216 matches
-
în situația reîmpăduririlor, pădurea secundară nou formată nu este similară celei originale, nu prezintă aceeași diversificare, în plus e nevoie de sute de ani pentru ca o astfel de pădure să se poată dezvolta oarecum la fel ca cea inițială. Astfel, despăduririle amenință cu dispariția un număr tot mai mare de specii de animale. Vasta pădure siberiană are un rol semnificativ în asigurarea circuitului global al carbonului și oxigenului, iar pierderea pădurii ar putea afecta grav echilibrele în acest circuit. Cca.90
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
terenuri cu alte utilizări, în principal în terenuri agricole. În Europa, încă din perioada romană, suprafețe importante din pădurea temperată au fost defrișate în scopul obținerii unor terenuri agricole, fie pentru cultura plantelor, fie pentru creșterea animalelor. În Evul Mediu despăduririle au afectat de asemenea spații forestiere extinse, lemnul fiind folosit în mare măsură drept combustibil, dar și la construcția fortificațiilor multor orașe. Ulterior, în timpul marilor descoperiri geografice, o importantă cantitate de masă lemnoasă a fost dirijată spre construcția de nave
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
unde încă de la începutul perioadei moderne, biomurile de aici expuneau o severă degradare a comunităților animale și vegetale, ca urmare a intervenției umane îndelungate. Peisajele actuale nu mai seamănă aproape deloc cu cele originale, în care pădurea era bine reprezentată. Despăduririle au cunoscut o amploare mare mai ales în perioada expansiunii Imperiului Roman, care la apogeul său număra peste 60 milioane locuitori (din care peste 1 milion în Roma). Această creștere demografică substanțială, alături de dezvoltarea orașelor și nevoia creșterii nivelului de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
60 milioane locuitori (din care peste 1 milion în Roma). Această creștere demografică substanțială, alături de dezvoltarea orașelor și nevoia creșterii nivelului de trai, au reprezentat factori de creștere susținută a consumului de resurse din lumea romană, inclusiv lemnul. Printre cauzele despăduririlor în acea perioadă amintim: Utilizarea lemnului pentru construcții și locuințe. Chiar dacă unele locuințe mediteraneene erau fabricate din carămizi sau piatră, scheletul acoperișurilor precum și podelele caselor se făceau din lemn. Utilizarea lemnului drept combustibil. În perioada Imperiului Roman, lemnul reprezenta cca.
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în vedere progresul și rezultatele deosebite obținute în agricultura romană, în 111 î.Hr. a fost dată o lege ce permitea oricărei persoane care ocupa un teritoriu de 81.000m² să-l păstreze, cu condiția de a-l cultiva. În consecință, despăduririle s-au accelerat, ceea ce a dus la o severă degradare a solului în bazinul mediteranean. Suprapășunatul. Animalele domestice (caprele, vitele, oile, porcii - fiecare cu obiceiurile alimentare proprii) au avut un rol major în degradarea mediului mediteranean și împiedicarea regenerării pădurilor
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
în degradarea mediului mediteranean și împiedicarea regenerării pădurilor. Toate spațiile care nu puteau fi introduse în cultură au fost practic devastate prin pășunat, ceea ce a dus la distrugerea practic a întregii vegetații naturale, cu efecte vizibile și asupra eroziunii terenurilor. Despăduririle în scopuri militare. Puterea militară necesară pentru cucerirea de noi teritorii era vitală în perioada romană. Campaniile militare, organizarea taberelor militare și a marșurilor militare au distrus multe spații de pădure. Defrișările erau ceva obișnuit pentru armata romană și erau
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
lemnos - față de construcția vaselor comerciale. În timpul perioadelor de război, se puteau construi sute de corăbii pe lună, astfel încât spațiile forestiere din jurul centrelor navale au fost epuizate extrem de rapid. Urbanizarea. Apariția orașelor în perioada romană clasică a contribuit semnificativ la acccelerarea despăduririlor, prin creșterea cererii de lemn pentru locuințe, teatre, edificii publice, capele sau drept combustibil. Așadar, degradarea mediului a fost rezultatul imediat al urbanizării în spațiul mediteranean. Toate aceste intervenții umane drastice, continuate și în perioadele următoare, au deteriorat mediul natural
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
reprezentată de fenomenul de deșertificare, constatându-se o avansare a deșertului la un ritm alarmant, îndeosebi înspre sud. În acest sector, cca.3600km2 de stepă au fost transformați în deșert. Acest proces este pus pe seama intervenției antropice, mai ales prin despăduriri, suprapășunat, utilizarea inadecvată a resurselor de apă etc. Ca un efect vizibil al acestor transformări pe care le suferă deșertul, furtunile de nisip s au înmulțit dramatic în ultimii 20 de ani. Deși China a elaborat mai multe planuri de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
