596 matches
-
cerului, la bolta albastră a cerului, fără urmă de nor, de un albastru mistuitor, de un albastru tămăduitor, de un albastru albastru - o minune a cerului? Oare și ăsta era tot vis? Și atunci simți bucuria trupului său care se despuiase de Învelișul muced, vâscos al beznei, era o desfătare copilărească a pielii, a măruntaielor și a oaselor, o bucurie a oaselor, o bucurie animalică, o bucurie de amfibie, de reptilă, când trupul, În durerile facerii, se slobozește de pielea zoioasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
de cerneală, aidoma „peceții sângeroase a lui Antichrist“), dar dovedea că autorul acestui prim falsificat fusese un rus. Așa cum toate drumurile duc la Roma, zicea Burcev, tot așa și mărturiile privind apariția primei versiuni a Conspirației (care În mod infam despuiase și depreciase cartea lui Joly) conduceau la un oarecare Racikovski - „talentatul și maleficul Racikovski“ - șeful poliției secrete țariste de la Paris. Acest Racikovski, afirma Nilus, luptase cu abnegație Împotriva tuturor sectelor satanice din lume și „făcuse enorm În a mai reteza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
era limpede că noi Însemna și astea, dar că era În mod deosebit alcătuit din ei doi. Lui i-a displăcut ideea unei astfel de unități, la rândul ei aparținând unei neclare grupări care dădea impresia că include milionul de despuiați din fața Palatului, printre care Însă nu părea să se fi numărat și Z sau Margaret sau Karl. Îndeosebi i a displăcut să-l audă pe Din zicând noi n-avem un cămin. I-a displăcut tocmai pentru că știa că e
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
bune! După o petrecere adormise beat lângă casetofon și Baby, ca să ne distrăm, l-a dezbrăcat și l-a băgat în patul meu cu fundă roșie la gât, de la un buchet de flori, de căcat, noaptea a vrut să iasă despuiat pe holul teatrului și l-am luat căzut de prin baie, se sprijinea de pereții laterali ai holului și cu o mână mă împingea de cap când am vrut să-l ajut, go... Faci urât când te îmbeți, i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
Soțioara lui, / Floarea câmpului. Deși artistul invocă forțele naturii pentru a o întoarce din cale: Dă, doamne, pe lume O ploaie cu spume, Să facă pâraie, Să curgă șiroaie... Suflă, Doamne-un vânt Suflă-l pe pământ Brazii să-i despoaie Paltinii să-ndoaie...”, hotărârea și dârzenia cu care Ana învinge împotriva intemperiilor fac din versurile acestea o culme a lirismului popular. Sub spaima de moarte, dorința de nemurire, iubirea de viață, revine aceeași dorință: a fi etern, a străbate veacurile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
făcut. Ceea ce știm cu certitudine este că, înainte de izbucnirea Primului Război Mondial - încăpățânat și neîmblânzit ca întotdeauna -, Ward își găsise un post de ofițer în armată. Însă Marele Război nu semăna cu nici unul dintre războaiele trecutului. Era Brigăzii Ușoare apusese de mult, despuiată de mândria și alămurile și poemele și picturile ei. Războiul era acum industrializat, lumea întreagă era despărțită în două mari mașinării de finanțare a zilnicei zdrobiri a milioane de corpuri omenești. După cum am spus, Ward nu era un om rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cu ghiozdanul în spate, să-și găsească mânecile, ude de zeama roșiilor. Plecă liniștit după ce plăti marfa cumpărată. O educatoare traversă cu grijă, semnalizând disperată cu poșeta, zebra, care lega Cartierul Obor de Piața Hipodrom. Când descinse în siguranță, se despuie de veșminte și în fata preșcolarilor se masturbă schimonosită de plăcere cu mâna unui copil. Un medic pensionar, care-și făcea zilnic rondul cu dalmațianul în lesă printre tarabe, eliberă câinele din zgardă și, cu o plăcere nazistă, porni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
plăcut de cum l-am văzut, se poate? întreabă Roja scoțîndu-i-l de după gît și făcîndu-l sul, întotdeauna mi-am dorit să am și eu ceva sfînt care să fie numai al meu, să-i transmit ceva Angelinei? mai întreabă. M-ați despuiat, hoților, zice Părințelul cu jumătate de gură, nu vreau să mai aud nimic, puteți să vă duceți la dracu’ amîndoi, înghite în sec. — îi mai așteptăm mult pe fanfaronii ăia? zice Roja dînd primele semne că începe să-și piardă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
de sub grindă și că semnul trecerii sale este o chestie orizontală, cel mult destrămată din secundarul ceasului. Pe la 16 ani, Dumnezeu devenise suspicios. Partea ascunsă a lumii, camuflată în nuanțe violacee, pe ascuns, se depănușa prin toate ungherele. Secretele, iluzii despuiate sub intimitatea grinzilor și multă patimă. Gustul, vamă a trupului secat de memorie. Mai târziu, mălaiul proaspăt două părți făină de grâu necernută, două de popușoi măcinat toamna, după cules, mălaiul, cea mai delicioasă prăjitură, aburea fiece gând poposit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
