29,398 matches
-
pentru a nu duce spre un final apocaliptic." Veni-va oare vremea când nu vei mai fi suspect ori de câte ori aduci vorba despre secolul al XVIII-lea? Cât timp vom mai fi obligați să rumegăm ura fascistă împotriva Epocii Luminilor sau destinul tragic pe care stalinismul l-a aruncat asupra ei?" Surprizele lui Fragonard, Secretul lui Rodin, Strategia lui Céline, Proust și experiența interioară, Nebunia Saint-Simon, Islamul sub voal, Montaigne, călătorul mascat, Misteriosul Voltaire, etc. - iată o înșiruire a numai câteva din
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
doi de ani, subțire, rafinat și prost îmbrăcat, care îi declară de îndată că el e genial. Fug împreună spre Elveția, Italia și Paris, se vor căsători abia douăzeci și șapte de ani mai târziu, vor avea doi copii cu destin tern și tragic, vor trăi permanent în exil într-o solidaritate agitată, ca doi anarhiști hotărâți și, în ciuda tuturor nefericirilor, foarte veseli. Acest ciudat însoțitor al Norei e scriitor, iar ea e singura care are dreptul să-i spună Jim
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
în Uniunea Europeană reușește să dea unui milion sau două de elevi simbolicele alimente sus-menționate. Grav e că aceasta e singura realizare a guvernului. Și tragic e că lumea se bucură de penibilele firimituri ca de-o mare victorie asupra propriului destin blestemat. Am auzit deja părinți care socoteau cât vor economisi pe zi, fericiți că, în fine, vor reduce o câtime din restanța de șapte-opt luni la plata întreținerii. Dacă aici am ajuns, după doisprezece ani de târâș prin mlaștină, închipuindu
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
simplu, în accepțiunea tradițională a cuvîntului, este un ansamblu de scene și de poeme care se spun în anumite situații de viață, prin care trecem cu toții. Bucătăria este locul în care par să se petreacă cele mai importante lucruri ale destinelor noastre. Eu i-am spus mamei că mă însor tot în bucătărie. Că vrem sau nu, că ne dăm seama sau nu, istoria trece și prin bucătărie. Am avut succes la Paris, am fost invitați la Festivalul de la Viena și
Am fost vindecat de blazare - interviu cu Paul Chiribuță by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14855_a_16180]
-
Brașov. Stînd de vorbă cu Hans Bergel la Berlin, cunoscîndu-l deja pe Eginald Schlattner al cărui roman îl prezentasem cititorilor din țară în paginile revistei "România literară", intrasem fără voie într-un cîmp de tensiuni în care criteriile moralității, biografiile, destinele autorilor, scrierile lor, culpabilitățile și eroismul, suferințele și iertarea (aceasta din urmă abia după o prealabilă, așteptată, dar nearticulată "mea culpa") se amestecau într-un mod primejdios și tulburător. Ascultîndu-l pe Hans Bergel încă înainte de a deschide microfonul, văzînd și
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
vinzi ca să cumperi mâncare?" Surâzând, Iisus ține ușa deschisă. Iar războinicii luminii intră, nesocotind urletele isterice." Iluminat sau, mai exact, fecundat de scânteia divină, războinicul luminii aparține arhetipului primordial al eroului civilizator: ,,Războinicul luminii are în sine scânteia lui Dumnezeu. Destinul lui este acela de a sta cu alți războinici, dar uneori simte nevoia de a practica, solitar, arta spadei: de aceea, când e despărțit de tovarășii săi, se poartă precum o stea. Luminează acea parte a Universului care i-a
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Poate părea destul de ciudată, la o primă vedere, trasarea unei paralele între destinele și operele celor doi întemeietori din titlu - unul al psihologiei analitice, celălalt al antroposofiei. Nici nu este, de altfel, un demers obișnuit, neexistând, până la autorul lucrării de față, decât prea puține și sumare apropieri ale antroposofilor de psihanaliză ori de
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
risca să afirm că nici Goethe nu i-a fost străin. Lectura lui Faust a lăsat urme ușor detectabile în acoperirea cu pulbere autobiografică a acestei povești de dragoste. Un chip zărit cândva, pe o străduță obscură, reapare copleșitor, modifică destinul. "Cu una dintre acele aparent absurde intuiții sufletești, de care pe moment nu ții seama, însă rămân înauntru, ca să iasă la lumină peste luni și ani, când mecanismul destinului se va pune în mișcare, Antonio a avut un presentiment: de parcă
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
Un chip zărit cândva, pe o străduță obscură, reapare copleșitor, modifică destinul. "Cu una dintre acele aparent absurde intuiții sufletești, de care pe moment nu ții seama, însă rămân înauntru, ca să iasă la lumină peste luni și ani, când mecanismul destinului se va pune în mișcare, Antonio a avut un presentiment: de parcă... fulgerătoarea întâlnire a privirilor ar fi stabilit fără știrea lor o legătură neștirbită în veșnicie. Deja în trecut, mai mult decât o dată, constatase incredibila putere a dragostei, în stare
