377 matches
-
mișcare popular... de mare amploare ce sfideaz... regimul comunist. Acțiunea decisiv... a studenților Dup... „scandalul ambasadelor”, nimic nu a fost că mai Înainte În Albania. Încolțit..., puterea devine conciliant...; În noiembrie, permite ținerea unei slujbe religioase la Shkodër și decreteaz... destalinizarea, a c...rei simbol va fi, o lun... mai tîrziu, retragerea statuii de zece metri În...lțime a fostului dictator sovietic. Dar aceste m...suri de circumstanț... au prea puțin efect. În ochii tinerilor, Statele Unite și Europa r...min În
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
și motivările acestor caracteristici trebuie să privim la perioada anilor '60 și celor ce au urmat, să-l vedem pe Ceaușescu drept conducător suprem și indiscutabil al României. În anii '60, majoritatea țărilor din Europa de Est au suferit o perioadă de destalinizare sub influența lui Hrușciov. România, care a rezistat la acest proces sub conducerea lui Gheorghiu-Dej, a traversat un amestec de naționalism antisovietic și de eliberare și a reușit să-i garanteze regimului o bună susținere internă. În 1965, la moartea
by Cristina Dallara [Corola-publishinghouse/Science/1090_a_2598]
-
pună capăt represiunilor și să Își aproprieze valorile culturale printr-un program mult mai eficient de „valorificare a moștenirii culturale”. Cu toate acestea, teroarea persistă Încă o bucată de vreme 15, până la amnistia din 1964 și chiar mai Încolo, În ciuda destalinizării proclamate. Intervențiile riguros coordonate În spațiul informației publice (lucru dedus din concordanța registrelor-inventar ale bibliotecilor) Își sporesc randamentul În cooperare cu Securitatea, ale cărei intruziuni În spațiul privat al persoanelor se soldează, pe lângă intimidările de rigoare, cu confiscări de manuscrise
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
unor țări comuniste încât ajunge să se separe complet de Rusia, de sovietici. Conform lui Jean-Francois Soulet, începutul acestei crize este punctat în Congresul al XX-lea al P.C.U.S., ținut la Moscova în perioada 17-24 februarie 1956 numit și „Congresul destalinizării”, în care a avut loc dezvăluirile crimelor lui Stalin conform raportului lui Hrușciov. Până la moartea lui Stalin, în 5 martie 1953, China nu și-a primit cinstea care o merita prin faptul că influența sa creștea vizibil în interiorul blocului comunist
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
însă absența exportului de cultură populară i-a limitat impactul. Și, ceea ce a fost cu atât mai important, propaganda sovietică s-a dovedit incompatibilă cu politica sa. Pe teren propriu, convingerile sovietice au fost subminate de dezvăluirile ce au urmat destalinizării începute în 1956 și mai târziu de un regres economic, atunci când sistemul central de planificare nu a mai reușit să țină pasul cu piețele ce deveneau tot mai flexibile în era progresului informației. În politica externă, pretenția sovieticilor de a
by Joseph S. Nye, jr. [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
Tentația apropierii, Franța și URSS la ora destinderii, 1964-1974 [Publications de la Sorbonne, 1991]). Recent a coordonat publicarea lucrării les Russes de Gorbatchev à Poutine (Rușii de la Gorbaciov la Putin [Armand Colin, 2005]), pregătește o biografie a țarului Alexandru I • Brejnev; Destalinizare; Gorbaciov; Hrușciov; Partidul Comunist al Uniunii Sovietice; URSS. PIERRE RIGOULOT, profesor de filosofie, specialist în problemele marxismului și ale comunismului îndeosebi ale celui din Coreea de Nord, redactor-șef al revistei Histoire et Libertî, director al Bibliotecii Souvarine; este coautor al lucrărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
URSS, fericirea este asigurată, dar realitatea giganticelor tragedii n-a întârziat nici de data aceasta să fie cunoscută. Iar recunoașterea lor, fie și foarte parțială, de către Nikita Hrușciov*, care denunța în 1956 unele din crimele lui Stalin, inițiind astfel o destalinizare*, i-a incitat pe comuniștii înșiși să-și pună întrebarea: cum se face că un ideal atât de frumos a putut duce la asemenea tragedii? în realitate, o lectură atentă în operele lui Lenin, Stalin, Mao, Guevara, dar și a
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Ele vor subzista până la prăbușirea lui, în 1989. Forța și slăbiciunile acestui sistem apar cu și mai mare pregnanță în anii de după război. Ele vor fi la originea succeselor și a eșecurilor celor patruzeci de ani următori. 1956 Anul fracturii Destalinizarea* în URSS, care a atins punctul său culminant odată cu „raportul secret” a lui Hrușciov, pe 25 februarie 1956, a avut foarte curând repercusiuni în democrațiile populare*, în care grupurile conducătoare* sunt destabilizate din 1953. începând cu luna aprilie a anului
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
