BASARABIA RĂSTIGNITĂ de DUMITRU MNERIE în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_mnerie_1453955909.html [Corola-blog/BlogPost/363612_a_364941]
-
Dragoste > ÎN NOPȚILE LUNEI Autor: Gabriela Rusu Publicat în: Ediția nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului În nopțile lunei Cuvintele se împletesc cu păsările Când frunzele îngălbenite cad la ferestre , Iar prin destrămările lente doar zările Îmi deslușesc prin ramuri șoaptele albastre ... Cu umbrele ce rătăcesc în nopțile lunei Mă plimb în trecut fără rost , Cănd aceeași amintire-n fluxul ei Îmi amintește de tot ce-a fost ... Doar amurgul îmi mai asculta gândurile Și pașii mei ce
IN NOPTILE LUNEI de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_rusu_1478546816.html [Corola-blog/BlogPost/375522_a_376851]
-
o lume închisă ermetic, arătându-l întotdeauna pe Mihai alături. Amintiri dureroase i se scurgeau ca valurile Mării ce se retrăgeu de pe faleză parcă sărind din stâncă-n stâncă. Stătea pe mal și privea în unda limpede încercând să le deslușească imaginea ca-n luciul unei oglinzi. Unele fugeau, tulburate, destrămându-se în spuma câte unui val. Se străduia să le adune împreunându-le ca cioburile unui pahar, dar totul era zadarnic, de neîmplinit; altele, statornice, ce îi chema ochiul către
NEPUTINŢA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Memorie_si_uitare_neputinta_i_cezar_c_viziniuck_1355560219.html [Corola-blog/BlogPost/351711_a_353040]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1547 din 27 martie 2015 Toate Articolele Autorului Înfiorat de taine Înfiorat de taine încerc să le dezleg spre-a desluși de ce n-a fost să fie când era-n tot și-n toate atâta armonie ce aștepta ca rostu-i să-l culeg. De ce-am ales aiurea și-am renunțat ușor, plecând pe o cărare-ntortocheată, când sufletu-ncepuse să
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1427481758.html [Corola-blog/BlogPost/340961_a_342290]
-
chiar daca afara e frig, Iarna aduce multă căldură în sufletele tuturor! Zăpada cernută din văzduh a troienit drumurile și se așterne peste tot ca o plapumă albă, iar vântul șuieră melodii superbe, unele mai vesele, altele mai triste, uneori se deslușește câte o serenadă melancolică, alteori o fanfaronadă nespus de frumoasă. luna își arată fața luminoasă cu sclipiri de basm, ce se reflectă din zăpada proaspăt ninsă. Regina reușește să domolească vântul și să pună capăt dansului fulgilor dalbi albi. Peste
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1484418488.html [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
trecem pe lângă El, de-aiurea, cu capul între umeri! ... Și beți, și chiori, și surzi! Revenind la poveste, sau altfel zis, la noi și lumea noastră spusă, încercăm să pătrundem acolo, în ea, să ne luăm de undeva, să ne deslușim, să ne înțelegem, punându-ne drept cârmă, sensul vieții. Sensul și perspectiva, pe un fundament ce ar trebui să fie omul. La general vorbind, toată flecăreala de mai înainte se poate reduce la un singur cuvânt: ontologie sau, mai pe
VIATA CA ILUZIE SI CLIPA, CA DESTIN de NICOLAE BĂLAŞA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Viata_ca_iluzie_si_clipa_ca_destin.html [Corola-blog/BlogPost/345054_a_346383]
-
mi-atacă gândul bun, Devin pradă ușoară pe propria-mi cărare, Căci toți mă sfătuiesc fărădelegi s-adun. Mi-ai spus de-atâtea ori pe unde să pășesc, Dar ochii sunt închiși, urechile astupate Mesaje de la Îngeri cu greu mai deslușesc, Am aripile frânte, să zbor nu se mai poate. Nu voi pleca acum fără să-mi dai răspuns, Te rog cu umilință, dă-mi sfântă îndrumare, Simt că și Tu suspini văzându-mă străpuns De patimi și ispite, de-o
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
milă mi-atacă gândul bun,Devin pradă ușoară pe propria-mi cărare,Căci toți mă sfătuiesc fărădelegi s-adun.Mi-ai spus de-atâtea ori pe unde să pășesc,Dar ochii sunt închiși, urechile astupateMesaje de la Îngeri cu greu mai deslușesc,Am aripile frânte, să zbor nu se mai poate.Nu voi pleca acum fără să-mi dai răspuns,Te rog cu umilință, dă-mi sfântă îndrumare,Simt că și Tu suspini văzându-mă străpunsDe patimi și ispite, de-o cruntă