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
o istorie a germanilor care s-au așezat pe aceste locuri - problema relației sale cu scrisul lui Eminescu a inventat, am putea spune, un comparatism sui-generis, insistent, tandru, necesar, dacă observăm că el rămâne mereu viu. Și rămâne viu fiindcă destinul omului era convenabil pentru o etnie ce își căuta o definiție: șvabii. Scriitor popular, el putea marca o redefinire a personajelor, a locurilor, a stărilor sufletești. Era, înainte de 1848, un aliat al rebelilor, de oriunde vor fi fost ei. Exprima
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
dar atât de lesne de aplicat statuilor altora. în fine... A rezultat un text limpede, cu lovituri de teatru bine drămuite, cu evoluții oscilând abil între previzibil și surpriză. Toate apropierile care se pot face între rolurile interpretate și propriul destin al actrițelor din echipa de "senioare" sunt valabile până la un punct: în piesă, artistele britanice nu mai joacă și locuiesc acum la un cămin-azil de bătrâni special; interpretele lor din România joacă, dar Casa Artiștilor este încă o promisiune. Reiese
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
mă tem de noaptea care stă deja în fața satelor și-n spatele casei (noaptea) care urlă în vite și dansează cu stelele o Doamne mă tem de tine și de tristețea care-mi zdrobește gura îmi tem Doamne mormântul și destinul meu sumbru o Doamne moartea. * * * Moartea este limpede în râu și sălbatică-n lună și limpede ca steaua care tremură seara străină în fața ușii moartea este limpede ca mierea în August așa de limpede este această moarte și credincioasă mie
Thomas Bernhard by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14939_a_16264]
-
este un fapt. Cred însă că pe cititorii noștri i-ar interesa și ce soartă a avut Un brin d'aneth... în Franța. Te-aș ruga să povestești cum s-a vîndut cartea, ce ecouri ai avut după apariție. Știi destinul acestei cărți, care a fost publicată mai întîi la Cartea Românească, în traducerea Irinei Mavrodin, cu ilustrația regretatului Horia Bernea, și numai la doi ani după aceea a putut apărea și în Franța, la Editura L'Harmattan. Este o editură
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
poate să scrie decît în limba lui natală și nu poate într-o altă limbă... de adopțiune. Ei bine, iată că m-am înșelat." Și vedeți, așa s-a întîmplat... o înlănțuire de miracole! Am fost împinsă în acest nou destin în care mă aflu și azi. R.B.: În continuare scrieți și în românește și au fost publicate și volumele inițial scrise în englezește, în proprie traducere. N.C.: Bineînțeles. De acum mă traduc singură și nu mai am nevoie de traducător
Nina Cassian - "Partidul comunist nu m-a iubit niciodată, a fost o dragoste neîmpărtășită" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14932_a_16257]
-
ministerial să vizeze orașele mici, apoi comunele, satele, cătunele, pentru a sfârși pe la stânile populate de dușmanii tradiționali ai feciorelnicei nații mioritice - ungureanul, vrânceanul și, la rigoare, chiar și moldoveanul, că tot s-a obișnuit el să accepte pasiv loviturile destinului! penibilă socoteală: astfel de diversiuni nu înșală pe nimeni. Dacă vrea să rezolve problemele reale ale țării, n-ar fi rău ca d-nii Năstase și Iliescu să ia într-o după-amiază trenul de Oltenița, după modelul lui Mircea Dinescu, realizatorul
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
din viloaie în campaniile de �curățire" anterioare și trageți singuri concluziile. Cam așa arată o fotografie în mișcare a unei guvernări cleptocrate ajunsă în faza în care nici măcar nu se mai străduie să-și nege hoțiile. Spre marele ei noroc, destinul a hărăzit-o cu niște supuși nu doar indiferenți la propria soartă, dar fericiți când, cu jovial cinism, diverși burtoși cățărați în vârful piramidei îi batjocoresc ademenindu-i c-un mic și-o sticlă de bere. Nefericiții, nici măcar nu-și
Feudalizarea, primul stadiu al federalizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14965_a_16290]
-
trezit după '89 că nu știe prea multe despre literatură, că și-a dus lupta cu arme extrem de rudimentare, cum ar fi metafora, parabola... Blestemul cel mai greu care apasă pe umerii personajelor brebaniene este originea. în arborele genealogic stă destinul. Un arbore la fel de ferm precum virilitatea feroce care terorizează femeile. Breban este cel care a încercat să reinventeze aristocrația după proletcultism. Și Constantin Țoiu are vizibil aceeași tendință. Nobilii, rafinații, snobii au fost reconturați, au fost puși în noul context