al lui Voltaire despre ferocitatea cu care animalele se apără atunci când sunt atacate; ceea ce nu este În mod clar de partea omenirii este Împotriva ei. Nu putem Înghiți indiferența simplă, ultraumanitatea unei părți atât de mari din natură. Putem deplânge despădurirea bazinului Amazonului, poluarea mărilor și râurilor noastre, exterminarea familiei balenelor și nenumărate alte fărădelegi comise Împotriva naturii sălbatice de către omul contemporan. Dar la fel ca natura Însăși, cele mai multe dintre aceste lucruri se petrec În afara cunoașterii și experienței noastre directe, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
celei din secolul al XlX-lea din Europa și America. - Persistența unei rate mari de analfabetism în țările slab dezvoltate. - Un fenomen dintre cele mai acute: accentuarea conflictului dintre om și natură, o tendință accentuată de risipă a resurselor naturale (despăduriri, agricultură intensivă, suprasolicitarea unor resurse minerale de bază). Se fac aprecieri cu privire la necesitatea depășirii societății industriale și inevitabila apariție a societății postindustriale (sau ceea ce Huntington Samuel numea „The Third Wave”) - un moment de depășire a etapei actuale a civilizației. „Primul
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
care o bem și a mediului În care viețuim. Mai mulți oameni Înseamnă mai mult zgomot, precum și un grad mărit de contaminare a aerului și de distrugere a resurselor naturale, pentru a face față trebuințelor Întregii populații. Astfel, suntem martorii despăduririlor masive, modificării arbitrare a cursului apelor, nivelării munților și dispariției terenurilor agricole, pentru a face loc locuințelor și autostrăzilor. Tot sub ochii noștri, imense cantități de bioxid de carbon care provin de la automobile, din industrie și din locuințe umplu zilnic
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
profiturilor. Este adevărat că industrializarea poate face oamenii să trăiască mai bine, Însă poate și să dăuneze. De exemplu, anual se produc scurgeri de milioane de tone de țiței din tancurile petroliere, intoxicând și omorând pești, păsări și mamifere marine. Despăduririle masive au slăbit mult capacitatea Mamei Natură de a neutraliza influența nocivă a industrializării asupra mediului nostru și contribuie În mare măsură la inundațiile anuale, din ce În ce mai grave, din China. Astăzi, problemele ambientale se Înscriu Într-un cerc vicios. Creșterea populației
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
60 %, dar poate chiar 75 %) din teritoriu a avut rolul principal în apariția și dezvoltarea așezărilor de aici. În sprijinul acestei afirmații stă faptul că așezările și drumurile ce le leagă se adaptează cadrului natural, scoțând în evidență linii de despădurire. Chiar săpăturile arheologice și unele vechi documente indică o migrare a vetrelor în direcția pădurii. Totodată masivele păduroase care acopereau interfluviile au oferit lemnul necesar construcțiilor dar și pentru foc, îmbrăcămintea și încălțămintea confecționate din piele animalelor vânate, adăpost contra
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
zonei, precum acest râu (Durăceasa de la Durac). În concluzie, satele de pe aici sunt mai vechi decât atestările prezentate, iar adesea, în trecut, erau mai numeroase și cu o valorificare optimă a teritoriului (chiar și multe prisăci). Satele de aliniament de despădurire au evoluat treptat și, În urma defrișărilor mai intense populația s a concentrat în aș zări mai mari, concentrație forțată și de marea proprietate asupra pământului. Astăzi, au rezultat un, număr mai redus de sate, dar aceasta nu înseamnă și o
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
tânăr din mijlocul prisăcii cu o măciucă, în toate părțile.». Unele așezări au pornit de la forma circulară a prisăcilor (de ex., Runcul), dar treptat au căutat să valorifice cât mai mult din caracteristicile mediului înconjurător, avansânduși vetrele pe linii de despădurire, conform hărții "Rețeaua așezărilor rurale din Moldova după condițiile naturale”. Iată un document relevant în acest context: «1694, oct. 12, Iațu-Tudora fata lui Marmure uricarul din satul Todirești, vinde lui Apostol Durac, mare medelnicer, a patra parte din satul Ivăneș
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
împroprietăriri. Spre exemplu, vetrele unor sate s-au mărit și s au alungit pe anumite direcții,fie pe direcția ș esul râulu- culmea dealului (pentru a asigura o valorificare variată), fie această extindere a fost favorizată si de modul de despădurire, propice implementării unor așezări. La jumătatea secolului al XIX lea au avu loc multe schimbări de sate între proprietari și schimbări de vetre care au contribuit la depopularea unora , ceea ce a dus la înființarea unor slobozii ( SloboziaIpatele). Odată cu dezvoltarea rețelei
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
componentei-cheie care este nivelul de bază. La rândul lui, este controlat de un colector de ordin hidrografic mai mare, subordonat nivelului de bază general. Pădurea este un ecosistem care controlează, ca unități subordonate, arborete tinere, poieni cu pajiști rezultate prin despădurire și într-o oarecare măsură sectoare de râu, lacuri, mlaștini aflate în spațiul forestier. În relațiile interactive de subordonare, pădurea este controlată de complexul morfo-climatic și de intervențiile antropice. Un oraș este un sistem alcătuit din unități subordonate ca : rețelele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
