182 matches
-
clădirea noului local al liceului. A organizat „Fondul Dr. Iosif Hodoș” (1904), destinat premierii profesorilor autori de lucrări științifice, manuale școlare și conferințe și „Fondul Prof. Dr. Pavel Oprișa și soția Eugenia” (1906), destinat premierii elevilor. A fost director al Despărțământului Brad al ASTREI și unul dintre organizatorii Adunării Generale a Societății pentru Crearea Fondului de Teatru Român. Mormântul său se află în partea de sud a bisericii, și are inscripția „"Dr. Pavel Oprișa, fost profesor-director al liceului «Avram Iancu» din
Panteonul Moților () [Corola-website/Science/335412_a_336741]
-
universitar Cernăuți, Facultatea de Litere - Filozofie Universitatea Cluj - Sibiu; cursuri speciale de biblioteconomie și muzeografie. Profesor de religie în Gheorghieni și în Sibiu la liceele Domnița Ileana, Comercial, Gheorghe Lazăr, bibliotecar șef și director la Biblioteca Mitropolitană Sibiu, secretar al Despărțământului ASTRA Sibiu (1938-1944), director al Căminelor Culturale din Sibiu. A fost închis, fiind deținut politic între anii 1952-1953, la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Preot (1933), protopop (1965), iconom stavrofor (1968). 16.10.1939, Sîngătin medic și scriitor Liceul îl termină în
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]
-
care frecventează cursurile cu limba de predare română simțitor scade, Cursul superior V-VIII se stinge rămânând doar ciclul I-IV. Învățătoarea clasei a fost Doina Bugar născută Lăpădat de naștere din Sărcia. Astăzi cursurile se desfășoară în cadrul unui singur despărțământ învățător fiind Daniel Ursulescu din Ecica. Trebue să amintim că la Sărcia a funcționat și o grădiniță de copii. Educatoare a fost Emilia Rotariu iar cursurile s-au desfășutat în limba sârbă. Dacă în acest text am vorbit despre școală
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
activitatea de profesor, fiind ocupat cu fondarea Băncii „Crișana” din Brad, al cărei director a devenit. A fost președinte al Reuniunii învățătorilor din Zarand, a administrat "Fondul școlar" (ca președinte), a fost membru în Reprezentanța comunală, asesor consistorial, reorganizator al Despărțământului Brad al ASTREI, președinte al Institutului de Credit „Grănițerul” din Dobra. În perioada 1904-1907 a revenit ca profesor al gimnaziului din Brad. Între 1911-1913 s-a preocupat de noul local al gimnaziului, făcând, împreună cu dr. Nicolae Robu, dr. Nerva Oncu
Vasile Damian () [Corola-website/Science/335627_a_336956]
-
„Chronos” este revista Cercului de Istorie „Gheorghe I. Brătianu”, inițiată în anul 2003 de Mircea-Cristian Ghenghea și Iulian Pruteanu-Isăcescu. Aceasta devine revista de istorie a Despărțământului ASTRA „Mihail Kogălniceanu” Iași. Nucleul fondator, la care se adaugă noi colaboratori (Lăcrămioara Iordăchescu, Romică Ștefănescu, Mircea Zahacinschi, Claudia Lascăr și Andreea Ioniță) și-a asumat, și de această dată, continuarea și menținerea, la un înalt nivel științific, . Redactor-șef
Chronos (revistă) () [Corola-website/Science/305970_a_307299]
-
Liceul „Codreanu" din Bârlad, apoi la licee din Chișinău, revenind în 1918 la Brașov. Este cooptat membru în Marele Sfat al Țării A fost membru de onoare al Sindicatului Presei Române din Transilvania, iar între anii 1926 și 1928, președintele despărțământului Brașov al Astrei, când s-a aflat printre inițiatorii înființării Bibliotecii „Dr. Alexandru Bogdan", devenită Biblioteca Municipală Brașov. În 1948 a fost ales membru al Academiei Române. A editat, între anii 1929 și 1938, „Țara Bârsei", revistă de cultură, și a
Axente Banciu () [Corola-website/Science/307084_a_308413]
-
Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca și apoi la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. A condus peste 40 de teze de doctorat. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj, și președinte al Despărțământului Cluj al "Astrei" (din 2000), conducând în această calitate revista Astra clujeană. A fost numit președintele Federației Ortodoxe Române, vicepreședintele Asociației Române de Istorie a Presei, fiind membru în diverse jurii pentru decernarea de premii culturale. A fost decorat cu
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
agriculturii. Se vor dezvolta întreprinderi precum "Chimica", "Vidra" și "Întreprinderea Mecanică Orăștie", care vor atrage forța de muncă din împrejurimi, dând noi dimensiuni demografice orașului. Tradițiile culturale păstrate au determinat reînființarea unor vechi asociații culturale și economice, între care amintim Despărțământul Orăștie al Astrei (1993), Reuniunea meseriașilor români (1996) și se pun bazele a noi asociații culturale și sportive. Orăștia demonstra și de astă dată că este capabilă să depășească perioada dictaturii comuniste și să-și redobândească strălucirea culturală pe care
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
a întemeiat fundațiile "Mitra Ungurianu" 1892 și "Emanuil Ungurianu". A activat pentru înființarea la Timișoara a unei academii comerciale și a unei universități. A înființat peste 100 de filiale ale Casei de Educație Națională. Între 1898-1906 a fost director al Despărțământului Timișoara al ASTRA. A fost membru fondator al Muzeului de Istorie și Etnografie din Sibiu și al societăților culturale românești: "Societatea literară Petru Maior"; "Asociația pentru cultura poporului român" din Arad, " Reuniunea învățătorilor români din Banat" aparținătoare Diecezei Aradului, "Reuniunea
Emanuil Ungurianu () [Corola-website/Science/304297_a_305626]
-
universitar doctor Dumitru Abrudan. Cu blândețea și înțelepciunea sa, în cei doi ani de președinție, a contribuit la refacerea prestigiului Astrei în noile condiții de lucru. Actualmente ASTRA are răspândite, atât în țară, cât și în afara granițelor peste 70 de despărțăminte (filiale), între care cele mai active sunt: Despărțământul "Mihail Kogălniceanu" Iași, "Timotei Cipariu" Blaj, Orăștie, Năsăud, "Ioan Sârbu" Criuleni, "Valul lui Traian" Tighina etc.
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român () [Corola-website/Science/299054_a_300383]
-
sa, în cei doi ani de președinție, a contribuit la refacerea prestigiului Astrei în noile condiții de lucru. Actualmente ASTRA are răspândite, atât în țară, cât și în afara granițelor peste 70 de despărțăminte (filiale), între care cele mai active sunt: Despărțământul "Mihail Kogălniceanu" Iași, "Timotei Cipariu" Blaj, Orăștie, Năsăud, "Ioan Sârbu" Criuleni, "Valul lui Traian" Tighina etc.
Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român () [Corola-website/Science/299054_a_300383]
-
Valcău. La fel ca si Demetriu Coroianu, a fost și el președinte al Departamentului Astrei din Silvania, cele două adunări generale ale Astrei din 1878 și 1908 de la Simleu având loc sub conducerea să. În 1871 a fost ales președintele Despărțământului “Astrei” din Sălaj. În calitate de președinte a organizat două adunări generale la Simleu: prima în 6 august 1878, iar a doua în 6 august 1908. La 15 mai 1874 a fost ales și președinte al “Reuniunea Învățătorilor Români Sălăjeni”, funcție pe
Alimpiu Barbulovici () [Corola-website/Science/323973_a_325302]
-
Este senior-editor la Societatea Română de Radiodifuziune, Studioul Regional de Radio Tg. Mureș, colaborator permanent la Radio România Cultural și Radio România Internațional, membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști, membru al Uniunii Scriitorilor din România, redactor al revistei „Târnava”, secretar al Despărțământului Central Mureș al Astrei, președintele Fundației Culturale „Cezara”, doctor în filologie și științele comunicării. A inițiat concursurile naționale de creativitate artistică Jocul de-a ziua cea bună și Vreme trece, vreme vine, Festivalul Fanteziei, proiectele Senior al Târgu-Mureșului, Superlative Culturale