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
în calculator există și comanda mute. Iar dacă-i atragi atenția c-a plagiat, te va privi cu sinceră indignare: Bine, dar țara asta e plină de șefi de catedră, decani și rectori ce apelează la aceiași atotputernici făcători de destine, copy și paste?! Oricât de incoruptibil te-ai considera, e greu să-i dai loazei cu catalogul în cap, când astfel de procedee au devenit norma, nu excepția în mediul educațional românesc. S-a scris, mai lunile trecute, despre plagiatele
Doi operatori ontologici: copy și paste by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14990_a_16315]
-
o clinică de psihiatrie, Hanya scrie, în scopuri terapeutice, un jurnal despre perioada de prizonierat, iar Eva, în mîinile căreia ajunge caietul într-o zi, se sinucide în urma șocului lecturii. Curios este totuși că istoria, care marchează atît de dur destinul personajelor pînă la sfîrșitul celui de-al II-lea război mondial, pare să amuțească după. Personajele par a fi prea concentrate să supraviețuiască traumelor vechi ca să le mai pese de ce se întîmplă în continuare în lume. Pascal ajunge profesor universitar
Generații by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14995_a_16320]
-
întîmplă în jurul nostru. Dacă, printr-un miracol, aceste straturi represive ar dispărea, toți am descrie numai mizerii. Și ce mizerii! De toate calibrele, de toate culorile, de cele mai variate întinderi." Așadar nici "mizerii" pentru voyeuriști, nici încredere în propriul destin de scriitor, nici dizidență de sertar și nici, în fine, dorința de a publica vreodată acest jurnal. Un lucru pe care trebuie să-l credem pe cuvînt și să nu considerăm vreodată că ar fi aici un artificiu de diarist
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
acestui bătrîn pe care-l uitasem de mult. Atunci însă, privindu-l cu strachina între genunchi, cercetam deja, cu un instinct de lector precizat de o experiență de un deceniu - fusesem o cititoare precoce -, șansele acestui om de a deveni destin literar și nu-i descopeream nici una. Mi-ar fi fost imposibil să umplu cu dinți acea gură veștedă, să-i dau surîsul viclean pe care trebuie că-l avusese, să redau acelor buze cu linie ștearsă conturul tare de odinioară
Un jurnal ca un spectacol literar by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15265_a_16590]
-
electric, cel ce veghează și, ca să poată să o facă, ia cofeină ca să nu adoarmă, amintește mereu că "statul român nu și-a plătit datoriile față de societatea noastră" și întrerupe curentul electric pe tot teritoriul, suspendând astfel haosul. în planul destinului uman, incapacitatea statului de a-și îndeplini obligațiile contractuale duce la un blocaj cu urmări mai grave decât cel financiar: dispare încrederea și dragostea, se blochează instinctele vitale, este anulată raționalitatea motivațiilor. Conflictul piesei este situat acolo unde violența practicată
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
blochează instinctele vitale, este anulată raționalitatea motivațiilor. Conflictul piesei este situat acolo unde violența practicată în numele libertății individuale se intersectează cu violența considerată legitimă: cea practicată de stat pentru a pedepsi excesele acestei libertăți. Prin etalarea consecințelor ireversibile în planul destinelor, Radu Macrinici exprimă, cu patimă și durere, deruta reprezentanților unei generații refuzate de idei și de istorie. Radu Afrim pornește de la grup spre individ: monstrul cu trei capete, atât de firesc în excesele sale, are toate atributele firescului și de
Un loc curat by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/15277_a_16602]
-
maledicție, că ne-am irosit poate anii cei mai frumoși din viață - tinerețea plină de elanuri și energii - în folosul unei activități prin care ne-am pus singuri călușul la gură și care a mutilat în realitatea cotidiană suflete și destine. Fiindu-ne atît de greu să recunoaștem falimentul acestei iluzii, cum frumos scria François Furet, mulți dintre noi am preferat să-l ignorăm. Eu însumi am citit relativ puțin - trebuie s-o recunosc - despre amploarea și diversitatea crimelor comuniste, în
Dialog despre erori by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15287_a_16612]
-
a Universității din Chicago) care datează din 20 ianuarie 1946: "L-am văzut pe Dr. Poldy Hechter, fratele lui Mihai, la Sceaux. Aflu o serie de amănunte despre viața pe care a dus-o în ultimii ani Mihai. Ce cumplit destin, și cît de absurd! L-a călcat o mașină în preziua plecării lui în Franța, sau chiar la Hollywood, căci se pare că începuse, bietul băiat, să aibă noroc: un impresar american îl invitase să scrie scenarii pentru filme, iar
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]