modestă). Posibilitatea apariției pe cale naturală sau a producerii, prin intervenții antropice, a unor disfuncții grave, urmate de degradarea ansamblului sistemic poate fi înțeleasă și numită ca situație de risc. Se creează, spre exemplu, premise de risc în cazul în care despăduriri intense pe suprafețe mari se produc în ținuturi în care condițiile climatice abia mai pot permite vegetația arborescentă (spre exemplu aria din jurul Mediteranei). În același fel, marile conflagrații militare pot elimina efective importante de populație, în special masculină, creându-se
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
mai multe etape diferite calitativ. Acest ritm alert al organizării sistemice a vieții și activității umane a impus același tip de dinamică raporturilor specifice cu sistemele naturale. Extinderea habitatului și practicarea îndelungată a agriculturii s-a realizat prin defrișări și despăduriri de mare amploare, care au modificat profund ecosistemele. Cultura plantelor, domesticirea și creșterea animalelor au răspândit genuri și specii de viețuitoare până departe față de ariile lor de origine. Un moment deosebit în evoluția sistemului social-economic și a raporturilor societății umane
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
vegetale de tip mangrove, diferite de cele ecuatoriale. Condițiile climatice și de relief au fost mai favorabile dezvoltării habitatului uman și activităților economice, încât, pe arii întinse, formațiunile vegetale au fost puternic modificate sau chiar înlăturate (defrișări ale savanelor și despăduriri). Văile marilor râuri și ariile de câmpie sunt astfel ținuturi dens locuite și puternic transformate, în special prin agricultură. c) Savanele sub-ecuatoriale, caracteristice în Africa și America de Sud, evoluează sub efectul unei periodicități climatice sezoniere. Caracteristica de bază o constituie vegetația
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
1. Degradarea meteorologică și climatică locală, regională, globală Deși în mod natural majoritatea caracteristicilor elementelor climatice, ale vremii și climei nu sunt determinate antropic, pe căi specifice omul influențează mereu mai mult și în sens negativ atmosfera. Astfel, defrișările și despăduririle masive, mecanizarea și chimizarea agriculturii, intensificarea industriei extractive, dezvoltarea și intensificarea industriei de prelucrare, exploatarea progresivă a motoarelor cu ardere internă, extinderea termoficării, creșterea ponderii energiei nucleare în producția și consumul energetic mondial ș.a., au introdus în amosferă cantități tot
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
condițiile disfuncțiilor climatice, în mare măsură de origine antropică, combinat cu suprapășunatul, specific în Sahel, nord-estul Braziliei, unele regiuni din centrul și sudul Asiei ș.a., care provoacă deșertificarea unor mari suprafețe 19. Din ecosistemele forestiere tropicale se înlătură anual, prin despădurire, circa 10 milioane ha. Caracterul adesea selectiv al exploatărilor determină nu numai pierderea efectivă a unor suprafețe întinse de pădure, ci și reducerea puternică a biodiversității, o serie de genuri și specii fiind amenințate de dispariție (teckul, ș.a.)20, sporirea
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
la Shapotou, în provincia Ningxia din partea central-nordică a Chinei (Goudie și Viles, 1997, pp.31). 20. 4000 de specii animale și 250 000 de specii vegetale (4% și respectiv 0.2% din total) sunt amenințate cu dispariția, ca efect al despăduririlor masive din zona tropicală (Dickinson și Murphy, 1998, pp.138) 21. B.Kayser (1989) o numește chiar " renaștere rurală ", dar numai în sens demografic, fără a presupune prin aceasta o întoarcere la funcționalitatea dominant agricolă a sistemelor economice rurale. 22
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
la Shapotou, în provincia Ningxia din partea central-nordică a Chinei (Goudie și Viles, 1997, pp.31). 20 4000 de specii animale și 250 000 de specii vegetale (4% și respectiv 0.2% din total) sunt amenințate cu dispariția, ca efect al despăduririlor masive din zona tropicală (Dickinson și Murphy, 1998, pp.138) 21 B.Kayser (1989) o numește chiar " renaștere rurală ", dar numai în sens demografic, fără a presupune prin aceasta o întoarcere la funcționalitatea dominant agricolă a sistemelor economice rurale. 22
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
C.N., respectiv specii strict protejate și protejate conform Convenței de la Berna, 1979 (Tabel 8). Multe dintre acestea sunt în pericol de dispariție din cauza colectării excesive și comercializării pe piețele județului. Pe de altă parte sunt amenințate de pășunatul intensiv și despăduriri. Planta Luzula pallescens - horști, citată pentru Pădurea Uricani (rară), este considerată o specie dipărută. Dintre animale, Bradyporus dassypus greierele borțos, citată pentru Valea lui David (rară) și speciile de pești Acipenser sturio - viza (cu risc critic și strict protejată), respectiv
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]