înnoire a socialismului* va fi cu atât mai lesne marginalizat și apoi înăbușit cu cât proiectul său se dovedește a fi o himeră. Represiunea și teroarea ocupă întotdeauna un loc esențial în perenitatea puterii birocrației*. în curând, Hrușciov va frâna destalinizarea, înainte de a fi demis și înlocuit cu Brejnev*, care la rândul său, va trimite tancurile contra Primăverii de la Praga* în 1968. Fractura în interiorul comunismului Anul 1956 a însemnat prima fractură decisivă în sistemul comunist mondial. Fiecare comunist - îndeosebi din Occident
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
admirabil ordonat la care responsabilii diverselor partide comuniste s-au adaptat cu o docilitate prodigioasă, de unde și obișnuințele și automatismele de care acum îi vine foarte greu să se despartă”. Atacând figura lui Stalin în „raportul său secret” și inaugurând destalinizarea, Hrușciov a pus în cauză însuși caracterul sacru și infailibil al șefului suprem al sistemului, dând astfel parțial dreptate anticomuniștilor. Dar avantajul politic pe care l-a putut obține comunismul din destalinizare a fost ruinat prin zdrobirea revoluției ungare de către
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lui Stalin în „raportul său secret” și inaugurând destalinizarea, Hrușciov a pus în cauză însuși caracterul sacru și infailibil al șefului suprem al sistemului, dând astfel parțial dreptate anticomuniștilor. Dar avantajul politic pe care l-a putut obține comunismul din destalinizare a fost ruinat prin zdrobirea revoluției ungare de către Armata Roșie, fapt care a subliniat divorțul din ce în ce mai profund dintre societate și partidul-stat perceput ca un corp străin - „Ei și Noi”. și, mai ales revoltele societăților poloneză și ungară marchează eșecul îndoctrinării
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în primăvara anului 1956, Liu Shaogi și Zhou Enlai sunt de acord că revoluția trebuie să bată în retragere. începe atunci o a doua criză politică, la fel de subterană ca și prima. Contestat de adjuncții săi, Mao este amenințat și de destalinizarea* începută de Hrușciov* în februarie 1956. El nu are altă soluție decât să-l lase pe Liu Shaogi să conducă lucrările celui de-al VIII-lea Congres al PCC în septembrie: un rău mai mic, dat fiind că noul secretar
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
E simptomatic faptul că entuziasmul intelectualilor comuniști a culminat cu momente de mare intensitate totalitară în URSS: între 1935 și 1939, între 1944 și 1953, subliniind fascinația lor pentru forță. Totuși, „raportul secret” al lui Hrușciov*, în februarie 1956 și destalinizarea* apar dintr-o dată multora dintre ei ca o „catastrofă personală”, după expirarea lui Lucio Collett. Confirmând realitatea atrocităților denunțate de ani de „presa burgheză” și „anticomunistă”, Hrușciov apare ca un papă care ar proclama că Dumnezeu nu există. Dacă baza
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
șovină și antioccidentală, sunt funești pentru expresia literară și artistică. „Dezghețul” Perioada numită „dezgheț” începe în 1954, cu publicarea nuvelei eponime a lui Ehrenburg, și ea avânt ca urmare a celui de-al XX-lea Congres al PCUS și a destalinizării*. întoarcerea sutelor de mii de prizonieri din Gulag* și slăbirea cenzurii duc la întărirea legăturilor culturale cu străinătatea și fac să renască speranța în rândurile intelectualității. Se schimbă și tonul în operele în care este vorba de război: „adevărul tranșeelor
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
curăță rândurile organizând, între 1949 și 1952, procese* trucate răsunătoare, corolar al momentului în care „democrație populară” înseamnă „dictatură a proletariatului” - adică dictatură a partidului comunist și, mai exact, dictatura organelor sale de securitate legate cel mai strâns de Moscova. Destalinizare și criză permanentă a democrațiilor populare Moartea lui Stalin, în martie 1953, deschide o nouă perioadă pentru spațiul est-european pe care stăpânul Kremlinului voise să-l modeleze după imaginea URSS. Prima și timida destalinizare* din primăvara anului 1953 incită la
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
legate cel mai strâns de Moscova. Destalinizare și criză permanentă a democrațiilor populare Moartea lui Stalin, în martie 1953, deschide o nouă perioadă pentru spațiul est-european pe care stăpânul Kremlinului voise să-l modeleze după imaginea URSS. Prima și timida destalinizare* din primăvara anului 1953 incită la revoltă și, pe 17 iunie 1953, în Berlinul răsăritean are loc o revoltă a muncitorilor, înăbușită de tancurile sovietice. Ca reacție, Moscova strânge legăturile instituționale, favorizând satelizarea militară a democrațiilor populare prin crearea în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a muncitorilor, înăbușită de tancurile sovietice. Ca reacție, Moscova strânge legăturile instituționale, favorizând satelizarea militară a democrațiilor populare prin crearea în 1955, Tratatului de la Varșovia, prin consolidarea CAER și prin reconcilierea cu Tito, care reintegrează Iugoslavia în „lagărul socialist”. Totuși, destalinizarea mai marcată angajată de Hrușciov* cu începere din februarie 1956, accelerează fermenții crizei. în cursul anului 1956 aceasta capătă o amplasare neatinsă până acum, cu revolta din toamna poloneză și, mai ales, cu revoluția ungară din noiembrie, înăbușită în sânge