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
condus la București opt elevi la un concurs organizat de Societatea științifică literară „Tinerimea Română”. Pentru meritele sale a fost decorat cu „Virtutea cercetășească”. În paralel a predat cursuri la Școala tehnică de aviație din Mediaș și a fost președintele Despărțământului local al Uniunii foștilor voluntari. În toamna anului 1923, Liviu Florianu a fost detașat la Racovița, unde a preluat conducerea Școlii inferioare de arte și meserii, recent înființată, unde a predat geometria, desenul și contabilitatea. La această școală a satului
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
Diploma de Excelență - Sesiunea de Comunicări Științifice a Studenților ,Sfinții Capadocieni și Asistența Socială. De la filantropie la profesionalizare” Alba-Iulia 2009. Diplomă de Onoare - din partea Primăriei Orașului Năsăud cu ocazia celei de-a X-a ediții a ,Zilelor Năsăudului” 2011. ● ,ASTRA” Despărțământul Năsăud, Secretar al cercului de Știință și Pedagogie. ● Membru de onoare al "Maison Naaman pour la Culture" Liban. A publicat volumul "Tănase Todoran martir al neamului și Bisericii noastre", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2008. Volume colective: ● "The Concilium II Vatican and
Paul-Ersilian Roșca () [Corola-website/Science/321716_a_323045]
-
teatrală pentru publicul din Brad cu piesa "Iorgu de la Sadagura". A luat parte la înființarea Băncii „Crișana”, a „Reuniunii meseriașilor” și a „Reuniunii culturale”. A fost membru al „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român” din Sibiu, iar în cadrul despărțământului Brad al acesteia a ținut diferite prelegeri. Dr. phil. Pavel Oprișa (29 septembrie 1861, Țebea - mai 1937, Țebea) a fost profesor al liceului între 1890-1927 și director între 1904-1908. A predat istoria, limba română și limba latină. A început demersurile
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
a gimnaziului. A fost căsătorit cu Iolanda, n. Robotin, casa sa fiind locul de întâlnire al intelectualității din Brad. Între 1892-1918 a jucat în diferite piese de teatru, în beneficiul fondurilor „Masa studenților” și „Fondul morboșilor”. A fost președinte al despărțământului Brad al ASTRA și membru în consiliul științific al acesteia. A fost colaborator al "Enciclopediei Române", a publicat articole în Calendarul ASTREI și în Anuarele liceului, lucrarea "Punctele însemnate ale triunghiului sferic" fiind premiată în 1891 de senatul Universității din
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
drept publicație lunară de studii, informații și cercetări iar „Revista română” din timpul războiului se raporta, ca și prima, tot la literatură, știință și artă. La mijlocul anilor ’90, o altă „Revistă română” apărea, de această dată la Iași, editată de Despărțământul ASTRA „Mihail Kogălniceanu”. Este vorba de revista românilor de pretutindeni, inițiată de un grup format din Areta Moșu, Ioan Caproșu, Cătălin Ciolca, Ion Nuță, Liviu Papuc, Claudiu Paradais, Valeriu Rusu și Nicolae Turtureanu. Și această „Revistă română” milita pentru "„cultivarea
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
Olimpia Iacob, Marcel Lutic, Ovidiu Buruiană, Dan Mâță, Emanuela Istrati-Macovei, Victor Cojocaru, Bogdan Alexandru Schipor, Cristina Florescu, Valentin Ciucă, Gheorghe Moldoveanu, Noemi Bomher, Dan Jumară și alții. Precum George Bariț, întemeietorul presei transilvane, Mihail Kogălniceanu - sub patronajul căruia se află Despărțământul moldav al Astrei - a fost cel care a „inspirat” calea de urmat a „Revistei române”, bineînțeles că în funcție de realitățile de astăzi și anume apărarea și, mai ales, susținerea drepturilor românilor din Basarabia, Bucovina de Nord, Bugeac, Bulgaria, Macedonia, fosta Iugoslavie
