81 matches
-
servalului sunt râsul și caracalul, cu toate că după colorit poate fi confundat cu ghepardul. Gâtul, burta și botul sunt albe. Urechile sunt negre în exterior, cu pete galbene sau albe. Coloritul servalului variază în funcție de zona geografică. Indivizii care viețuiesc în zone despădurite și în stepe au pete mari negre pe blana de culoare deschisă. Servalii obișnuiți cu umbra pădurilor au o blană mai închisă la culoare, iar petele nu mai sunt atât de evidente. Odinioară, aceștia erau clasificați într-un gen aparte
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
bazinul hidrografic al Pârâului Galda la Se poate ajunge pe drumul județean Albă Iulia - Galda de Jos 107 K, apoi pe drumul forestier până în satul Cetea. De aici, pe jos o oră de mers pe o poteca nemarcata, aproape de vârful despădurit al Pietrei Ceții. Consultați localnicii. Cunoscut de localnici din cele mai vechi timpuri, Avenul din Piatră Ceții a stârnit curiozitate și a născut legende. A fost explorat pentru prima dată în 1982 de o echipă a Alpin Speo Club Polaris
Avenul din Piatra Cetii () [Corola-website/Science/320263_a_321592]
-
nord ce este cuprinsă în Depresiunea Câmpulungului. Interfluviul Bughea - Râu Târgului păstrează similitudinile celorlalte interfluvii și vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală Ciuha cu spinarea rotunjită și în mare parte despădurită(751m) și depresiunea externă dintre Godeni și nordul depresiunii Schitu Golești. Confluența Bughea-Râu Târgului închide interfluviul redus la o terasă de confluență cu altiudinea de 600m, denumită dealul Mestecenilor. Flancul estic al cuestei Prislopului domină și aici sudul Depresiunii Schitu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
modelatoare caracteristice. Procesele de solifluxiune sunt curgerile încete pe versant ale solului sau a stratului de alterare saturate cu apă, produse ca urmare a încărcării acestora cu apa provenită din ploi sau din topirea zăpezii. Se manifestă pe majoritatea versanților despăduriți, fiind bine reprezentate pe glacisuri și în bazinele înalte cum ar fi pe versantul stâng al Argeșelului, Chicerei, Valea Iașului etc. Prăbușirile, surpările și rostogolirile apar frecvent în acest peisaj subcarpatic și însoțesc majoritatea văilor mari. Versanții abrupți sculptați în
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
dintre zona subcarpatica și cea montană pe aliniamentul: Chiojd-Sibiciu-Lopătari. Predomina evident pădurea de fag, în asociație cu aninul (Alnus incana), mesteacănul, paltinul (Acer pseudoplatanus), ulmul și cu arbuștii, (alunul, tulchin, șoc negru și roșu), care în general apar în arealele despădurite și lipsesc complet în interiorul pădurii de fag. În zonele defrișate recent se dezvoltă asociații cu părușcă, fragi, zmeura, mure. Treptat ele sunt înlocuite de păduri de tranziție cu specii iubitoare de lumină (plopi, salcii, mesteceni), iar într-o fază înaintată
Geoparcul „Ținutul Buzăului” () [Corola-website/Science/326124_a_327453]
-
comunicare au fost estimate la 529 mil $. În întreagă țară furtuna a distrus complet 33 de mii de case și a păgubit 50 mii de alte locuințe. În plus, a doborât un număr mare de copaci lăsând în urmă munți despăduriți și mult mai vulnerabili alunecărilor de teren. Inundația extremă a ucis 6500 de persoane și a provocat dispariția a câtorva mii de persoane, multe fiind neindentificate și îngropate de dărâmături. Această a dus la o mare nesiguranță cu privire la moartea finală
Uraganul Mitch () [Corola-website/Science/322128_a_323457]