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
atacă gândul bun, Devin pradă ușoară pe propria-mi cărare, Căci toți mă sfătuiesc fărădelegi s-adun. Mi-ai spus de-atâtea ori pe unde să pășesc, Dar ochii sunt închiși și urechile astupate Mesaje de la Îngeri cu greu mai deslușesc, Am aripile frânte, să zbor nu se mai poate. Nu voi pleca acum fără să-mi dai răspuns, Te rog cu umilință, dă-mi sfântă îndrumare, Simt că și Tu suspini văzându-mă străpuns De patimi și ispite, de-o
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
mi-atacă gândul bun,Devin pradă ușoară pe propria-mi cărare,Căci toți mă sfătuiesc fărădelegi s-adun.Mi-ai spus de-atâtea ori pe unde să pășesc,Dar ochii sunt închiși și urechile astupateMesaje de la Îngeri cu greu mai deslușesc,Am aripile frânte, să zbor nu se mai poate.Nu voi pleca acum fără să-mi dai răspuns,Te rog cu umilință, dă-mi sfântă îndrumare,Simt că și Tu suspini văzându-mă străpunsDe patimi și ispite, de-o cruntă
RODICA CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/rodica_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/378741_a_380070]
-
Proiecția destinului Persoanei în viitorul apropiat, atâta vreme cât verbul “a avea” îl îndepărtează cu ostentație pe auxiliarul „a fi” de pe orbita circuitului său filozofic obișnuit, apare aidoma unui cadru filmic dur ce-ți spintecă sufletul ca o lamă tăioasă de cuțit. Deslușind cu puterea propriei minți arhitectura unui asemenea spațiu spiritual indiscutabil “reformat” pe axa lui rece dinspre -∞, este cât se poate de vizibil, fără niciun fel de discretă urmă dubitativă, cum întreg edificiul socio-cultural cu îndelungă minuție înălțat de omenire în
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_noua_conjugar_magdalena_albu_1389785006.html [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
să se țină doar de mici găinării, cum ar fi cinstea, corectitudinea, onestitatea etc. Rapoartele, bine documentate și minuțios întocmite, conțineau și explicații concrete, legate de unele situații care dăduseră și dădeau, în continuare, bătaie de cap guvernării. Astfel, ele deslușeau situația care-l adusese în pragul disperării și la un pas de demisie, pe ministrul mincii, acesta aflând că motivul pentru care toți angajații aveau acum contract de muncă și pentru toți se plăteau contribuțiile de asigurări sociale cu regularitate
POVESTE de LIVIU GOGU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 by http://confluente.ro/Poveste_liviu_gogu_1343817667.html [Corola-blog/BlogPost/360066_a_361395]
-
meu. Și după ce se îndepărtă puțin de Petru, se întoarse cu fața spre el cu fața zâmbitoare, apoi începu să coboare în jos, ca și cum ar fi coborât pe treptele unei scări. Privind mirat - sfințișorul, cum îi spunea El - reuși să deslușească scara albă și curbată pe care cobora Domnul și gândi în sinea sa: ,,Mare Ți-e puterea și bunătatea, Doamne! Sper din toată inima ca această viețuitoare să fie cum îți Dorești, să fie bine!'' În timp ce Sfântul Petru gândea așa
DUMNEZEU ŞI OMUL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1464991541.html [Corola-blog/BlogPost/378303_a_379632]
-
nevoință, uitați de fiii plecați la muncă în alte locuri. Mamă-sa, la post, îl aștepta. Trebuia să vină curând și capul familiei, dus la târg după niște porumb... La întoarcere, Culiță avea chipul străluminat ca cineva ce tocmai a deslușit o taină singur, ajutat doar de adâncul minții sale. Și începu: Când merg în satul rudarilor sus pe munte, trec și la dus, și la-ntors pe lângă un copac ciudat. E încins c-un brâu gros de zale, ferecat cu ditamai
OCHI CEREŞTI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1475993193.html [Corola-blog/BlogPost/369105_a_370434]
-
și sărutarea pătimașă a tânărului asediator. - Ce faci? Parcă am discutat ceva acum câteva minute. - Bine atunci, îți voi face o mărturisire și începu din nou să recite: Gândind la tine-nșir mărgăritare, Ești un mister și-aș vrea să deslușesc, Privind îngândurat la Carul Mare, De ce sunt trist... știu doar că te iubesc! Trăiesc intens de la-nceput de seară, Un sentiment sublim ca în povești, Iubesc cu-adevărat întâia oară, Mi-e drag să te cunosc așa cum ești. De ce ți-