inimi. 19. Petre, să fugi de oamenii care se deschid spre propria-ți necunoaștere. Astăzi îți întinde o mână, mâine te îmbrățișează, poimâine te sărută, își povestește viață de-a fir în păr, își despletește gândurile, își radiografiază visele, își despuie moartea, își extro-vertește negânditele, nevăzutele, nesimțitele, negustatele, neauzitele, neatinsele. Fugi, Petre! Cu fiecare ușă deschisă, rămâi mai puțin, iar oboseala de a fi parte din ei te multiplică în milioane de nelocuiri. Ne cunoaștem pentru a ne pierde, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
lor, egală” (8,16). Privită din al șaselea cer, lumina celorlalte cinci pare întuneric (8,21). În al șaptelea cer profetul îi vede pe Adam, pe Abel și pe toți drepții, pe Enoh, toți îmbrăcați în veșminte îngerești, altfel spus, despuiați de trupurile de carne. Dar, lucru straniu, nici unul nu stătea pe tronul care i se cuvenea și nu purta pe cap cununa victoriei. Drepții nu se vor așeza pe tronuri și nu-și vor primi cununile decât după coborârea lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de trei ori trăiască! Dragele lui tata! Fetele lui tata! * * * Prealuminate Împărate! Să știi c-așa nu se mai poate!... Că dregătorii Înălțimii Tale ne fură și ne bat și ne blochează accesul la Palat! Ne spun minciuni și ne despoaie de bunuri, de pensii dobândite și salarii!! Întornă-te cu fața către noi, că prea suntem împovărați de biruri, de necazuri, de nevoi! s-a plâns la înaltul suveran cunoscutul Papagal. Care-i nemernicul? stropșitu-sa slăvitul împărat la dregătorii adunați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de greu îi era să privească. Pierdut în singurătatea peisajului, concentrat la mers, sugând prin piele pacea nostalgiei, nu simțea nici o spaimă, nici o tresărire, deși era conștient ce periculos ar putea fi colegul lui. Realitatea acelor locuri arse de soare, despuiate pe mari suprafețe de vegetație, stâncile goale, colțuroase, ariditatea pământului pe care doar scorpioni și păianjeni fugari îl traversau ca niște umbre, îi îmbucurau inima cu conștiința propriei simțiri, îl făceau să simtă. Nimic nu putea fi cu adevărat încadrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
devenit hidos. De aceea, și trebuie să mă izolez. Și am să încerc. Voi începe o viață nouă. Am să mă tund. Vreau să fiu urât. Mi-aș dori să fiu și mai desfigurat, și mai respingător. Am să mă despoi de haine și am să le azvârl. Pe toate! Nu-mi mai trebuie niciun fel de eleganță. Am să umblu murdar, jerpelit, ca un vagabond. Îmi cumpăr un butoi și mă bag în el. Am să trăiesc, astfel, adevărata viață
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
hotărârile celor 7 soboare ecumenice din trecut. Aceștia însă, la rândul lor, au căzut într-o eroare și mai mare decât a ortodocșilor, anchilozați în cele șapte sinoade ecumenice și-n mulțimea de hotărâri a diverselor sinoade locale, căci au despuiat dogmele de caracterul lor etern, nestrămutat și neschimbabil, putând oricând modifica dogmele formulate de sinoadele ecumenice din trecut și cuprinse în "Simbolul Credinței", ori să introducă alele noi cum a fost "infailibilitatea Papei" "Conceptiv immaculata" etc. Atât greșeala ortodocșilor anchilozați
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
cuvintele, pagina avînd transparența compactă a chihlimbarelor rotunde. Contemplîndu-i obișnuințele verbale, cititorul trăiește cu senzația că asistă la o procesiune placidă și apăsător de protocolară, căci Lucaciu, adept al purificării limbii pînă la atingerea miezului latinesc, scrie într-un jargon despuiat de slavisme și ticsit de calchieri după calapodul scolasticii medievale. Paradoxal, plăcerea pe care o resimți vine tocmai din întîlnirea cu un grai revolut și tocmai de aceea nefiresc, cu o limbă de laborator croită la temperatura unui ideal național
Scrisul etimologic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6882_a_8207]
-
care nu apucaseră să fugă sînt scoși din oraș - de nemți, de români? - și secerați cu mitraliera. O ploaie torențială umflă apele unui pîrîu și urnește din loc cadavrele. "Trupurile împușcaților erau goale. Nu-ți puteai da seama dacă fuseseră despuiate de îmbrăcăminte înainte de a fi început potopul, sau apa le smulsese hainele în timp ce le rostogolea la vale." Atrocități asemănătoare se vor produce chiar sub ochii memorialistului: "Foștii dughenari, micii comercianți evrei de la noi din sat au fost adunați și ei
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