Revista Română () [Corola-website/Science/305989_a_307318]
-
Blaj a scriitorilor Liviu Rebreanu, Ion Minulescu etc), membru și vicepreședinte al Sindicatului Presei Române din Ardeal și Banat, membru în Comitetul Central al Astrei, membru în Secțiunea literară a Astrei (membru pe viață din 3 ianuarie 1931), președinte al Despărțământului Astrei Blaj, (organizator al jubileului de 75 de ani al Astrei și al jubileului de 200 ani ai orașului Blaj), membru corespondent al Comisiunii Monumentelor Istorice (10 ianuarie 1923) etc. Evocator al trecutului românilor de pe plaiurile Târnavelor, distins cărturar și
Alexandru Lupeanu Melin () [Corola-website/Science/328607_a_329936]
-
1921 Marea Cruce a Ordinului Coroanei României, acordat de Regele Unirii, Ferdinand I și a intrat în pensie la 21 februarie 1921. După acea a mai fost membru al Senatului României pentru o perioadă și membru in Comitetul Central al despărțământului ASTRA (Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român). S-a stins din viață la 2 aprilie 1949 la Sibiu, înmormântat în satul său natal, fără a avea urmași direcți. În localitatea Recea a fost înființat un muzeu în
Ioan Boeriu () [Corola-website/Science/300113_a_301442]
-
în cea de vicepreședintă, Maria Cosma, soția fruntașului politic Andrei Cosma. Clara Maniu a îndeplinit această funcție 16 ani, până în 1897. De multe ori adunările generale ale R.F.R.S. se desfășurau în aceeași localitate și în aceeași zi cu cea a despărțământului Șimleu al Astrei. Din anul 1885 s-a luat hotărârea ca adunările generale ale reuniunii să nu se mai țină în orașe, deoarece aici existau români puțini, ci să se meargă în sate, în mijlocul femeilor de la țară, unde se simțea
Clara Maniu () [Corola-website/Science/324016_a_325345]
-
pe lângă activitatea profesională de avocat, o intensă muncă de susținere și de afirmare a vieții românești locale. În anul 1906 reorganizează (în calitate de președinte) “Reuniunea Meseriașilor Români” din Turda, înființată în 1889 de Dr. Ioan Rațiu. A fost membru activ al Despărțământului ASTRA din Turda și al “Societății de Lectură a Femeilor din Turda”. În 1918 a fost numit comisar al orașului Turda și a plaselor Trascău, Agârbiciu și Turda, cu sarcina de a organiza consilii și gărzi naționale. Din însărcinarea lui
Augustin Rațiu () [Corola-website/Science/317980_a_319309]
-
2008). Istoric și critic de artă preocupat deopotrivă de istoria cărții și a tiparului. A scos în evidență mai ales aportul Blajului la dezvoltarea artelor plastice românești, folosind metodă comparativa. Membru al asociației Ars Transsilvaniae, membru de onoare al Astrei (Despărțământul „Ț. Cipariu”-Blaj); redactor la revistele: Cultură creștină, Astra blăjeana, Gând românesc și recenzor la Patrimonium Apulense. Volume (15): Studii: -peste 120 de studii în reviste de specialitate: Apulum, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Acta Musei Napocensis, Revue Roumaine d`Histoire, Revista
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]
-
Mircea, Zevedei-Ioan Drăghiță, Daniel I. Iancu, Angela Groza, Ioan Popa, Nicolo Giuseppe Brancato (Romă), Ioana Rustoiu, Daniela Pănăzan, Anton Rus, Daniel Voina, Virgil Șerbu Cisteianu, Cristian Barta, Ioan Mitrofan, Emil Comșa, Simona Frâncu, Claudia Oancea-Raica, Nicoleta Bărbat ș.a. -Premiul Astra, Despărțământul ˝Ț. Cipariu˝-Blaj, pe anul 2000, pentru Istorie; -Cetățean de onoare al municipiului Blaj, 2003; -Mân of the Year representing România, pe anul 2009, acordat de American Biographical Institute; -Profesor Emerit al Universității „1 Decembrie 1918” din Albă Iulia (2013
Cornel Tatai-Baltă () [Corola-website/Science/317456_a_318785]