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394644520.html [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
remarcabila profesoară de fizică, Virginia Vini Popescu, numită cu drag și aleasă prețuire „savantă noastră” a transpus idei de mare rigoare științifică într-o comunicare plină de vibrație și pe înțelesul tuturor, atat cat îi este igaduit naturii umane să deslușească. E fascinantă viziunea sa asupra macro si microcosmosului, ori cea asupra contemplării creației universale, ori a elementelor care țin de misterele universului. Am ales ca exemplu doar o poezie, „Particula lui Dumnezeu”: „Din greu, sub munte la Geneva,/ Materia se
O PRIMĂVARĂ ÎN MIEZUL TOAMNEI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1480349352.html [Corola-blog/BlogPost/368456_a_369785]
-
pus brazi împodobiți pe deasupra tranșeelor. Privindu-și imitațiile de podoabe din pom - simple lampioane de hârtie - soldații s-au simțit dintr-odată cuprinși de febra Sărbatorii Păcii și au început să cânte „Stille Nacht, Heilige Nacht”, „O Tannenbaum”. Uneori se deslușea câte o voce mai vajnică, transmițând urarea de sărbători fericite părții adverse. Și acest proces tainic, prin care Dumnezeu își revarsă iubirea asupra tuturor fiilor săi, s-a transmis și în tranșeele britano-franceze. Au prins a se auzi cântece de pe
NIMIC NOU PE FRONTURILE TERREI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1806 din 11 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1449826496.html [Corola-blog/BlogPost/349580_a_350909]
-
o realizare a unei existențe superioare, o dimensiune pe care o poate înțelege numai în urma unui ciclu riguros de inițiere. Marii înțelepți au trecut cu toții prin tot ceea ce Bacovia expune în versul lui, în coduri pe care cu greu le deslușești dacă nu te transpui lumii în care eul fiindului său a existat ca nefiind într-o lume aparent telurică, urcătoare spre un nou început: „Paloarea, mutismul minează-al meu piept / Pe spatele ninse crai-nou când apare; / Trec singur pe poduri
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
cuget, o materializare a durerii față de mișcarea omului de la înserare și până în zorii dimineții, când umbrele se destramă, înghesuindu-se una câte una în cavourile umbroaselor cimitire, unde liniștea este atât de pătrunzătoare încât auzi voci fără a le putea desluși și sesizezi furișări de umbre pe care nu le poți vedea. Plânsul este jalea „... tălăngii când plouă!” „... și sună umil / Ca tot ce-i iubire și ură - / Cu-o muzică tristă, de gură” (Plouă), încheind că în monotonia ploii se
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
din Europa Occidentală sau Statele Unite. Condițiile de studiu create, spațiile de învățământ modernizate și dotările laboratoarelor cu tehnică modernă, alături de institutorii de marcă, au atras tot mai mulți studenți străini, UMF Cluj devenind o instituție internațională, în care studenții pot desluși tainele medicinei în limbile engleză și franceză. Luciana Stănilă a avut o contribuție esențială la înființarea secțiilor universității cu predare în limbi străine: linia engleză,în 1998, ea însăși predând în limba lui Shakespeare până în 2004, și linia franceză, în
LUCIANA STĂNILĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_fiica_a_sebesului_de_sus_doctor_in_stiinte_medicale_pe_meridianele_lumii_luciana_stanila.html [Corola-blog/BlogPost/355686_a_357015]
-
Privirile se pierd în gol În căutări de amintiri. Dorințele s-au strâns în stol Și-și cată clipa de-mpliniri. Ascult ades din depărtări- Când astrele au adormit- Răspunsuri fără întrebări Într-un periplu insolit! Din ludicele amăgiri Am deslușit drumuri de flori. Speranțele-s fără opriri În gânduri prinse de fiori. Pe-o pajiște de Paradis Să-ncrucișăm două cărări Și să dăm farmecul de vis Flămândelor îmbrățișări. Virgil Ciucă New York 5 martie 2015 Referință Bibliografică: Gânduri / Virgil Ciucă
GÂNDURI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1425679999.html [Corola-blog/BlogPost/350071_a_351400]