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
curățate” și golite prin noi deportări. Un decret din 29 decembrie 1951 antrena deportarea în Kazahstan a 11.200 de georgieni; decizia a fost anulată în aprilie 1953. Moartea lui Stalin pune capăt deportărilor în masă. începând din 1957, în cadrul destalinizării*, „coloniștii speciali” alogeni sunt autorizați să se întoarcă în locurile lor de baștină, iar „popoarele pedepsite” sunt reabilitate și li se permite să se întoarcă în patria lor, cu excepția tătarilor din Crimeea și a turcilor mesheți. Cât despre deportații în
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
mod progresiv cu începere de la jumătatea anului 1953, ei nu vor fi decât rareori autorizați să se întoarcă în regiunea lor de origine, trebuind să rămână în ținuturile unde au fost deportați, fiind considerați în continuare suspecți. DEZINFORMARE → INFORMARE/DEZINFORMARE DESTALINIZARE DE LA „DEZGHEȚUL” LUI HRUȘCIOV LA „STAGNAREA” LUI BREJNEV Termenul a început prin a desemna denunțarea cultului personalității lui Stalin, lansată în februarie 1956 la cel de-al XX-lea Congres al PCUS și, după aceea, tentativa făcută în cursul anilor
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sferele politică, economică, socială și culturală, afectând nu numai elitele conducătoare și întreaga societate în URSS și în democrațiile populare, ci și mișcarea comunistă internațională, a încercat, în cursul anilor 1953-1964, să reformeze sistemul inaugurând practici noi. Cauzele și premisele destalinizării, 1953-1955 începând cu 1930 și încă și mai mult în anii celui de-al doilea stalinism (1945-1953), toate resorturile decizionale sunt confiscate de un om care întruchipează, el singur, legitimitatea puterii. La moartea lui Stalin*, grupul conducător* condamnă într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
măsuri contribuie la repunerea în cauză a arbitrarului și a lipsei de omenie a puterii: atât partidului, cât și populației le sunt transmise niște semnale liniștitoare. Dar n-a fost încă elaborată nicio reflecție teoretică asupra sistemului stalinist. Efectele primei destalinizări în URSS în URSS*, evoluțiile politice sunt însoțite de schimbări economice și sociale. în 1953, economia este grevată de racile majore: producția agricolă nu reușește să asigure aprovizionarea unei populații urbane în continuă creștere, în vreme ce hipertrofia industriei grele provoacă o
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de soldați germani aflați încă în detenție în URSS. Anii 1953-1955 marchează așadar emergența unor noi practici care atestă un început de ruptură cu moștenirea stalinistă. Totuși, abia cel de-al XX-lea Congres al PCUS, din februarie 1956, oferă destalinizării un cadru ideologic. Prima destalinizare în sistemul comunist mondial Evoluțiile schițate în sânul PCUS au efecte contradictorii în restul sistemului comunist. în Cehoslovacia, conducerea ultrastalinistă decide să „dea lovitura de grație elementelor capitaliste” și impune, pe data de 30 mai
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în detenție în URSS. Anii 1953-1955 marchează așadar emergența unor noi practici care atestă un început de ruptură cu moștenirea stalinistă. Totuși, abia cel de-al XX-lea Congres al PCUS, din februarie 1956, oferă destalinizării un cadru ideologic. Prima destalinizare în sistemul comunist mondial Evoluțiile schițate în sânul PCUS au efecte contradictorii în restul sistemului comunist. în Cehoslovacia, conducerea ultrastalinistă decide să „dea lovitura de grație elementelor capitaliste” și impune, pe data de 30 mai 1953 o reformă monetară care
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Polonia, criza se încheie pașnic cu instalarea unui guvern comunist condus de Gomulka. Dar în Ungaria, criza cunoaște o evoluție tragică: în noiembrie, tancurile sovietice strivesc sub șenilele lor insurecția armată de la Budapesta și din întreaga țară. Lecția e clară: destalinizarea trebuie să rămână în limitele fixate de Kremlin și nu trebuie în nici un caz să favorizeze repunerea în cauză a sistemului politic și strategic moștenit de la Stalin în democrațiile populare. în Occident, șocul este brutal pentru numeroși intelectuali atrași de
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
susținătorii de la Moscova, împăcându-se cu Hrușciov cu ocazia conflictului chino-sovietic*. în PCI, dimpotrivă, Togliatti profită de climatul creat de „raportul secret” pentru a dezvolta ideea unei anumite diversități de orientare în sânul mișcării comuniste internaționale*. Aprofundarea și apoi eșecul destalinizării Voința de reforme hrușciovistă se izbește atât de inerția structurală a sistemului, cât și de opoziția conservatoare manifestată, în iunie 1957, prin tentativa „grupului antipartinic” reprezentat de Molotov, Malenkov și Kaganovici de a-l demite pe Hrușciov. Dar acesta, susținut
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]