duși în Ťpădurea codruluiť și împușcați." Victimele n-au fost îngropate, ci lăsate pradă cîinilor hămesiți și profanatorilor de cadavre. "Mă întreb și nu mă încumet să răspund cu Ťdať dacă măcar pe unii dintre consătenii mei, care i-au despuiat de haine pe împușcații din pădure, îi va fi mustrat conștiința." Revenirea Basarabiei sub administrație românească îi permite mătușii autorului ("nu-i voi mai spune de-acum încolo tiotea!") să-i facă maică-sei, la un an după deces, cuvenita slujbă
Un destin basarabean by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7435_a_8760]
-
în limba română pregnanță proverbială; păstrînd proporțiile, Alexandrescu este prin capacitatea intens-dramatică de a-și prezenta personajele în fabulă, ca și prin versurile concluzive exprimînd adevăruri eterne : Cînd mantaua domnească este de piei de oaie, Atunci judecătorii fiți siguri că despoaie" (Lupul moralist); Se află vreo țară unde l-așa-ntîmplare Să se jertfească leul? Nici una, mi se pare" (Dreptatea leului); "Cunosc mulți liberali, la vorbă ei se-ntrec, Dar pînă în sfîrșit cu oase se înec" (Vulpea liberală); "Slava strămoșească pe strămoși
La Fontaine al nostru by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7936_a_9261]
-
Mefisto, alții rezistînd. Ce este umilința și cînd ne atinge? Nu-mi este rușine să plîng, Lev Abramovici. Istoria și-a aliniat mereu victimile. S-a mărșăluit prin frig și beznă. S-a murit. S-a rezistat. S-a cedat. Despuiați de tot și de toate, prizonierii din orice pușcărie, evrei sau anticomuniști, își cîntă povestea. Instrumentele de suflat fac o fanfară care urmează moartea-îngheț din noi, din istoria la care, unii, am fost complici. Sau nu. E clar-obscur. E noaptea
Dragul meu Lev Abramovici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7812_a_9137]
-
delegat își împiedică, sistematic, pana de biografiile celorlalți, contrafăcându-le. Detașată din context, delațiunea acestuia cu privire la cei care "au zis că" pare, prin metrică și așezare, un poem, deși există, în Manual bucăți substanțial mai lirice: "Zilele au fost lungi atunci, despuiate de întuneric parcă pentru totdeauna, prăfoase și triste. De undeva, El, cu o privire nesfârșită, înconjurat de îngeri, ne încetinea mersul, odihnindu-se. Saliva ni se făcu spre sfârșit ca o vată scămoasă și cuvintele ne pieriră. Ne-am așezat
Ostaticul istoriei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7539_a_8864]
-
purtate anterior, la chipul sfâșiat de suferință de acum, pentru care nu mai e loc de metaforă și minciună, poezia a parcurs drumul rugăciunii: "Iartă-mă Doamne că atunci nu știam/ că sunt fericită!/ Că acum, fără el, soarele se despoaie de raze/ și pâinea se face catran..." ( Atunci nu știam) Moartea celui drag aduce un aprilie de răstignire "pe-un gol plin de piroane", poezia e o tulburătoare Scrisoare dintr-un spațiu intermediar: "Nici cu totul aici, nu încă Acolo
Din familia înalt-țintitorilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7497_a_8822]
-
băgat la pușcărie, dar l-au tratat aici omenește. De partea cealaltă situația se complică: „Dușmanii români ai neamului românesc n-au îndrăznit să mă tragă în judecată, ci m-au osândit în taină. Și-au dat silința să mă despoaie pitiș și pe șoptite de onorabilitatea mea personală, mi-au insultat și prigonit soția și copiii și au născocit fel de fel de apucături, ca să mă ruineze și să-mi facă viața peste putință”8. Suntem în 1911. Peste doar
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
că scolasticii sînt niște răstigniți pe crucea unor distincții care nu mai păstrează prea mult din căldura credinței inițiale. De aceea, ca să le poți gusta paginile, e nevoie să le împărtășești trăirea, în lipsa ei comunicarea cu textul fiind imposibilă. Căci, despuiate de premisa țintei dumnezeiești, textele de genul celui de față sînt de o uscăciune cronică mergînd pînă la sterilitate. Vezi o defilare de noțiuni, argumentări și formulări ceremonioase care nu pot provoca cititorului decît un supliciu de răbdare chinuită, silit
Vetustele și desuetele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6370_a_7695]
-
că alte popoare sunt de părere că morala contează. Un istoric și un regizor francez au făcut un film documentar (difuzat pe France 3, miercuri 14 martie) intitulat „A denunța în timpul Ocupației”, care a avut un uriaș ecou. Au fost despuiate arhivele - declarații, fotografii, liste de nume, arestări, deportări, internări în lagăre între 1940 și 1944 - toate, ca urmare a unor denunțuri rămase, în cea mai mare parte, anonime de peste 70 de ani. Intervievați de autorii documentarului, unii dintre denunțători și-
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4791_a_6116]